Circumstaniale i Propoziii circumstaniale Complementul de agent i

Circumstanţiale şi Propoziţii circumstanţiale. Complementul de agent şi Completiva de agent Clasa a XII a

Circumstanţialul de scop Arată scopul unei acţiuni. Determină un verb sau o locuţiune verbală. Este exprimat prin : n Substantiv precedat de o prepoziţie sau o locuţiune prepoziţională. Ex. Acţiunea a fost întreprinsă în scopul creării unei biblioteci. Ex. S-au mai dus câţiva într-ajutor. n Verb la infinitiv sau supin cu prepoziţie sau locuţiune prepoziţională. Ex. Pornise în oraş spre a-şi cumpăra o carte. n

Propozitia subordonată circumstanţială de scop ( Finala) Îndeplineşte funcţia circumstanţialului corespunzător, arătând scopul în vederea căruia se săvârşeşte acţiunea din propoziţia regentă. Regentul finalei e un verb sau o locuţiune verbală, sau chiar o interjecţie cu valoare verbală. Ex. Eu atunci , haţ! de sumanul moşneagului /să-mi plătească pasărea/. n Poate fi introdusă prin : a) conjunctii subordonatoare / locuţiuni conjuncţionale subordonatoare : ca, să, ca. . . să, de, pentru ca să, cu scopul să. n n Observaţie ! Când sunt negative, aceste propoziţii se introduc prin aceleaşi conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale şi adverbul NU, uneori fiind întărite de elementele: cumva, carecumva, să nu cumva să , pentru ca nu cumva să.

n n Ex. El îi ceruse ceasul / ca să nu întârzie cumva la întâlnire. Topica şi punctuaţia: uneori poate preceda regenta sau poate fi intercalată în regentă. Când se află înaintea regentei, finala se desparte prin virgulă de aceasta.

Circumstanţialul concesiv Determină un verb sau un adjectiv, indicând un obiect sau o situaţie care ar fi fost de aşteptat să împiedice realizarea unei acţiuni sau existenţa unei calităţi. n ? În ciuda cărui fapt ? n Poate fi exprimat prin : n a) substantiv sau un substitut al substantivului, precedat de prepoziţii: în ciuda, în pofida, în contra, împotriva. Ex. Verişoara ta tot tânără rămâne, în ciuda vremii ce trece. În ciuda aşteptărilor, el nu sări de pe canapea. n

n n b) adjectiv sau verb la gerunziu precedat, uneori, de adverbul chiar Ex. Chiar fugind, tot nu-l vei ajunge. Chiar bolnav, el tot nu stă în pat.

Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă Arată o împrejurare care, deşi ar fi fost de aşteptat să împiedice realizarea acţiunii din regentă, nu o împiedică. Împrejurarea-piedică poate avea caracter real sau ipotetic. n Regentul concesivei e un verb, un adjectiv, dar, în general, concesiva se referă la întregul enunţ. n Se introduce prin: JONCŢIUNE a) Conjuncţii subordonatoare: deşi, de, dacă, să, măcar că, măcar de, cu toate că, chit că, chiar dacă. Ex: / Să fi dat mii de lei / nu găseai fir de mac prin nisip. / Dacă voi nu mă vreţi /, eu vă vreu. Fierul, /că-i fier /, şi încă rugineşte. n

b) adverbe nehotărâte: oricât de, oricum. Ex. /Oricât se sucea/ şi /se învârtea/, tot la ale mele ajungea. n c) pronume nehotărâte / adjective pronominale nehotărâte: orice, oricare, oricât, oricâţi, oricâte, oricâtă. Ex. Să stai luptând, / căci eşti dator/. n prin JUXTAPUNERE: Ex. /Întâmple-se orice/, eu nu mă amestec. n

Circumstanţialul consecutiv n Arata rezultatul unei acţiuni, al unei stări sau al unei însuşiri din regentă şi răspunde la întrebarea ? Care este urmarea faptului că ? n n Regentul consecutiv poate fi verb , locuţiune verbală sau un adjectiv, exprimat, de obicei, prin expresiile: de minune, de-a mai mare dragul, de speriat, de moarte. Ex. Planul lui Ionel izbuti de minune. A mâncat de speriat. Căzu la pat bolnavă de moarte.

Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă n n n Regentul poate fi un verb / locuţiune verbală, un adjectiv, un grup mai mare de cuvinte sau o propoziţie întreagă. Se introduce prin conjuncţii şi locuţiuni conjucţionale subordonatoare: încât, că, de, ca să, încât să, pentru ca să, astfel încât, decât să, cât să. Ex. Aşa-i de bogat acest boier /încât nu i se mai ştie seama zloţilor/. Era aşa de obosit /că i-au trebuit trei zile de odihnă/. Nu eram aşa de prost /să nu pricep aluzia lui/. Topica: locul consecutivei e întotdeauna după regenta ei, pentru că exprimă o consecinţă a enunţului din regentă.

Circumstanţialul de relaţie n Arată obiectul la care se referă sau se limitează o acţiune sau o însuşire. Ex. Era mic de statură şi aprig. Un bătrân atât de simplu după vorbă, după port. Se exprimă prin: a) substantive / substitutele substantivelor precedate de prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale: de, în, la, după, asupra, în privinţa, referitor la, cât pentru. Ex. Nu era în ţară om mai priceput decât el în asemenea negoţ. b) adjective precedate de prepozitia de. c) adverbe fără prepoziţii sau cu prepoziţia de sau cu locuţiunea prepoziţională din punct de vedere d) verb la infinitiv şi la supin: uşor de găsit

Propoziţia subordonată circumstanţială de relaţie n n Indică un obiect sau acţiunea la care se limitează afirmaţia din regentă. Poate fi constituită din expresiile: în ceea ce priveşte, cât priveşte, urmate de un complement al verbului “a privi”. Ex. Acum să stăm aici/ în ceea ce te priveşte pe dumneata. / Poate fi introdusă prin pronume relativ sau nehotărât precedat de prepoziţiile ‘pentru’ şi ‘de’. Ex. /Pentru cine coboară de la munte/, Sinaia e jos.

Complementul de agent n n n Determină un verb la diateza pasivă, un reflexiv cu sens pasiv, arătând de cine este făcută acţiunea. Ex. Am săvârşit toate câte îmi fuseseră poruncite de către şeful nostru. Se poate exprima prin: substantive sau substitute, precedate de prepoziţia de sau de către. Ex. Mi se părea că zmeurişul e răscolit de o vietate puternică.

Propozitia subordonata completivă de agent n n Îndeplineşte funcţia unui complement de agent al unui verb pasiv din propozitţia regentă, arătând de cine e făcută acţiunea. Se introduce prin pronume nehotarat / relativ construit obligatoriu cu prepoziţia de sau de către. Ex. Cartea ar putea fi citită /de cine ar dori/ să se documenteze.