Centrul Universitar Nord din Baia Mare VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR
Centrul Universitar Nord din Baia Mare VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR REZULTATE DIN APICULTURA Prof. dr. ing. Anca Mihaly Cozmuţa IPA, CEPA
Subproduse: • ceara de albine • laptisor de matca • pastura
1. CEARA DE ALBINE • face parte din clasa lipidelor, grupa lipidelor simple • structura similara cu a grasimilor • contin: esteri ai alcoolilor monovalenti superiori cu acizi grasi saturati monocarboxilici, cantitati mici de acizi grasi liberi, resturi de alcooli liberi si hidrocarburi Pot fi: • de natura vegetala • de natura animala
1. Ceruri vegetale • secretate de specii de plante • se recolteaza pri procedee mecanice sau prin extractie 1. 1. Ceara de Carnauba • secretata de frunzele tinere ale unei specii de palmieri din Braziali, Peru, Chile • structura: esteri ai acizilor monocarboxilici cu 24 atomi de carbon cu alcooli monovalenti cu un numar similar de atomi de carbon • folosita ca agent de ingrosare si gelifiere in industria alimentara • agent de lustruire a masinilor
1. 2. Ceara de Montana • obtinuta prin prelucrarea industriala a lignitului si reprezinta ceara pe care au continut-o plantele care s-au transformat in carbune • amestec ai esterilor acizilor grasi superiori monocarboxilici cu 24 atomi de carbon cu alcooli monovalenti omologi • utilizare la obtinerea hartiei de indigo si pentru lustruiri industriale
2. Ceruri animale • au insusiri organoleptice si fizico-chimice conditionate de specia de la care provin • importanta economica: ◄ cetaceumul ◄ lanolina ◄ ceara de albine
2. 1. CETACEUMUL (SPERMACETI) ◄ se extrage din capul si slanina unei specii de balena (casalot) ◄ are consistenta uleioasa
◄ cetaceumul primar se prelucreaza si se obtin 2 fractiuni: ♣ una fluida – ulei de spermaceti formata din esteri a 3 acizi grasi: lauric (12 atomi C), miristic (14 atomi C) si palmitic (16 atomi C) esterificati cu alcool oleic ♣ una solida – walrat ceara incare predomina palmitatul de cetil ◄ utilizari: industria cosmetica si farmaceutica
2. 2. LANOLINA ◄ se extrage din lana bruta de oaie ◄ amestec ai esterilor acizilor miristic, plamitic, stearic si cerotic ◄ utilizari: industria cosmetica si farmaceutica
2. 3. Ceara de albine Definitie: ceara produsa de albinele din specia Apis Mellifera L. - cerurile provenite de la alte specii de albine (Apis dorsata, Apis florea, Apis cerana) poarta numle generic de ceara Ghedda si au caracteristici organoleptice si fizico-chimice diferite de ale cerii propriu zise Utilizare: industria cosmetica, industria farmaceutica, lumanari
LAPTISORUL DE MATCA ◄ este produsul cu care “albinele doici” hranesc larvele celor 3 caste: lucratoarele, trantorii, matca in primele 3 zile de la eclozionarea din ou si continua numai cu larvele de matca pe tot parcursul stadiului larvar. De asemenea, el constituie hrana de baza a matcii in perioada ouatului. ◄ este secretat de catre glandele hipofaringiene albinelor, care sunt foarte dezvoltate la albinele tinere ◄ este un produs preponderent proteic
◄ elaborarea lui in cantitate abundenta de catre albina tanara necesita un aport substantial de hrana ◄ din acest motiv, albina se hraneste cu polen pe durata cat secreta laptisorul ◄ in a 21 -a zi de viata, secretia de laptisor inceteaza, glandele hipofaringiene involueaza si secretia de laptisor este inlocuita cu secretie de saliva; albina devine apta de cules
◄ declansarea secretie de laptisor, precum si inlocuirea acesteia cu saliva, se regleaza prin mecanism hormonal ◄ laptisorul de matca inglobeaza toti factorii nutritivi si biologic activi care asigura cresterea, inmultirea si dezvoltarea albinelor intr-un ritm impresionant: Ex: ● in a 3 -a zi de la eclozionare, perioada in care larva albinei lucratoare este hranita doar cu laptisor de matca, ea ajunge la o greutate de cca. 250 ori mare decat greutatea ei normala in momentul eclozionarii ● hranirea exclusiva cu laptisor de matca conditioneaza longevitatea matcii (5 -6 ani) in raport cu albina lucratoare (35 -40 zile in perioada culesului) ● hranirea cu laptisor de matca conditioneaza prolificitatea matcii: 2000 oua/zi in perioada oatului
CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ● apa 58 -67% ● proteine 13 -18, 5% ● zahar invertit 7 -12% ● lipide 3 -6% ●cenusa 0, 8 -1, 5% ● principii biologic active: enzime (majoritar proteaze) dar si catalaza, fosfataza
FALSIFICARILE LAPTISORULUI DE MATCA A. Galbenusul de ou: in special daca este batut cu ulei si adaos de acid citric (sare de lamaie), sub forma de maioneza, imita relativ bine laptisorul de matca Decelarea: I. Pe baza diferentei continuturilor de apa: ● laptisor de matca nefalsificat: ● umiditate galbenus: ● ulei ● laptisor de matca falsificat: II. Pe baza diferentei continutului de lipide: ● laptisor de matca nefalsificat: ● galbenus de ou minim 58% 50% 1% < 58% max 6% 32%
III. Pe baza diferentei continutului de zaharuri: ● laptisor de matca nefalsificat: ● laptisor de matca falsificat minim 3% < 3% B. Triturat de larve de albine (in special larve de trantori) – Apilarnil ● se recolteaza larvele inainte cu o zi de capacire (a 7 -a zi a stadiului larvar) impreuna cu resturile de hrana din celule ● se omogenizeaza si se filtreaza si rezulta un produs similar laptisorului de matca
Decelarea: I. Analiza fizico-chimica a continuturilor de apa, proteine, zahar invertit, lipide, cenusa Laptisor nefalsificat Apa Proteine Zahar invertit Lipide Cenusa Triturat de larve albine 58 -67% 13 -18, 5% 7 -12% 3 -6% 0, 8 -1, 5% II. Analiza p. H: prin falsificare p. H-ul creste la 6 -6, 8 65 -75% 9 -12% 6 -10% 5 -8% 1, 5 -2
Proprietati: • nutritiv • antiviral • antibiotic cu spectru larg • creste durata vietii prin ameliorarea calitativa a multiplicarii celulare • creste pofta de mancare • anabolizant natural • afrosidiac • energizant, vitaminizant • antidepresiv • scade greutatea ficatului • creste secretia de luteina si progesteron • scade multiplicarea tumorilor cu crestere lenta • rol hematopoietic • stimuleaza regenerarea celulelor epiteliale • normalizeaza secretia de sebum a glandelor sebacee
PASTURA Pastura este un produs natural (CONSIDERAT CEL MAI VALOROS PRODUS AL STUPULUI), cu insusiri mult mai valoroase decat ale polenului datorita continutului mare in: • zaharuri simple • vitamina K • enzime • aminoacizi precum si a aciditatii sporite ce o face usor asimilabila • fata de polen valoarea nutritiva si antibiotica este de 3 ori mare
• invelisul extern al polenului, exina, este distrus, determinind asimilarea mai usoara de catre organism. • datorita cantitatii mari de acid lactic si proprietatilor antibiotice, pastura poate fi pastrata timp indelungat, fara modificari majore, cantitative sau calitative. • pastrata la loc uscat si racoros, poate rezista pana la 17 ani.
Cum se formeaza: ● ajunse cu polenul in stup, albinele isi desprind incarcatura din cosulete si o introduc pe rand in celule, o taseaza energic cu capul pana se transforma intr-o masa compacta care nu inglobeaza aerul ● operatia se incheie la umplerea 2/3 a celulei ● datorita absentei aerului, a continutului ridicat de zaharuri si a temperaturii ridicate din stup se instaleaza procese de fermentatie lactica in urma carora polenul se transforma in pastura
Etape: I. ● dezvoltarea bacteriilor Pseudomonas, care inhiba dezvoltarea celorlalte bacterii, a drojdiilor si mucegaiurilor ● enzimele secretate de bacterii (in special proteolitice) initiaza descompunerea polenului, crescand aciditatea substratului ● dupa ce consuma oxigenul din celula, bacteriile se autoasfixiaza si mor II. ● dezvoltarea bacteriilor Lactobacillus (anaerobe) ● fermentarea zaharurilor cu formare de acid lactic (inhiba cresterea altor bacterii concurente) ● excesul de acid lactic format distruge bacteriile lactice III. ● pe substratul puternic acidifiat se instaleaza drojdiile Sacharomyces ● finalizeaza fermentatiile zaharurilor si formarea pasturii
Compozitia fizico-chimica a pasturii ● apa ● proteine ● zahar invertit ● substante minerale ● aciditate (o. T) ● p. H 13 -14% 26 -28% 23 -26% 1 -1, 5% 24 -26 3 -3, 5 Falsificare ● unica metoda: cu pasta densa de polen amestecat cu miere Decelarea: ● relativ usor, datorita diferentelor mari ale caracteristicilor fizico-chimice in raport cu cele ale pasturii nefalsificate
UTILIZARI ◄ MEDICINA • afectiuni hepatice • anemii • stres • reumatism • reglarea tranzitului intestinal • afectiunile de colon (mai ales cele insotite de constipatii (enterocolite, colite de fermentatie sau putrefactie, constipatii cronice de diverse etiologii)
- Slides: 25