Buna Vestire The Annunciation Giovanni Bellini The Annunciation

Buna Vestire (The Annunciation) Giovanni Bellini - The Annunciation. Panel of St. Vincent Ferrar Polyptych. c. 1464 -68. Tempera on panel. Church of SS. Giovanni e Paolo, Venice, Italy

Adolphe William Bouguereau The Annunciation (1888) Buna Vestire sau popular Blagoveştenie (termenul slav), este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil (Gabriel) a vestit Sfintei Fecioare ca va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia şi Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit la 18 decembrie. Părintele profesor Ene Brănişte susţine că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de papa Leon al II lea (681 -683), la început ca o sărbătoare locală şi cu denumirea de sărbătoare a aşteptării Naşterii Domnului; dar variaţia datei ei a durat în Apus până în sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică de atunci. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbatorii Naşterii Domnului (6 ianuarie). În Răsărit, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Naşterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot la 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V lea. Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare. Importanţa sărbătorii este marcată şi de sacrificiul peştelui care se serveşte în mod obligator la masa de sărbătoare, dat fiind faptul că peştele simbolizează pe Hristos. Se consideră că în această zi natura este readusă la viaţă, se intră din plin în sezonul lucrărilor agricole de primăvară şi se pregăteşte noul an pastoral.

RAFFAELLO Sanzio The Annunciation (Oddi altar, predella) 1502 -03 Oil on canvas, 27 x 50 cm Pinacoteca, Vatican

Fra Angelico - Annunciation. c. 1432 -1434. Tempera on panel. 175 x 180. Museo Diocesano, Cortona, Italy.

Leonardo da Vinci. The Annunciation. c. 1472 -1475. Oil and tempera on wood. Uffizi Gallery, Florence, Italy

Federico Barocci The Annunciation (1592 -96) אמר לחדרה בהכנסו 28 26. În luna a şasea, îngerul Gavril a fost trimes de ברוכת , שמחי " , המלאך Dumnezeu într-o cetate din Galilea, numita Nazaret, נדהמה היא 29. " עמך יהוה. החסד 27. la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria (Miriam). וחשבה הדבר לשמע 28. Îngerul a intrat la ea, şi a zis: "Plecăciune, ţie, căreia של טיבה מה בלבה ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei!" . הברכה הזאת 29. Turburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se " אל , המלאך לה אמר 30 întrebă singură ce putea să însemneze urarea aceasta. מצאת חן כי , מרים , תפחדי 30. Îngerul i-a zis: "Nu te teme, Mărie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu. תהרי הנה 31. אלהים לפני 31. Şi iată că vei rămânea însărcinată, şi vei naşte un שמו ותקראי , בן ותלדי fiu, căruia îi vei pune numele Isus. יהיה גדול הוא 32. ישוע 32. El va fi mare, şi va fi chemat Fiul Celui Prea Inalt; şi Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui יתן ויהוה אלהים , יקרא ובן־עליון Său David. וימלך 33 ; אביו דוד כסא לו את 33. Va împărăţi peste casa lui Iacov în veci, şi Împărăţia Lui nu va avea sfârşit. " קץ ואין לעולם יעקב בית על 34. Maria a zis îngerului: "Cum se va face lucrul acesta, ". למלכותו fiindcă eu nu ştiu de bărbat? " , המלאך מרים אל אמרה 34 35. Îngerul i-a răspuns: "Duhul Sfânt Se va pogorâ peste tine, şi puterea Celui Prea Înalt te va umbri. De הרי , הזה הדבר יהיה " איך aceea Sfântul care Se va naşte din tine, va fi chemat "? אינני יודעת איש Fiul lui Dumnezeu. 36. Iată că Elisaveta, rudenia ta, a zămislit, şi ea, un fiu " רוח : ואמר המלאך השיב 35 la bătrâneţe; şi ea, căreia i se zicea stearpa, este acum וגבורת עליך תבוא הקדש în a şasea lună. קדוש לכן . עליך תצל עליון 37. Căci niciun cuvânt dela Dumnezeu nu este lipsit de putere. 36. בן־אלהים , הילוד יקרא 38. Maria a zis: "Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după גם קרובתך אלישבע והנה cuvintele tale!" Şi îngerul a plecat dela ea. וזאת , בזקנתה בן הרתה היא הרה זה עקרה לה שקראו

CARAVAGGIO The Annunciation 1608 -09 Oil on canvas, 285 x 205 cm Musée des Beaux-Arts, Nancy צדיק ולא שהיה , בעלה 18. , לחרפה להציג אותה רצה Iar naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: Maria, mama אותה לשלח החליט Lui, fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt. שהיה בעוד 20. בסתר 19. Iosif, logodnicul ei, drept fiind şi nevrând s-o vădească, אליו נראה בזה מהרהר a voit s-o lase în ascuns. : ואמר בחלום מלאך יהוה 20. Şi cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a תחשש אל , דוד בן " יוסף arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica că ce s-a zămislit într-însa מרים את ta, אליך לקחת este de la Duhul Sfânt. הורה אשר כי , אשתך 21. Ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui: Iisus, căci El 21. הקדש הוא מרוח בה va mântui poporul Său de păcatele lor. תקרא ואתה היא יולדת בן 22. Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s יושיע כי הוא , ישוע שמו -a zis de Domnul prin proorocul care zice: 23. ". מחטאתיהם את עמו "Iată, Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi vor למען ארע זה כל 22 chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu". שדבר אדני יתקים מה 24. הנה " 23 : הנביא בפי Şi deşteptându-se din somn, Iosif a făcut aşa precum ia poruncit îngerul Domnului şi a luat la el pe logodnica בן וילדת הרה העלמה sa. 25. 24 ". עמנו אל שמו וקראת Şi fără să fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a născut pe יוסף הקיץ מכן לאחר Fiul său Cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus. כפי ועשה משנתו הוא. מלאך יהוה שצוהו

BOTTICELLI, Sandro Cestello Annunciation 1489 -90 Tempera on panel, 150 x 156 cm Galleria degli Uffizi, Florence

Crinul a fost o floare populară în străvechea civilizaţie iudaică, fiind menţionat atât în vechiul cât şi în noul testament. De asemenea Crinul prin cele şaese petale sale coincide cu "Scutul lui David" (Maghen David) fiind simbolul Casei David de care aparţine mai târziu şi Iisus. Potrivit tradiţiei creştine, crinul s-a născut din lacrimile de regrete vărsate de Eva când a părăsit Grădina Raiului. În iconografia creştină, crinul este mai mult asociat cu Fecioara Maria (dar şi cu Arhanghelul Gabriel care este pictat ţinând un crin în mână, în timpul Bunei Vestiri), simbolizând castitatea. Şi Iosif este pictat uneori, cu un buchet de crini înfloriţi. Tulpina crinului simbolizează religiozitatea Mariei, frunzele - umilinţa Ei, petalele albe virginitatea, parfumul - Divinitatea, apoi a devenit un atribut al tuturor sfinţilor. Iisus Christos este pictat, uneori, ca Judecătorul Lumii, cu un crin în gură; în acest caz, floarea reprezintă îndurarea, în timp ce un crin împreună cu o sabie simbolizează inocenţa şi vinovăţia. Cu cele trei petale, crinul simbolizează Trinitatea şi virtuţile triple ale dreptăţii, speranţei şi carităţii. RIZI, Francisco Annunciation c. 1665 Oil canvas, 112 x 96 cm Museo del Prado, Madrid

GAROFALO The Annunciation 1550 Tempera on wood Pinacoteca di Brera, Milano

PROCACCINI, Giulio Cesare The Annunciation c. 1620 Oil on canvas, 237 x 164 cm Musée du Louvre, Paris

Filippino Lippi. Annunciation. Tempera on oil. The Hermitage, St. Petersburg, Russia

Fra Filippo Lippi - The Annunciation. c. 1442. Tempera on panel. S. Lorenzo, Florence, Italy

Fra Filippo Lippi -The Annunciation. After 1440. Tempera on panel. The National Gallery of Art, Washington, DC, USA

GRECO, El The Annunciation c. 1570 Tempera on panel, 26, 7 x 20 cm Museo del Prado, Madrid

Veronese Paolo, Annunciation c. 1560 Oil on canvas, 110 x 87 cm Fundaci ף n Colecci ף n Thyssen-Bornemisza, Pedralbes

CHAMPAIGNE, Philippe de The Annunciation c. 1645 Oil on canvas, 334 x 214 cm Wallace Collection, London CHAMPAIGNE, Philippe de The Annunciation c. 1644 Oil on canvas, 74, 3 x 54, 6 cm Ferens Art Gallery, Hull

ALBANI, Francesco The Annunciation Oil on copper, 62 x 47 cm The Hermitage, St. Petersburg

LANFRANCO, Giovanni The Annunciation Oil on copper, 74 x 54, 5 cm The Hermitage, St. Petersburg

Rugăciune De Mihail Eminescu Crăiasă alegându-te Îngenunchem rugându-te, Înalţă-ne, ne mântuie Din valul ce ne bântuie; Fii scut de întărire Şi zid de mântuire, Privirea-ţi adorată Asupra-ne coboară, O, Maică prea curată Şi pururea Fecioară, Marie! Lorenzo Lotto. The Annunciation. c. 1527. Oil on canvas. Pinacoteca Comunale, Recanati (Macerata), Italy. Noi, ce din mila Sfântului Umbră facem pământului, Rugămu-ne-ndurărilor, Luceafărului mărilor; Ascultă-a noastre plângeri, Regină peste îngeri, Din neguri te arată, Lumină dulce clară, O, Maică prea curată Şi pururea Fecioară, Marie!

Bartolomé Esteban Murillo. Annunciation. c. 1660 -65. Oil on canvas. Museo del Prado, Madrid, Spain

Nicolas Poussin. The Annunciation. c. 1655. Oil on canvas. National Gallery, London, UK.

RUBENS, Pieter Pauwel Annunciation 1609 -10 Oil on canvas, 224 x 200 cm Kunsthistorisches Museum, Vienna

Rugăciune De Mihail Eminescu Nădejde şi-ntărire şi zid de mântuire pe tine câştigându-te, îngenunchem rugându-te: de chinuri ce ne bântuie, Marie, tu ne mântuie! O, Sfântă Marie! Tu, maica durerilor, regina tăriilor, tăria soliilor, izvoru-ndurărilor luceafăr al mărilor, îndură-te, pleacă-te, nadejdea corabiei, învingerea sabiei, limanul sărmanilor şi soarele anilor, balsamul răniţilor, norocul iubiţilor, o, dă-ne tărie, Sfântă Marie! RUBENS, Pieter Pauwel Annunciation c. 1628 Oil on canvas Rubens House, Antwerp Iisuse Hristoase, de oameni iubitorule, Mântuitorule, izvor mântuirilor, de acum şi pururea şi-n vecii vecilor!

TINTORETTO The Annunciation (detail) 1583 -87 Oil on canvas Scuola Grande di San Rocco, Venice

Titian. The Annunciation. 1559 -1564. Oil on canvas. San Salvatore, Venice, Italy

ANDREA DEL SARTO The Annunciation 1512 -13 Oil on wood, 183 x 184 cm Galleria Palatina (Palazzo Pitti), Florence

TERBRUGGHEN, Hendrick The Annunciation 1624 -25 Oil on canvas, 134 x 85 cm Private collection

Sursa: http: //www. crestinortodox. ro/datini-obiceiuri-si-superstitii/68748 -traditii-de-buna-vestire Tradiţii de Buna Vestire Anton Raphael Mengs. Annunciation. c. 1774 -76. Oil on canvas. 388 x 222 cm. The Hermitage, St. Petersburg, Russia Buna Vestire (25 martie) avea în unele zone şi o altă semnificaţie pe lângă cea religioasă. Acum cântă pentru prima dată cucul, vestitorul unor lucruri importante în viaţa omului. Când o persoană îl auzea pentru prima oară cântând, trebuia să numere de câte ori cânta pentru a şti câţi ani mai are de trăit. În Apus, sărbătoarea Bunei Vestiri este numită şi sărbătoarea Zămislirii Domnului. În calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveştenie sau Ziua Cucului. Tradiţia mai spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele "Noaptea focurilor", e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori. Fiind dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii. De asemenea, este ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.

Buna Vestire sau ziua cucului Potrivit creştinilor, pe 25 martie, Arhanghelul Gavril (Gabriel) i-ar fi vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de D-zeu să dea naştere Mântuitorului Hristos. În calendarul popular sărbătoarea aceasta se mai numeşte şi Blagoviştenie sau Ziua Cucului, cucul ocupând un loc central în cadrul acestei mult aşteptate sărbători. Cucul perceput ca încarnare a stramoşului mitic, anunţă sosirea efectivă a primăverii. Primul său cântec care loc de obicei la Buna Vestire, trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. Dacă nu ar fi îndeplinite aceste condiţii rituale, oamenii respectivi nu ar beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma. Dacă primul cântec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol, în partea stângă sau în spatele omului, era semn de rău augur, după cum indică şi versurile: "Cucu-n spate mi-a cântat / Şi moartea m-a săgetat!"; mai mult, dacă cineva auzea cucul toată primăvara se credea că va muri în scurt timp. Pe aceleaşi coordonate se situează şi întrebarea: "Cucule, puiucule / Câţi ani îmi vei dărui / Până ce eu voi muri? ", după care se numără cântecul cucului (de câte ori îşi strigă numele). Pe de altă parte, flăcăii şi fetele îl întrebau pe cuc lucruri care îi interesau mai mult, precum: "Cucule voinicule / Câţi ani îmi vei da / Pân' m-oi însura (mărita)? " Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece tăcerea echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare! Comportamentul Cucului a făcut din el un simbol al nestatorniciei şi mai ales, al adulterului, al dragostei tăinuite, numită în popor şi boala cucului, aici avându-şi originea şi cunoscuta expresie: "Mai băiete cucuiete / Ce ţi-e capul tot la fete!“ După cum ştim, la Buna Vestire este dezlegare la peşte, peştele fiind celălalt "personaj" central al acestei sărbători. În plan simbolic, peştele se apropie de cuc, având un pronunţat substrat sexual; în acest sens, aduceţivă aminte numai de basmul în care tânăra fată rămâne gravidă după ce a mâncat peşte. Consumul ritual de peşte era justificat prin credinţa că cei ce vor face aşa vor fi sănătoşi ca şi peştele în apă, tot anul. Anton Raphael Mengs. Annunciation. 1779. Oil on paper, mounted on canvas. 69 x 41 cm. The Hermitage, St. Petersburg, Russia.

Bazilica Buna Vestire din Nazaret – Israel. La subsolul ei se află ruinele vechi ale casei Sfintei Familii.

Pe partea de Nord, a zidului de Sud a curţii, de-alungul lui, sunt atârnate zeci de tablouri ce o înfăţişează pe Maria văzută în stilul diferitelor ţări care au donat aceste tablouri. (Astfel Maria e întruchipată ca Negresă, Niponă, Brazileancă etc. ).

Tot Ia Nazaret la o distanţă de câteva sute de metri cam înspre Nord, de la bazilica Bunei Vestiri se află o altă bisericuţă Bizantină, veche de aproape 2000 de ani şi apoi puţin mărită, construită deasupra izvorului unde de fapt Maria a primit Buna Vestire, pe când venise să ia apă. Deasupra uşii de la intrare se află o inscripţie a pictorilor români, care au participat în mod activ, la renovarea acestei mici biserici. Aici vin femeile creştine să se roage pentru a duce sarcina la un bun sfarsit şi să devină mame.

Ave Maria – [Luciano Pavarotti] Ave Maria, Salut Mariei, divina îndurătoare! Ave, salut şi Domnului, care Alături de tine e, în splendoare! Femeie slăvită şi-nălţată cât mai sus Precum e şi rodul pântecelui tău, Iisus! Ave Maria Gratia plena Maria, gratia plena Ave, ave Dominus, tecum Benedicta tu in mulieribus, Et benedictus fructus Ventris tui, Jesus [Christus]. Ave Maria Sancta Maria, Mater Dei, Ora pro nobis peccatoribus, Nunc et in hora mortis nostrae. Ave Maria Amen, Amen. Ave Maria, maică a Domnului Roagă-te pentru noi, păcătoşii Roagă-te acum, şi-nceasul morţii, Acum şi pentru noi, în ceasul morţii! Amin, Amin. Nu vă grăbiţi de a apăsa clik, aşteptaţi terminarea cântecului ! În teologia creştină s-a dezvoltat o versiune care susţine că legătura unui act sexual este exprimarea vechiului păcat adus de Eva omenirii, pe când Maria a adus mântuirea acestui păcat şi astfel celor apţi le este din nou aprobată intrarea în Rai, prin faptul că ea l-a născut pe Iisus făcând aceasta fară de a folosi "păcatul". Caracteristica contrariului dintre Eva şi Maria este eternizat în credinţă prin faptul că îngerul Gavriel i s-a adresat Mariei salutândo cu: "Ave Maria", AVE fiind orânduirea inversă a literelor numelui EVA, astfel simbolizând şi reîntoarcerea (acceptul reîntoarceii omului în Rai de unde a fost izgonit).