Boli infecioase aerogene Caracteristica epidemiologic i profilaxia bolilor

Boli infecţioase aerogene Caracteristica epidemiologică şi profilaxia bolilor infecţioase aerogene

Boli infecţioase aerogene Incidenţa prin infecţiile aerogene în Republica Moldova (a. 2007) ___________________________ Incidenţa Forma nozologică Numărul de cazuri raportate Cazuri la 100000 populaţie 268098 6362, 2 4092 97, 1 Difteria - - Pertusis 36 0, 9 Rujeola 10 0, 2 Rubeola 3 0, 07 Oreionul 1757 41, 7 52 1, 2 Varicela 9447 224, 2 Scarlatina 309 7, 3 283804 6734, 9 Gripa şi infecţiile respiratorii virale acute Tuberculoza Infecţia meningococică Total 2

Boli infecţioase aerogene ___________________________ În structura morbidităţii prin infecţiile aerogene în Moldova (a. 2005) gripei şi infecţiilor respiratorii virale acute le-au revenit 93, 8%. 3

Boli infecţioase aerogene ______________________________ Cota morbidităţii prin infecţiile aerogene în morbiditatea generală prin bolile infecţioase înregistrate în Moldova în a. 2005 a fost 74, 1% 4

Boli infecţioase aerogene ______________________________ Impactul social-economic - Nivelul incidenţei - Prejudiciul economic ● cheltuielile directe pentru tratament ● cheltuielile pentru realizarea măsurilor antiepidemice şi profilactice ● numărul de zile de lucru pierdute ● cheltuielile din fondul social - Severitatea ● cronicizarea ● complicaţiile ● invaliditatea ● litatea 5

Boli infecţioase aerogene _____________________________ - Atitudinea organelor administraţiei publice, populaţiei, mass-media - Importanţa internaţională a bolilor infecţioase 6

Boli infecţioase aerogene _____________________________ 2. Caracteristica epidemiologică generală a infecţiilor aerogene 7

Boli infecţioase aerogene _____________________________ Mecanismul aerogen de răspândire care se realizează pe 2 căi: ● cu aerosoli lichizi - (rujeola, rubeola, oreionul, gripa, varicela, pertusis). ● cu aerosolizi (tuberculoza, difteria, variola). 8

Boli infecţioase aerogene _____________________________ -Nivelul incidenţei este determinat de nivelul protectiv al imunităţii populaţionale. - Receptivitatea neuniformă a populaţiei (neimune) la diferite infecţii aerogene 9

Boli infecţioase aerogene _____________________________ - Periodicitatea procesului epidemic - Sezonalitatea de toamă-iarnă sau iarna-primăvara 10

Boli infecţioase aerogene _____________________________ -Incidenţa sporită prin infecţiile aerogene în grupele populaţiei cu risc epidemiologic înalt de molipsire - În combaterea infecţiilor aerogene rolul principal aparţine imunoprofilaxiei. 11

Boli infecţioase aerogene _____________________________ În grupul infecţiilor aerogene sunt maladii emergente şi re-emergente 12

Boli infecţioase aerogene _____________________________ Conform clasificaţiei epidemiologice în dependenţă de sursa de agenţi patogeni infecţiile aerogene sunt incluse în grupul antroponozelor. 13

Boli infecţioase aerogene 3. Difteria _____________________________ Boală infecţioasă acută cauzată de C. difteriae, care se manifestă prin inflamaţie membranoasă a căilor respiratorii superioare şi afectarea altor organe inclusiv miocardul, sistemul nervos, rinichii 14

Boli infecţioase aerogene 4. Caracteristica epidemiologică a agentului patogen _______________ Populaţie eterogenă: - 3 tipuri biologice care includ circa 70 de serovariante ● gravis ● mitis ● intermedius - toate biotipurile de corinebacterii se împart în două grupuri ● toxigene ● atoxigene 15

Boli infecţioase aerogene _____________________________ Agenţii patogeni ai difteriei sunt rezistenţi la acţiunea diferitor factori ai mediului ambiant: ● în lapte, apă – 20 zile ● la acţiunea razelor solare rezistă câteva ore ● la acţiunea temperaturii de +600 – rezistă 10 minute. ● sunt rezistenţi la uscăciune ● sunt sensibili la acţiunea soluţiilor de dezinfectanţi în concentraţii obişnuite. ● sunt sensibili la acţiunea antibioticelor 16

Boli infecţioase aerogene 5. Mecanismul de dezvoltare a procesului epidemic _____________ - Sursa de agenţi patogeni ● omul bolnav ● purtătorii de corinebacterii √ reconvalescenţi √ sănătoşi - Mecanismul de transmitere. ● cu aerosoli lichizi şi solizi ● prin produse alimentare (foarte rar) ● prin contact cu obiecte contaminate cu agentul patogen - Receptivitatea populaţiei nu depăşeşte de regulă 40%. 17

Boli infecţioase aerogene 6. Manifestările procesului epidemic ____________ Nivelul incidenţei prin difterie corelează cu nivelul imunităţii populaţionale. 18

Boli infecţioase aerogene Incidenţa prin difterie Republica Moldova, 1944 -2005 ____________ 19

Boli infecţioase aerogene Răspândirea epidemică a difteriei în Moldova în anii 1994 -1996 ___________________________ 20

Boli infecţioase aerogene Cuprinderea cu vaccinări şi morbiditatea prin difterie în anii 1990 -2005 ____________ 21

Boli infecţioase aerogene 7. Măsurile antiepidemice _______________ - Depistarea precoce a cazurilor de îmbolnăvire şi informaţia de urgenţă despre fiecare caz de boală şi stare de purtător de corinebacterii toxigene. Confirmarea cazurilor prin investigaţii de laborator cu scop: ● diagnostic ● indicaţii epidemiologice ● profilactic - Spitalizarea bolnavilor - Externarea bolnavului 22

Boli infecţioase aerogene Măsuri de lichidare a focarului de infecţie difterică: ______________ ● dezinfecţia terminală ● supravegherea medicală timp de 7 zile 23

Boli infecţioase aerogene Criteriile de vaccinare conform indicaţiilor epidemiologice ______________ ● cota înaltă a formelor toxice la bolnavii cu diferite (> 15%) ● înregistrarea cazurilor letale în mediul copiilor vaccinaţi ● nivelul insuficient de acoperire a populaţiei cu vaccinări (< 70%). 24

Boli infecţioase aerogene _________________________ 8. Profilaxia difteriei include imunizarea grupurilor ţintă ale populaţiei conform PNI (calendarului vaccinărilor) ● acoperirea vaccinală de minimum 95% cu 4 doze DTP a copiilor până la vârsta de 3 ani ● acoperirea vaccinală de minimum 95% cu vaccinările diftero-tetanice a grupelor ţintă copii şi adulţi. 25

Boli infecţioase aerogene 9. Rujeola ___________ Este o boală infecţioasă acută pentru care sunt caracteristice febra, tusea, conjuctivita, rinita, erupţii cutanate maculo-populoase şi enantema specifică (petele Koplik) 26

Boli infecţioase aerogene ____________ Complicaţiile rujeolei ● diarea (≈ 8%) ● otita medie (≈ 7%) ● pneumonia (≈ 6%) ● encefalita (≈ 0, 1%) ● crize epileptice (0, 6 -0, 7%, cu sau fără febră) ● deces (1 -2 cazuri la 1000 bolnavi cu risc mai înalt la copiii mai în vârstă de 5 ani şi adulţi. În ≈ 60% cazuri decesul survine din cauza pneumoniei) ● panencefalita sclerozantă subacută 27

Boli infecţioase aerogene 10. Caracteristica epidemiologică a agentului patogen ____________ - structura antigenică stabilă (un singur serotip) - sensibil la acţiunea factorilor de mediu ● uscăciune ● lumină (se inactivează în 8 -10 minute) ● temperatură (rezistă la 370 C până la 2 ore, iar la 560 C – până la 30 minute) ● mediu acid (p. H – 2, 0 -4, 0) 28

Boli infecţioase aerogene 11. Mecanismul de dezvoltare a procesului epidemic _____________ - Sursa de agenţi patogeni ● omul bolnav - elimină agenţi patogeni în ultimele zile a perioadei de incubaţie, perioada prodromală (catarală) şi perioada apariţiei erupţiilor cutanate Mecanismul de transmitere ● cu aerosoli lichizi Receptivitatea populaţiei ● absolută. 29

Boli infecţioase aerogene 12. Manifestările procesului epidemic ___________________________ 30

Boli infecţioase aerogene ___________________________ 31

Boli infecţioase aerogene 13. Măsurile antiepidemice ___________________________ - Depistarea precoce şi spitalizarea bolnavilor; - Informaţia de urgenţă a CMP teritoriale; - Depistarea activă a bolnavilor în focar; -Evaluarea stării de imunizare a populaţiei în localităţile unde a fost înregistrat cazul de boală; 32

Boli infecţioase aerogene Măsurile antiepidemice _________________________ Supravegherea medicală a persoanelor din focar (care au avut contact cu bolnavul) timp de 21 zile: ● examinarea mucoaselor căilor respiratorii ● conjunctivei ● tegumentelor ● palparea ganglionilor limfatici ● vizita focarului de către lucrătorul medical odată în 3 -4 zile ● administrarea în timp de 72 ore de la depistarea bolnavului a unei doze suplimentare de vaccin ● administrarea imunoglobulinei în primele 5 zile de contact 33

Boli infecţioase aerogene 14. Profilaxia rujeolei ___________________________ - Stoparea transmiterii (răspândirii) epidemice a rujeolei în regiunea europeană - Planul Naţional de eliminarea a rujeolei, combatere a rubeolei şi oreionului, prevenire a rubeolei congenitale pentru anii 2002 -2007. 34

Boli infecţioase aerogene Profilaxia rujeolei ____________________________ Strategia de eliminare a rujeolei se bazează pe: ● acoperirea vaccinală a copiilor peste 95% cu două doze (la vârsta 12 luni şi 6 -7 ani); ● instituirea şi funcţionarea unui sistem eficient de supraveghere şi control 35

Boli infecţioase aerogene Gripa 36

Boli infecţioase aerogene Caracteristica epidemiologică a agentului patogen • Sunt 3 tipuri de virusuri gripale: A, B, şi C care – au diferite proprietăţi de modificare a structurii antigenice; – au diferite particularităţi de răspândire în populaţia umană 37

Boli infecţioase aerogene TIPURILE, SUBTIPURILE VIRUSURILOR GRIPALE • Virusul gripal A • 16 tipuri de HA, 9 NA, multiple combinaţii (până la 268) • Toate combinaţiile cunoscute se întâlnesc la păsări, unele la animale (cai, porci, balene, tigri) • În populaţia umană circulă la moment doar A(H 1 N 1), A(H 3 N 2), A(H 1 N 2), A(H 2 N 2) şi ocazional A(H 5 N 1) • Variantele A(H 1 N 1) şi A(H 3 N 2) pot cauza infecţie gripală la porci • Variantele A(H 7 N 7) şi A(H 3 N 8) – cauzează gripă la cai • Variantele A(H 9 N 2) şi A(H 5 N 1) – cauzează gripă la păsări • Virusul gripal B • Nu are subtipuri • Afectează oamenii, cauzează epidemii anuale sezoniere medii • Virusul gripal C • Produce boală cu simptomatică minoră • Nu este antrenat în epidemii anuale sezoniere 38

Boli infecţioase aerogene Structura antigenică a virusului gripal A 39

Boli infecţioase aerogene Modificările structurii antigenice –De tip shift –De tip drift 40

Boli infecţioase aerogene Formele de gripă • În dependenţă de unele particularităţi ale virusurilor gripale, manifestarea procesului epidemic, particularităţile supravegherii şi controlului, deosebim: – gripa epidemică (sezonieră); – gripa pandemică; – gripa aviară 41

Boli infecţioase aerogene Caracteristica comparativă a unor proprietăţi ale virusurilor gripale A, B, C Proprietăţi Virulenţa (severitatea îmbolnăvirilor) Virusul gripal A Virusul gripal B Virusul gripal C +++ ++ + Rezervorul în populaţia animalelor da nu nu Răspândirea pandemică da nu nu Răspândirea epidemică da da nu Modificări ale structurii antigenice shift, drift Sensibilitatea la amantadină, rimantadină sensibil nesensibil Sensibilitatea la zanamavir sensibil nesensibil 42

Boli infecţioase aerogene Gripa epidemică (sezonieră) – Provocată de virusuri A şi B cu structura cunoscută – Nivelul incidenţei este determinat de nivelul imunităţii populaţionale (natural sau artificial) – Cota populaţiei generale afectate poate atinge 10 -30% – Periodicitate 2 -3 ani (virusul A) şi 4 -6 ani (virusul B) – Sezonalitate iarnă-primăvară 43

Boli infecţioase aerogene Incidenţa lunară a gripei în Republica Moldova 44

Boli infecţioase aerogene Imunoprofilaxia gripei sezoniere • Măsura principală de profilaxie. Se efectuează în 2 direcţii: – vaccinarea gratuită a grupurilor cu risc sporit de îmbolnăvire; – asigurarea accesului populaţiei la vaccinurile antigripale 45

Boli infecţioase aerogene Gripa pandemică • Afectează majoritatea ţărilor lumii şi un număr mare de populaţie: – pînă la 25% din populaţia expusă riscului de molipsire (1830 -1833); – ≈ 50 mln decese sau 2, 5 -5% din numărul total a populaţiei de pe Glob (1918 -1919) – rata letalităţii – 2 -20% 46

Boli infecţioase aerogene UNELE PARTICULARITĂŢI ALE PANDEMIILOR DE GRIPĂ DIN SEC. XX Denumirea pandemiei Anii înregistrării Numărul estimativ de decese Tipul antigenic al virusului Gripa spaniolă 1918 – 1919 50 milioane A H 1 N 1 Gripa asiatică 1957 – 1958 1, 0 -1, 5 milioane A H 2 N 2 Gripa Hong Kong 1968 – 1969 0, 75 -1, 0 milion A H 3 N 2 47

Boli infecţioase aerogene Particularităţile generale manifestării pandemiilor – Înregistrarea la intervale neregulate de timp (39, 10 şi ≈ 40 ani) în sec. XX – Riscul e mare, prognozarea imposibilă – Impactul social-economic foarte mare – Durată răspândirii globale 6 -7 luni, iar în perioada actuală – 3 -5 luni 48

Boli infecţioase aerogene Manifestarea pandemiei de gripă asiatică în anul 1957 Februarie-Martie Aprilie-Mai Iunie-August 49

Boli infecţioase aerogene Gripa aviară • În ultimii 30 ani sunt documentate cazuri de molipsire de gripă de la animale: – În anii 1976 -1993 – cazuri unice de gripă porcină cu virusuri gripale AH 1 N 1 şi AH 3 N 2 – Din anul 1995 se înregistrează cazuri de îmbolnăvire în populaţia umană provocate de virusuri gripale aviare 50

Boli infecţioase aerogene Particularităţile răspîndirii gripei aviare – Virusul gripal AH 5 N 1 în ultimii ani este dominant, provocând mai frecvent cazuri severe cu letalitate înaltă – În anii 2003 -2006 au fost înregistrate peste 3000 focare în aproape 60 de ţări 51

Boli infecţioase aerogene Gripa aviară în populaţia umană – Activizarea procesului epizootic cu afectarea păsărilor domestice şi altor specii de animale (rozătoare, feline, porcine) a condiţionat la agravarea procesului epidemic. – În anii 1997 -2006 au fost înregistrate 276 cazuri de gripă cu virusul AH 5 N 1 inclusiv 162 cazuri letale (58, 7%) în 10 ţări. 52

Boli infecţioase aerogene Gripa cu subtipul nou A(H 1 N 1) • este o afectiune respiratorie acuta, cu contagiozitate ridicata, cauzata de o varietate nouă a unui virus A (H 1 N 1), ce reprezintă o combinaţie dintre virusurile gripale umane şi animale (porcine, păsări). 53

Boli infecţioase aerogene Particularităţile pandemiei cu subtipul nou A(H 1 N 1) • Viteza de răspândire a virusului • Apariţia cazurilor noi de la cele precedente: - în gripa sezonieră =1, 2 – 1, 4 - în gripa pandemică A(H 1 N 1) 2009= 1, 4 – 3, 5 • Circulaţia intensă a virusului în perioada intersezonieră • Afectarea preponderentă a copiilor şi persoanelor adulte de vârstă tânără (până la 45 de ani) • Eterogenitatea formelor clinice, de la forme uşoare până la grave (4 - 5%) • Predispoziţia la pneumonie şi insufucuenţă renală • Până la 50 -80% din formele grave au loc pe fondalul patologiilor cronice • Forme grave şi decese se întâlnesc mai frecvent la tineri 54

Boli infecţioase aerogene Numărul cazurilor de maladii respiratorii înregistrate pe parcursul perioadei 2009 – 2011 în Republica Moldova Total M F 0 -4 ani 5 -14 ani 15 -64 ani >65 ani Denumirea 2009 2010 2011 2009 2010 2011 Gripă 16082 10728 4467 1118 3955 2035 1247 4898 2432 1192 1016 471 4016 1473 870 10639 7737 2985 235 502 141 Gripa A(H 1 N 1) 2009 confirmată 1846 116 360 26 41 103 24 56 257 222 17 76 403 25 27 1206 69 251 15 5 6 Gripa A(H 3 N 2) 0 0 88 0 0 28 0 0 60 0 0 23 0 0 9 0 0 54 0 0 2 Gripa B 0 0 163 0 0 44 0 0 119 0 0 22 0 0 18 0 0 120 0 0 3 Coinfecție (A(H 1 N 1) 2009) + B 0 0 4 0 0 0 4 0 0 0 IACRS 97840 142969 137778 2423 65967 63858 2673 72917 73920 17279 54779 33113 34284 33246 38354 4484 51977 62714 1436 2967 3597 Pneumonii 6801 24011 16215 359 12045 8094 409 11132 8121 2346 10751 5494 1066 3166 2520 2888 7561 6508 501 2533 1693 Total 120723 177708 158460 3900 81967 73987 4329 88947 84473 20817 66546 39078 39366 37885 41744 18011 67275 72207 2172 6002 5431 55

Boli infecţioase aerogene Contingentele cu risc major • Lucrătorii din sistemul de sănătate • Gravidele • Persoanele vulnerabile (copiii şi adulţii cu patologii cronice) 56

Boli infecţioase aerogene Rezistenţa la agenţii fizici şi chimici • Virusul gripal nou A(H 1 N 1) pare a fi mai rezistent la mediul extern în comparaţie cu cel sezonier (precedent). Poate supravieţui în mediul extern până la 10 ore. Este mai rezistent la frig, mai puţin rezistent la cald. La t 60ºC este distrus în timp de câteva minute, poate fi distrus şi de un spectru larg de dezinfectanţi chimici, inclusiv clorurile, apa oxigenată, antisepticele pe bază de iod şi alcool. 57

Boli infecţioase aerogene Măsuri administrative (organizatorice) de prevenire a gripei umane cu virusul nou A(H 1 N 1) 1. Prevenirea importului gripei cu virus nou A(H 1 N 1). • Depistarea persoanelor bolnave cu suspecţie la gripă la trecerea frontierei • Limitarea călătoriilor după hotarele republicii, în special în ţările afectate de gripă nouă. • Informarea persoanelor care pleacă după hotarele republicii, privitor la situaţia epidemiologică, inclusiv în ţara de destinaţie şi măsurile de prevenire (Îndrumar pentru călători). • Supravegherea medicală a persoanelor sosite în ţară din ţările afectate de gripă, pe parcurs a 7 zile. • Intensificarea supravegherii epidemiologice a infecţiilor respiratorii virale acute şi a gripei umane în toate localităţile, instituţiile şi unităţile economice din ţară. 58

Boli infecţioase aerogene Măsuri administrative (organizatorice) de prevenire a gripei umane cu virusul nou A(H 1 N 1) 2. Autorităţile administraţiei publice locale, conducătorii de întreprinderi vor asigura procurarea echipamentelor individuale de protecţie pentru angajaţi (măști de unică folosinţă, respiratoare) şi crearea condiţiilor necesare pentru respectarea igienei personale şi a celei comunitare. 3. Instituţiile medicale prin intermediul Campaniei Naţionale pentru asigurări în medicină vor asigura cu mijloace de protecţie individuală personalul medical implicat în acordarea asistenţei medicale bolnavilor (măști, respiratoare, ochelari, bonete, mănuşi de cauciuc, şerveţele cu alcool) şi cu substanţe dezinfectante. 4. Tot instituţiile medicale vor asigura instruirea lucrătorilor medicali în problema etiologiei, epidemiologiei, tabloului clinic, diagnosticului, tratamentului şi profilaxiei gripei umane provocată de noul virus A(H 1 N 1). 5. Informarea populaţiei. În acest scop autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile medicale, instituţiile mass-media vor asigura informarea sistematică a populaţiei privitor la situaţia epidemiologică şi măsurile de precauţie contra gripei, prin intermediul mass-media şi distribuirea bucletelor cu material informativ (Îndrumar pentru populaţie). 59

Boli infecţioase aerogene Camerele termografice in infrarosu FLIR pentru detectarea bolnavilor cu gripa sau alte infectii virale Camerele in infrarosu: • sunt instrumente performante care pot evalua temperatura corpului • permit scanarea unui numar mare de persoane intr-un timp scurt • afiseaza si detecteaza variatii mici de temperatura in timp real • activeaza o alarma sonora si vizuala la depasirea limitelor prestabilite • sunt usor de instalat si utilizat • pot fi simplu de integrat in locuri publice • sunt capabile sa salveze rezultate pentru o analiza ulterioara • protejeaza sanatatea publica 60

Boli infecţioase aerogene Măsuri antiepidemice în focarul de gripă cu noul virus A(H 1 N 1) Imediat ce este diagnosticat cazul de gripă A(H 1 N 1) (în baza definiţiilor de caz standard) indiferent de forma sa de manifestare, medicul de familie cu sprijinul epidemiologului şi eventual şi al infecţionistului, va iniţia următoarele măsuri: 1. Izolarea pacientului şi dotarea cu echipament individual de protecţie (mască); 2. Informarea CMP teritorial; 3. Efectuarea anchetei epidemiologice; 4. Depistarea activă a altor bolnavi şi a persoanelor care au contactat cu ei cu izolarea lor temporară la domiciliu sau în izolatoare speciale, cu internarea ulterioară obligatorie; 5. Limitarea contactului membrilor de familie cu bolnavul; asigurarea lor cu echipament individual de protecţie (masca); 6. Persoanele care au contactat cu bolnavul vor fi supravegheate medical pe durata a 7 zile de la ultima expunere la sursa de infecţie şi supuse tratamentului profilactic; 7. O atenţie deosebită se va acorda persoanelor cu risc crescut de a face boală: copii, vârstnici, persoanele cu imunodeficienţă, maladii preexistente, în special cronice, diabet zaharat, etc; 8. Se vor lua măsuri generale igienico-sanitare: ventilarea încăperilor, evitarea aglomerărilor, dezinfectarea încăperilor şi suprafeţelor cu substanţe 61 dezinfectante.

Boli infecţioase aerogene Dozele recomandate în medicaţia antivirală pentru tratament sau profilaxie în Gripa tip A (H 1 N 1) Agent, grupa Taratament Chimioprofilaxie Oseltamivir Adulţi Copii ≥ 12 luni 75 mg capsule x 2 ori/zi 75 mg capsule o dată în zi până la 15 kg 60 mg pe zi divizată în 2 doze 30 mg odată în zi 15 -23 kg 90 mg pe zi divizată în 2 doze 45 mg odată în zi 24 -40 kg 120 mg pe zi divizată în 2 doze 60 mg odată în zi > 40 kg 150 mg pe zi divizată în 2 doze 75 mg odată în zi Zanamivir Adulţi Copii 2 inhalaţii a cîte 5 mg (10 mg total) de 2 ori/zi 2 inhalaţii a cîte 5 mg (10 mg total) odată în zi 2 inhalaţii a cîte 5 mg (10 mg total) de 2 ori/zi (vârsta de 7 ani si mai mult) 2 inhalaţii a cîte 5 mg (10 mg total) de 2 ori/zi (vârsta de 5 ani si mai mult) 62

Boli infecţioase aerogene Măsuri de protejare individuală a personalului medical Personalul va fi dotat cu echipamente personale de protecţie adecvate, inclusiv: • mănuşi (nesterile); • mască (mască de mare eficienţă, preferabil respirator N-95); • halat cu mâneci şi manşete lungi sau costum de unică folosinţă; • port de protecţie a ochilor (ochelari / vizoare / ecrane); • bonetă; • şorţ de plastic dacă se anticipează împroşcarea de sânge, fluide ale corpului, secreţii şi excreţii; 63

Boli infecţioase aerogene • 2. Personalul antrenat în prelevarea şi manipularea probelor pentru confirmarea diagnosticului de laborator în gripă cu A(H 1 N 1) trebuie să cunoască şi să respecte următoarele precauţii: să considere toate materialele prelevate ca potenţial infectate; să folosească obligatoriu echipamentul de protecţie personală (EPP) la fiecare manipulare; să respecte igiena mâinilor prin spălarea cu antiseptice; să nu pipeteze cu gura; să fie prudent şi să prevină accidentele şi expunerile care pot conduce la contaminarea virusului; să dezinfecteze suprafeţele zonei de lucru; să arunce toate materialele utilizate în containere cu indicaţia „pericol biologic”; să dezinfecteze şi să autoclaveze toată vesela şi materialele utilizate. 64