BOTEZUL I ISPITIREA Studiul 2 pentru 11 aprilie

BOTEZUL ȘI ISPITIREA Studiul 2 pentru 11 aprilie 2015

ISUS ÎN ISTORIE «În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar – pe când Pilat din Pont era dregător în Iudeea, Irod, cârmuitor al Galileii, Filip, fratele lui, cârmuitor al Ituriei şi al Trahonitei, Lisania, cârmuitor al Abilenei» (Luca 3: 1 -2) Luca ne oferă șase date istorice importante care ne permit să localizăm corect în timp începutul lucrării lui Ioan și a lui Isus. 1. În anul al 15 -lea al lui Tiberiu Cesar. A fost numit împărat la 18 septembrie, anul 14. Iudeii numărau anii de domnie din toamnă până în toamnă. Așadar, primul an al lui Tiberiu s-a terminat la începutul toamnei anului 15, iar al 15 -lea an de domnie a început în toamna anului 27. 2. Dregător în Iudeea: Pilat din Pont. Între anii 26 și 36. 3. Cârmuitor al Galileii: Irod. Din anul 4 î. Hr. până în 39 d. Hr. 4. Cârmuitor al Ituriei: Filip. Din anul 4 î. Hr. până în 34 d. Hr. 5. Cârmuitor al Abilenei: Lisania. Conform unei inscripții dintrun templu din Abilenia, a guvernat cel puțin între anii 14 și 29. 6. Mari preoți: Ana și Caiafa a fost mare preot din anul 18 până în anul 36. Deși Ana a fost substituit, poporul încă îl considera drept Mare Preot legitim.

«Şi Ioan a venit prin tot ţinutul din împrejurimile Iordanului şi propovăduia botezul pocăinţei, pentru iertarea păcatelor. » (Luca 3: 3) Botezul prin scufundare realizat de Ioan consta în două etape: 1. Scufundarea în apă. v Recunoașterea publică a părerii de rău. 2. Ieșirea din apă. v Nașterea la o nouă viață, fără păcat. O schimbare interioară care se manifestă prin practicarea dreptății (Luca 3: 10 -14) La ieșirea din apele botezului, Ioan îi încuraja să dea «roade demne de pocăință» , și le amintea că le mai lipsea încă un botez: « dar vine Acela care este mai puternic decât mine. . . El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc. » (Luca 3: 16) În ce consta acest botez?

ISUS ȘI TATĂL SĂU «El le-a zis: „De ce M-aţi căutat? Oare nu ştiaţi că trebuie să fiu în Casa Tatălui Meu? ”(Luca 2: 49) «Pentru prima dată, copilul Isus privea templul. … A privit la victima însângerată de pe altarul de jertfă. … Zi de zi, El vedea însemnătatea ei tot mai clar. … Atunci I se descoperea Mântuitorului taina misiunii Sale. » misiunii Sale. E. G. W. (Hristos Lumina Lumii, pag. 78)

ISUS ȘI TATĂL SĂU La vremea când avea 20 de ani, Isus s-a îndreptat către Iordan pentru a fi botezat de Ioan. Fără niciun păcat de care să se pocăiască, Isus a vrut să ne fie exemplu. Începutul lucrării Sale a fost marcat de trei declarații solemne: Era «Mielul lui Dumnezeu» , Mântuitorul lumii (Ioan 1: 29). Era uns [Hristos] de Duhul Sfânt (Luca 3: 22). Era Fiul lui Dumnezeu, în care Tatăl își găsește plăcerea (Luca 3: 22).

“DACĂ EȘTI FIUL LUI DUMNEZEU…” «Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustiu, unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mâncat nimi în zilele acelea; şi, după ce au trecut acele zile, a flămânzit. » (Luca 4: 1 -2) Dumnezeu le-a spus lui Adam și Evei: «în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit. » (Gen. 2: 17). Satana le-a spus: «Hotărât, că nu veți muri » (Gen. 3: 4). Iar ei, îndoindu-se de Dumnezeu l-au crezut pe Satana. Vocea Tatălui, tocmai i-a spus lui Isus: «Tu ești Fiul Meu preaiubit» (Luca 3: 22). Dar diavolul a strecurat îndoiala: «dacă ești Fiul lui Dumnezeu…» (Luca 4: 3). Dar Isus nu s-a îndoit, ci s-a strâns și mai tare de Cuvântul Tatălui Său. «Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci Unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat. » (Evrei 4: 15)

CUI TE VEI ÎNCHINA? «Diavolul L-a suit pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă toate împărăţiile pământului şi I-a zis: „Ţie Îţi voi da toată stăpânirea şi slava acestor împărăţii; căci mie îmi este dată şi o dau oricui voiesc. Dacă, dar, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta. ”» (Luca 4: 5 -7) De la începutul rebeliunii sale, Satana a vrut să fie adorat ca Dumnezeu (Isaia 14: 13 -14). Era dispus să renunțe la «suveranitatea» sa asupra acestei lumi pentru un singur gest de adorare din partea Dumnezeului său. Dar Isus nu a fost înșelat de această «generozitate» , loialitatea Sa rămânea numai în Dumnezeu, singurul care poate și trebuie să fie adorat. Din nou, a folosit Cuvântul descoperit pentru a respinge ispita. La fel ca și Isus, noi nu trebuie să ne încredem în forțele sau înțelepcunea noastră pentru a face față ispitei, ci în Cuvântul veșnic al lui Dumnezeu. La fel ca și pentru Isus, numai Dumnezeu trebuie să fie singura țintă a adorării noastre.

VICTORIA ASUPRA ISPITEI «După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme. » (Luca 4: 13) Ultima ispită înregistrată de Luca, ne arată că Isus vizita pentru a doua oară în viața Sa orașul Ierusalim. Din nou la templu, Isus este confruntat cu diavolul. De această dată, diavolul este cel ce folosește Cuvântul lui Dumnezeu și îi cere din nou lui Isus să demonstreze că este Fiul lui Dumnezeu (Luca 4: 9 -12). A realiza această acțiune însemna să recunoască într-adevăr că avea câteva îndoieli cu privire la divinitatea și misiunea Sa. Dar nu era nici o îndoială în Isus, El se încredea pe deplin în Tatăl Său și nu avea nevoie de vreo demonstrație în acel moment. În final, Isus a învins «toate felurile» de ispite.

Notează patru lecții biblice importante în ispite: 1. Niciunul nu este scutit de ispită. 2. Când îngăduie să fim ispitiți, Dumnezeu ne pune la dispoziție și harul de a rezista și puterea de a birui. 3. Ispitele nu vin mereu la fel. 4. Nimeni nu este ispitit peste puterile lui. «Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca so puteţi răbda. » (1 Corinteni 10: 13)

«Fiecare dintre noi va fi ispitit puternic; credința noastră va fi supusă unei probe de o intensitate maximă. Trebuie să avem o conexiune vie cu Dumnezeu; trebuie să fim participanți la natura divină; atunci nu vom fi înșelați de nici o invenție a diavolului și vom scăpa de corupția care conduce această lume din cauza poftei. Avem nevoie să fim ancorați în Hristos, înrădăcinați și fondați în credință» credință E. G. W. (Mesaje selectate, vol. 2, pag. 50)