Caracteristicile Pamantului Forma si dimensiunile Pamantului Dimensiunile Pamantului

Caracteristicile Pamantului

Forma si dimensiunile Pamantului • Dimensiunile Pamantului -suprafata-510 100 000 Kmp -raza ecuatoriala -6378, 16 Km -raza polara – 6356, 77 Km -masa – 597, 6 mld tone -densitate 5, 52 g/cmc • Forma Pamantului -elipsoid de rotatie - turtit la poli si bombat la ecuator -este specific corpurilor omogene(ca alcatuire)aflate in rotatie

geoid –datorita alcatuirii complexe -suprafata continua la nivelul mediu al oceanelor si marilor deschise , lipsite de maree si valuri –nivelul de 0 m care se prelungeste imaginar pe sub continente

• Particularitati impuse de forma Pamantului - meridianele sunt semicercuri nu cercuri -acceleratia gravitationala scade de la Ecuator la Poli - radiatia solara scade de la Ecuator la Poli • Alcatuirea chimica a Pamantului -oxigen-47%, siliciu 28%, aluminiu 7, 9%, fier 4, 5%, calciu 3, 5% sodiu 3, 5% potasiu 2, 5%, magneziu 2, 5%, alte elemente 1, 9% • Proprietatile fizice ale Pamantului -magnetismul terestru-campul magnetic permanent al Pamantului, de mica intensitate, dirijat catre cei doi Poli. -are doi poli magmetici spre care se orienteaza liniile campului magnetic - este influentat de activitatea solara -liniile campului magnetic se extind mult in spatiu constituind magnetosfera -magnetosfera dirijeaza vantul solar spre polii magnetici, unde produc aurore boreale

Proprietati fizice ale Pamantului densitatea Pamantului -densitatea medie - 5, 52 g/cmc -2 g/cmc in patura sedimentara si 3 g/cm 3 in patura bazaltic Inclinarea axei Terrei -nu este perpendiculara pe planul orbitei ci inclinata , facand cu verticalala aceasta un unghi de 23 grade si 27 minuteiar cu planul orbitei un unghi de 66 grade si 33 minute Efecte -scaderea radiatiei solare dinspre ecuator spre poli -variatia zilelor cu noptile -formarea anotimpurilor

Miscarile Pamantului • Miscarea de rotatie • Miscarea de revolutie Miscarea de rotatie – miscarea pamantului de la vest spre est in aproximativ 24 ore - Consecinte – Alternanta zilelor cu noptile - Variatia orei pe Glob -Modificarea temperaturii aerului - Abaterea corpurilor aflate in miscare

Miscarea de revolutie-miscarea Pamantului in jurul Soarelui pe o elipsa in 365 de zile 6 ore, 9 min si 9 sec. (anul sideral) , Soarele aflandu-se intr-unul din focarele orbitei. De aici rezulta distanta variabila a Pamantului fata de Soare -147 100 000 Km la periheliu, atins pe 3 ianuarie -152 100 000 Km la afeliu atins pe 6 iulie -anul calendaristic 365 de zile sau 366 de zile anul bisect Definitii: Periheliu-punctul cel mai apropiat de Soare de pe orbita Terrei Afeliu-punctul cel mai departat de Soare de pe orbita Terrei

Consecintele miscarii de revolutie • Aparitia anotimpurilor datorita celor 4 momente definitorii ale miscarii de revolutie a Pamantului dintr-un an : doua echinoctii si doua solstitii -

Echinoctiul sau echinoxul de primavara reprezinta momentul inceperii primaverii astronomice in emisfera nordica si al toamnei in emisfera sudica (unde are loc echinoctiul de toamna). Atunci cand are loc echinoctiul de primavara Soarele trece prin punctul vernal, unul din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc. Astfel, ziua va fi egala cu noaptea si va creste pana la solstitiul de vara. Punct vernal- punctul in care Soarele se afla pe eliptica la echinoctiul de primavara

Solstitiul de vara reprezinta momentul inceperii verii in emisfera nordica si al iernii in emisfera sudica. Astfel vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului. Dupa solstitiul de vara ziua va incepe sa scada si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de toamna.

--Echinoctiul sau echinoxul de toamna reprezinta momentul inceperii toamnei astronomice in emisfera nordica si al primaverii in emisfera sudica (unde are loc echinoctiul de primavara). Atunci cand are loc echinoctiul de toamna Soarele trece prin punctul autumnal, unul din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc. Astfel, ziua va fi egala cu noaptea si va descreste pana la solstitiul de iarna.

Solstitiul de iarna reprezinta momentul inceperii iernii in emisfera nordica si al verii in emisfera sudica. Astfel vom avea ziua cea mai scurta si noaptea cea mai lunga a anului. Dupa solstitiul de iarna ziua va incepe sa creasca si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de primavara. :

Durata zilelor si a noptilor • Ziua Polara si noaptea polara -intre Polul Nord si Cercul Polar arctic, in intervalul 21 martie si 23 septembrie , cand este mai multa lumina in emisfera nordica, soarele nu apune, fiind asa numita “zi polara” care dureaza 6 luni. In aceeasi perioada, la sud de Cercul Polar antarctic este ”noaptea polara ” -intre 23 septembrie si 21 martie lucrurile stau invers: noapte la Polul Nord , ziua la Polul Sud • Durata zilelor si a noptilor in afara regiunilor polare -in emisfera nordica – durata zilei creste continu de la 21 martie / echinoctiul de primavara pana la 22 iunie/solstitiul de vara si scade de la solstitiu de vara pana la echinoctiul de toamna -in emisfera sudica – durata zilei creste de la 23 septembrie /echinoctiul de toamna pana la 22 iunie /solstitiu de iarna

realizat de: Prof. Panait Daniela Liceul de Arta “Ionel Perlea” Slobozia