Bilan pentru viitor 20 de ani de dezvoltare

Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

Creșterea economică, ocuparea forței de muncă și criza 2 Notă: în cifrele din grafice, punctul „. ” este utilizat ca separator zecimal.

2. 1 Ani de creștere economică întreruptă • PIB-ul a crescut destul de constant în UE până în 2007 PIB-ul real pe cap de locuitor, UE-27 Euro (la prețuri curente) • După crash-ul din 2008 economia a început să se contracte, pierzând 4, 6% în 2009 • Statele baltice au fost cel mai grav afectate de criză Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdec 100) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

2. 2 UE este cea mai mare economie a lumii • PIB-ul UE pe cap de locuitor a crescut cu 25% între 1995 și 2011 • PIB-ul mondial pe cap de locuitor a crescut cu 40 % între 1992 și 2010 • Creșterea economică a fost cea mai rapidă în țările cu venituri medii, precum Brazilia, Rusia și China UE în comparație cu alte economii din lume, 2010 PIB (miliarde USD) = dimensiunea populației China UE India Japonia Brazili a Rusia Mexic Indonezia Africa de Sud Sursă: Banca Mondială Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? PIB pe cap de locuitor (USD) SUA Coree a de Sud Canada Australia

2. 3 Ratele de ocupare a forței de muncă tind să urmeze creșterea PIB • Din 1997, ocuparea forței de muncă în UE a crescut semnificativ Rata totală de ocupare a forței de muncă, UE-27 % din categoria de vârstă cuprinsă între 20 și 64 de ani • Creșterea a fost mai rapidă pentru femei decât pentru bărbați • Creșterea ocupării forței de muncă feminine reflectă creșterea din sectorul serviciilor Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdec 410) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

2. 4 Scăderea ratei sinuciderilor pe termen lung • Rata sinuciderilor variază foarte mult între bărbați și femei și în funcție de vârstă Rata mortalității prin sinucidere, UE-27 Sinucideri la 100 000 de persoane Bărbați Femei • Există mai multe sinucideri în rândul bărbaților decât al femeilor Total • Rata sinuciderilor este cea mai ridicată în rândul persoanelor în vârstă de 85 de ani sau mai mult • Creșterea observată în 2008 și 2009 este legată de criza economică? Sursă: Eurostat (codul datelor online: hlth_cd_asdr) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

2. 5 Datoria țărilor din UE a tins să crească în ultimii 10 ani Datoria publică, pe țări % din PIB (în prețuri curente) UE-27 2000 2010 Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdde 410) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Islanda Norvegia Grecia Italia Belgia Portugalia Irlanda Germania Franța Ungaria Regatul Unit Austria Malta Țările de Jos Cipru Spania Polonia Finlanda Letonia Danemarca Slovacia Suedia Slovenia Lituania Republica Cehă România Luxemburg Bulgaria Estonia UE-27 Nivel de referință prevăzut de Tratatul de la Maastricht

2. 6 Datoria publică pe persoană a crescut de asemenea • Datoria publică pe persoană (în prețuri curente) aproape s-a dublat în ultimii 15 ani, în timp ce inflația a crescut cu numai 30% în cursul acestei perioade Datoria publică, UE-27 EUR pe persoană (în prețuri curente) • Creșterea puternică din 2007 reflectă efectele crizei economice Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdde 410, demo_gind) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

Energie: consum în creștere, dependență crescândă 3

3. 1 Dependența energetică față de alte țări • Dependența UE de importuri de energie a crescut în mod constant în ultimul deceniu Dependența energetică, UE-27 Derivați din huilă Gaz natural Toate produsele petroliere Total • Începând din 2004, peste 50% din energia utilizată în UE a fost importată • Dependența este mai ridicată în cazul produselor petroliere cum ar fi țițeiul • Aproximativ o treime din importurile de țiței și gaze naturale provin din Rusia Notă: „totalul” nu indică media celorlalte trei categorii de combustibili prezentate. Acesta include, de asemenea, și alte surse de energie, cum ar fi energiile regenerabile sau energia nucleară, care sunt considerate ca surse interne Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdcc 310) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

3. 2 De unde își importă UE energia? Importul de energie în UE-27, 2010 Restul Europei, fără UE Rusia America de Nord Orientul Mijlociu Zona Caraibilor Asia Africa Gaze În terajouli Petrol În milioane tone Combustibili solizi În milioane tone Oceania America Centrală și de Sud Sursă: Eurostat (codul datelor online: nrg_122 a, nrg_123 a, nrg_124 a) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Nespecificat

3. 3 Creșterea consumului de energie • Consumul de energie în UE a crescut cu 6% începând din 1990 • Configurația energetică a UE s-a schimbat din 1990 • Utilizarea combustibililor solizi a scăzut, în timp ce utilizarea de gaze naturale a crescut cu aproape 50% Consum brut de energie la nivel intern, pe tip de carburant, UE-27 În mii de tone echivalent petrol Energie din surse regenerabile +143. 4 % Energie termică nucleară +15. 3 % Gaz natural +49. 8 % Total produse petroliere -2. 5 % Combustibili solizi -38. 3 % Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdcc 320) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

3. 4 Energiile regenerabile joacă un rol mai important • Utilizarea energiilor regenerabile în ansamblul consumului energetic al UE a crescut cu 140% începând din 1990 Ponderea energiilor regenerabile în consumul de energie brut la nivel intern, UE-27 % • Ponderea energiilor regenerabile a crescut la aproape 10% din 2002 • Creșterea utilizării biomasei și a deșeurilor a condus la acest salt Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdcc 320) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

3. 5 Consumul de energie regenerabilă • Biomasa și deșeurile regenerabile sunt cele mai importante surse de energie regenerabile Consumul de energie regenerabilă, UE-27, 2010 Alte tipuri de biomasă și deșeuri 20 % Energie solară 2 % Energie eoliană 8 % • Lemnul și deșeurile din lemn reprezintă aproape jumătate din utilizarea energiei regenerabile în Energie hidroelectrică 18 % UE • Energia produsă din surse eoliene și solare a crescut de nouă ori din 1999 Energie geotermală 3 % Biomasă și deșeuri regenerabile 69 % Sursă: Eurostat (codul datelor online: nrg_1071 a, nrg_1072 a) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Lemne și deșeuri din lemn 49 %

3. 6 Unde este utilizată energia? • Trei sectoare - industria, transporturile și gospodăriile – utilizează aproximativ 85% din aprovizionarea totală cu energie • Utilizarea energiei în industrie a scăzut cu 20% față de anul 1990, în timp ce consumul de energie în transporturi a crescut cu 30% Consumul de energie final, UE-27 Servicii 10 % Altele 1 % Industrie 34 % Agricultură și silvicultură 2 % 1 % Agricultură și silvicultură 3 % Industrie 25 % Gospodării 26 % Transporturi 26 % Gospodării 27 % Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc 320) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Servicii 13 % Altele Transporturi 32 %

3. 7 Gospodăriile consumă din ce în ce mai multă electricitate • Consumul de energie electrică de către gospodării a crescut destul de constant în UE Consumul de energie electrică al gospodăriilor În milioane de tone echivalent petrol • Consumul a crescut cu aproximativ 40% în ultimii 20 ani • Efectul de recul a atenuat îmbunătățirile tehnologice Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc 310) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

3. 8 O viziune de ansamblu a consumului de energie electrică al gospodăriilor din UE Consumul de energie electrică pe gospodărie, pe țări Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc 310, lfst_hhnhtych) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? FRI a Macedoniei Croația Finlanda Suedia Cipru Franța Irlanda Austria Luxemburg Spania Danemarca Regatul Unit Belgia Grecia Slovenia Bulgaria Portugalia Estonia Germania Malta Republica Cehă Țările de Jos Ungaria Italia Slovacia Letonia Polonia Lituania România UE-27 În kilograme de echivalent petrol pe gospodărie

Rolul transporturilor în economie 4

4. 1 Din ce în ce mai multe vehicule în circulație • Numărul de autoturisme la 1 000 de locuitori a crescut cu 40% începând cu 1991 Numărul de autoturisme, UE-27 Numărul de autoturisme la 1 000 de persoane • Între statele membre există diferențe uriașe • În nouă state membre există cel puțin un automobil pentru fiecare a doua persoană Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc 340) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

4. 2 Transportul de mărfuri și pasageri în UE • Transportul rutier reprezintă metoda de transport cel mai des întâlnită în UE Repartizare moduri de transport pt. pasageri și mărfuri, UE-27 Procentul total de pasageri-kilometru și de tone-kilometru de marfă Tren 7 % • Transportul public reprezintă mai puțin de 20% din deplasări Autobuz și autocar 10 % Căi navigabile interioare 6 % Pasageri • Ponderea transportului rutier de mărfuri a crescut, din anul 2000, în detrimentul transportului feroviar Transport feroviar 16 % 2008 Autovehicul 83 % Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdtr 210, tsdtr 220) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Marfă 2009 Cale rutieră 78 %

4. 3 Transportul de marfă în Europa Repartizarea modurilor de transport de marfă pe țări, 2009 Procentaj total de tone-kilometri de marfă în rețeaua internă Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdtr 220) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Turcia FRI a Macedoniei Croația Islanda Norvegia Malta Irlanda Cipru Grecia Spania Luxemburg Portugalia UE-27 Căi navigabile interioare 6 % Italia Danemarca Regatul Unit Slovenia Franța Polonia Ungaria UE-27 Cale ferată 17 % Slovacia Republica Cehă Finlanda Belgia Bulgaria Germania Țările de Jos Suedia România Lituania Estonia Austria Letonia UE-27 Cale rutieră 77 %

4. 4 Volumul mărfurilor transportate comparat cu creșterea economică • Transportul de mărfuri și creșterea economică sunt strâns legate Volumul transportului de mărfuri în raport cu PIB, UE-27* Indice 2000 = 100 Tonă-kilometru pe reșeaua internă PIB (la prețuri curente) • Nu se prevede niciun decuplaj între creșterea economică și nevoia de transport Tonă-kilometru/PIB *Estimările Eurostat; întrerupere de serie în 2004 Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdtr 230, nama_gdp_k) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

Efectele nedorite ale transporturilor 5

5. 1 Mai puține victime ale accidentelor rutiere • Decesele cauzate de accidentele rutiere au scăzut cu 2 300 de decese în medie pe an din 1991 Numărul de persoane decedate în accidente rutiere, UE-27 Numărul de persoane decedate • Mai mult de 60% dintre decese au loc pe drumuri rurale și 30% în zone construite • Autovehiculele reprezintă 60% din decesele înregistrate pe drumurile rurale și pe autostrăzi Sursă: Comisia Europeană (Baza de date CARE), Eurostat (codul datelor online: tsdtr 420) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

5. 2 Noi autovehicule care emit mai puțin dioxid de carbon • Emisiile de CO 2 pe kilometru ale noilor autoturisme s-au diminuat din 1995 Media emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele noi Grame de CO 2 pe kilometru • Trecerea de la benzină la motorină și tehnologiile care permit reducerea consumului de combustibilul au fost principalii factori ai acestei reduceri Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdtr 450) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

5. 3 Mai multe emisii de gaze cu efect de seră generate de transport • Creșterea numărului de autovehicule și volumului mărfurilor transportate a condus la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi Emisiile de gaze cu efect de seră generate de transport, UE-27 În milioane de tone de echivalent CO 2 Transp. maritim internațional Transp. aerian internațional Transport (rutier, cale ferată, căi de navigație interioare, transport aerian intern) • Transportul este singurul sector din UE care emite în prezent mai multe gaze cu efect de seră decât în 1990 • Emisiile generate de transportul aerian și maritim internațional au crescut cel mai rapid Sursă: Agenția Europeană de Mediu, Eurostat (codul datelor online: tsdtr 410) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

5. 4 Emisiile de NOx și de compuși organici volatili nemetanici scad Emisii din transporturi de oxizi de azot și de compuși organici volatili nemetanici, UE-27 EMISII GENERATE DE TRANSPORTUL RUTIER SURSELE EMISIILOR, 2009 Oxizi de azot (NOxx), în milioane de tone Oxizi de azot (NOx) Altele 51 % Compuși organici volatili nemetanici, în milioane de tone Compuși organici volatili nemetanici Altele 81 % Sursă: Agenția Europeană de Mediu, Eurostat (codul datelor online: tsdpc 270, tsdtr 430, tsdpc 280) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Transport nerutier 7 % Transport rutier 42 % Transport nerutier 2 % Transport rutier 17 %

5. 5 Expunerea la poluarea aerului prin ozon fluctuează în mediul urban • Nivelul de ozon troposferic provoacă probleme respiratorii la oameni și la animale Expunerea la poluarea atmosferică urbană cu ozon, UE-27 În micrograme pe metru cub pe zi • În ciuda reducerii emisiilor de NOx și a COV nemetanici, poluarea aerului cu ozon nu s-a redus • Valurile de căldură pot crește expunerea la ozon Sursă: Agenția Europeană de Mediu, Eurostat (codul datelor online: tsdph 380) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

5. 6 Expunerea la poluarea atmosferică prin particule în mediul urban • Sectorul transporturilor constituie o sursă majoră de emisii de particule (PM 10) Exp. la poluarea atmosferică prin particule în mediul urban, UE-27 În micrograme pe metru cub pe zi • Din nou, o tendință de scădere a emisiilor de PM 10 nu a condus la o îmbunătățire similară a expunerii la acest poluant atmosferic Sursă: Agenția Europeană de Mediu, Eurostat (codul datelor online: tsdph 370) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

Disparități regionale 6

6. 1 Concentrarea bogăției • Decalajele regionale în UE s-au diminuat Dispersia PIB-ului regional pe cap de locuitor în SPC* Procentaj din PIB-ul național pe persoană • Dispersia este mai puțin pronunțată în statele membre vechi * Pe baza regiunilor statistice de nivel NUTS 2. Dispersia regională nu este aplicabilă pentru țările constituite dintr-o singură regiune de nivel NUTS 2 (Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta) Sursă: Eurostat (codul datelor online: nama_r_e 0 digdp) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Croația Ungaria Bulgaria Slovacia Republica Cehă România Regatul Unit Belgia Grecia Portugalia Franța Polonia Italia Suedia Spania Slovenia Irlanda Danemarca Finlanda Germania Țările de Jos Austria UE-27 • Recuperarea economică din Europa de Est a dus la mărirea decalajelor

6. 2 PIB pe persoană pe regiuni <=50 PIB pe locuitor, în SPC, pe regiuni statistice de nivel NUTS 2, 2008 Indice UE-27 = 100 50 -70 75 -100 100 -125 >125 Guadelupa Réunion Insulele Canare Martinica Guyana Franceză Azore Malta Madeira Liechtenstein Sursă: Eurostat (codul datelor online: nama_r_e 2 gdp) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Nu există date disponibile

6. 3 Evoluția PIB-ului pe locuitor pe regiuni Evoluția PIB-ului pe locuitor, în SPC, pe regiuni statistice de nivel NUTS 2, 2000 -2008 În puncte procentuale în raport cu media UE-27 <= -10 la -3 -3 la +3 +3 la +10 > +10 Guadelupa Réunion Insulele Canare Martinica Guyana Franceză Azore Malta Madeira Liechtenstein Sursă: Eurostat (codul datelor online: nama_r_e 2 gdp) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Nu există date disponibile

6. 4 Diferențe în ratele regionale de ocupare a forței de muncă • Disparitățile regionale de ocupare a forței de muncă s-au diminuat în UE Dispersia ratelor regionale de ocupare, UE-27 nivel NUTS 2 Coeficient de variație a ratelor de ocupare (din categoria de vârstă 15 -64) Femei Total • Ratele de dispersie sunt mai ridicate în cazul femeilor decât în cel al bărbaților Bărbați • Dar femeile se apropie de valorile înregistrate în cazul bărbaților din cauza unei reduceri mai puternice a ratelor de dispersie Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdec 440) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

6. 5 Rata ocupării forței de muncă pe regiuni Rata de ocupare a forței de muncă pentru populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, pe regiuni NUTS 2, 2009 <= 60 60 -65 65 -70 70 -75 > 75 % Guadelupa Réunion Insulele Canare Martinica Guyana Franceză Azore Madeira Malta Liechtenstein Sursă: Eurostat (codul datelor online: lfst_r_lfe 2 emprt) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Nu există date disponibile

6. 6 Veniturile nu sunt distribuite în mod uniform • Inegalitățile în materie de venituri nu s-au diminuat în UE • Cei mai bogați 20% din populație câștigă aproximativ de cinci ori mai mult decât cei mai săraci 20% Inegalitatea repartizării veniturilor Cei mai bogați 20 % UE-27 Suedia Lituania UE-27 Republica Cehă Spania câștigă • Distribuția veniturilor diferă foarte mult între statele membre ale UE Cei mai săraci 20 % câștigă Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc 260, ilc_di 01) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

Sărăcia și excluziunea socială în Europa 7

7. 1 Aspectele sărăciei • Sărăcia monetară, lipsurile materiale și lipsa accesului la locurile de muncă constituie aspectele principale sărăciei în UE • Aproximativ 81 de milioane de cetățeni ai UE trăiesc în sărăcie monetară • Aproximativ 40 de milioane trăiesc într-o stare materială extrem de precară. Aproximativ 38 milioane trăiesc în gospodării în care adulții muncesc mult mai puțin decât ar putea Persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, 20 Numărul persoanelor 40 milioane 81 milioane trăiesc într-o stare materială extrem de precară sunt expuse riscului sărăciei după transferuri sociale 38 milioane trăiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc 100, tsdsc 270, tscsc 280, tsdsc 310, tsdsc 350, ilc_pees 01) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

7. 2 Aspectele sărăciei • 116 milioane de persoane din UE erau amenințate de sărăcie sau de excluziune socială în 2010 • Aceste persoane pot fi afectate de mai multe aspecte ale sărăciei în același timp • Aproximativ 80 de milioane de persoane au fost afectate de un aspect al sărăciei, 28 de milioane de două aspecte și aproape 8 milioane de toate cele trei aspecte în același timp Persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, 2010 Numărul persoanelor 19 milioane trăiesc într-o stare materială extrem de 11 milioane precară 48 milioane 7, 5 milioane 3 milioane sunt expuse riscului sărăciei după transferuri sociale 14 milioane trăiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc 100, tsdsc 270, tscsc 280, tsdsc 310, tsdsc 350, ilc_pees 01) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

7. 3 Sărăcia monetară este cea mai comună formă de sărăcie Persoane expuse riscului sărăciei după transferurile sociale % din populație Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Croația Elveția Norvegia Islanda Letonia România Bulgaria Spania Lituania Grecia Italia Polonia Regatul Unit Cipru Irlanda Estonia Germania Malta Belgia Luxemburg Franța Danemarca Finlanda Suedia Slovenia Ungaria Austria Slovacia Țările de Jos Republica Cehă UE-27 Sursă: Eurostat (codul datelor online: tscsc 280, tsdsc 350) Portugalia UE-27 2010 UE-27 2005

7. 4 Persoane care trăiesc într-o stare materială extrem de precară % din populație Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Croația Norvegia Islanda Elveția Bulgaria România Letonia Ungaria Lituania Polonia Slovacia Cipru Portugalia Estonia Irlanda Italia Republica Cehă Slovenia Belgia Franța Malta Regatul Unit Germania Austria Spania Finlanda Danemarca Țările de Jos Suedia Luxemburg UE-27 Sursă: Eurostat (codul datelor online: tscsc 270) Grecia UE-27 2010 UE-27 2005

7. 5 Intensitate de lucru scăzută Persoane care trăiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută % din populația între 0 și 59 ani Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Croația Norvegia Islanda Elveția Irlanda Regatul Unit Belgia Letonia Ungaria Germania Danemarca Spania Franța Lituania Finlanda Estonia Portugalia Malta Țările de Jos Slovacia Bulgaria Austria Grecia Polonia Slovenia România Republica Cehă Suedia Luxemburg Cipru UE-27 Sursă: Eurostat (codul datelor online: tscsc 310) Italia UE-27 2010 UE-27 2005

7. 6 Sărăcia și excluziunea socială diferă în Europa Persoanele expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, 2010 % din populație Persoanele expuse riscului de sărăcie după transferurile sociale ȘI într-o stare materială extrem de precară ȘI care locuiesc într-o gospodărie cu intensitate de lucru foarte scăzută Persoane într-o stare materială extrem de precară ȘI care locuiesc într-o gospodărie cu intensitate de lucru foarte scăzută Sursă: Eurostat (codul datelor online: ilc_pees 01) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Croația Norveg Islanda ia Elveția Bulgaria Ungaria Leton România ia Irlanda Slovacia Lituania R. Cehă Poloni Estonia a Belgia Franța Grecia Slovenia Germani R. Unit a Portuga Austria lia Itali Malta a Finlan Cipru da Ț. de Jos Danema Span rca Suedia ia Luxemburg UE-27 Persoane expuse riscului de sărăcie după transferurile sociale ȘI care locuiesc într-o gospodărie cu intensitate de lucru foarte scăzută Persoane care trăiesc într-o gospodărie cu intensitate de lucru foarte scăzută Persoane exp. riscului după transferurile sociale ȘI într-o stare materială extrem de precară Persoane care trăiesc într-o stare materială extrem de precară Persoane expuse riscului sărăciei după transferurile sociale

7. 7 Tendințele șomajului de lungă durată • Persoanele aflate în șomaj timp de mai mult de un an sunt considerate șomeri de lungă durată Rata totală a șomajului de lungă durată % UE-27 UE-15 • Din 1994 până în 2008 rata șomajului de lungă durată a arătat o tendință de scădere în UE • Persoanele care și-au pierdut locul de muncă la începutul declanșării crizei vor spori din ce în ce mai mult rândurile șomerilor de lungă durată Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc 330) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

7. 8 Mai multe persoane și-au prelungit durata studiilor • Rata abandonului școlar în UE a scăzut în mod destul de constant Tineri care renunță timpuriu la studii și cursuri de formare % din populația între 18 și 24 ani • Există o legătură clară între educație și riscul de sărăcie • Persoanele cu un nivel scăzut de educație se confruntă cu cel mai mare risc de sărăcie Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc 410) Notă: întrerupere de serie în 2003 Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

Problema deșeurilor (și modul în care poate fi rezolvată) 8

8. 1 Se produc din ce în ce mai multe deșeuri • Generarea de deșeuri a crescut între 1995 și 2002 dar de atunci a rămas stabilă Generarea și tratarea deșeurilor urbane, UE-27 În kilograme de persoană Nespecificat (variație) Altă reciclare (incl. compostarea • Tratarea deșeurilor prin incinerare, reciclare și compostare a crescut în mod remarcabil Recicl. materialelor Incinerare (incl. valorif. energetică • Prin urmare, mai puține deșeuri trebuie să fie îngropate în depozitele de deșeuri Depozit. în sau pe sol Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc 240) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

8. 2 Tratarea deșeurilor pe țări Tratarea deșeurilor urbane, pe țări, 2010 % Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Turcia Croația Islanda Norvegia Elveția Bulgaria România Lituania Letonia Malta Grecia Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc 240) Slovacia Cipru Estonia Polonia Alte tipuri de reciclare Ungaria Portugalia Spania Slovenia Republica Cehă * Inclusiv valorificarea energetică Irlanda Finlanda Regatul Unit Italia Franța Danemarca Luxemburg UE-27 incinerare Belgia Suedia Austria Germania Țările de Jos UE-27 depozitarea în/pe sol UE-27 Reciclarea materialelor

8. 3 Generarea de deșeuri periculoase este în creștere • Aproape jumătate din deșeurile periculoase provin din producție (26%) și construcții (21%) Generarea de deșeuri periculoase, UE-27 În kilograme de persoană • Creșterea observată din 2004 până în 2008 a fost cauzată de o creștere a deșeurilor periculoase produse de sectorul construcțiilor • 2% din deșeurile periculoase provin din gospodării Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc 250) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

8. 4 Producție combinată de energie termică și electrică • Generarea combinată de căldură și electricitate („cogenerare”) produce energie electrică și termică în același timp Producție combinată de energie termică și electrică, UE-27 % din producția brută de electricitate • Cota-parte de energie electrică provenind din instalațiile de cogenerare a crescut ușor din anul 2004 • Instalațiile de cogenerare pot fi alimentate de o varietate de combustibili, precum gazele naturale, biocarburanții, biomasa sau deșeurile ENERGIE ELECTRICĂ INSTALAȚIE DE COGENERARE COMBUSTIBIL ENERGIE TERMICĂ Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdcc 350) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? LOCUINȚE

Impactul activităților noastre asupra naturii 9

9. 1 Acoperirea terenurilor în Europa Tipuri de acoperire a terenurilor conform bazei de date Corine Land-cover, 2006 Zone artificiale Terenuri arabile și culturi permanente Pășuni și mozaicuri de vegetație Terenuri forestiere Vegetație semi-naturală Spații deschise/sol sterp Zone umede Cursuri de apă Necomunicate Date fără acoperire Sursă: Agenția Europeană de Mediu Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

9. 2 Ponderea tipurilor de acoperire a terenurilor în Europa • Terenurile agricole (teren arabil, culturi permanente, pășuni și mozaicuri de vegetație) acoperă mai mult de 40% din teritoriul european Ponderea tipurilor de acoperire a terenurilor în Europa, 2006 % Suprafața totală Suprafețe artificiale • Pe al doilea loc se situează terenurile forestiere cu 36% • Zonele artificiale acoperă doar 4 %, dar adăpostesc cea mai mare parte a populației Europei și cea mai mare parte a activităților sale economice Zone artificiale Terenuri arabile și culturi permanente Pășuni și mozaicuri de vegetație Terenuri forestiere Vegetație seminaturală Spații deschise/sol sterp Zone umede Cursuri de apă Sursă: Agenția Europeană de Mediu Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Cazare, servicii, activități recreative Spații industriale, unități comerciale, construcții Rețele de transport, infrastructuri Mine, cariere, amplasamente de depozitare a deșeurilor

9. 3 Evoluția acoperirii terenurilor • 630 000 de hectare de terenuri au fost transformate în suprafețe artificiale între 2000 și 2006 • Extinderea șantierelor de construcții și a rețelelor feroviare și rutiere a constituit forța motrice a acestei schimbări • Terenurile agricole se reduc, în timp ce pădurile se extind în permanență Evoluția netă a acoperirii terenurilor între 2000 și 2006 în Europa Suprafața totală în mii de ha Zone artificiale Terenuri arabile și culturi permanente Pășuni și mozaicuri de vegetație Terenuri forestiere Vegetație semi-naturală Spații deschise/sol sterp Zone umede Cursuri de apă Sursă: Agenția Europeană de Mediu Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Evoluție în termeni relativi, %

9. 4 Evoluția numărului de păsări • Populațiile de păsări variază de la an, în mod natural Indicele păsărilor comune, UE Indice 1990 = 100 Toate păsările comune Păsări comune din mediul rural Păsări comune din specii forestiere • Dar tendința pe termen lung arată un declin al biodiversității • Acest declin a fost deosebit de puternic pentru speciile de păsări din mediul rural ca urmare a intensificării agriculturii Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdnr 100) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

9. 5 Supraexploatarea stocurilor de pești amenințate • Din 1994 a existat o continuă supraexploatare a apelor gestionate de UE Capturi de pește din stocuri în afara limitelor de siguranță biologică: Statutul stocurilor de pește, gestionat de UE în zona de nord-est a Oceanului Atlantic, 2010 • Speciile demersale (care trăiesc în apropierea sau pe fundul mării) sunt cele mai afectate de supraexploatare • Pescuitul excesiv prezintă, de asemenea, riscuri economice pentru sectorul pescuitului Capturile totale de pește Specii demersale (specii care trăiesc aproape de fundul mării, de exemplu cod, eglefin, merlan) Specii pelagice (specii care trăiesc în largul mării, de exemplu, hering, hamsie, sardine) Sursă: Serviciile Comisiei Europene, ICES (codul datelor online: tsdnr 100) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Specii bentonice (specii care trăiesc pe fundul mării, de exemplu, homar, creveți, pești plați)

9. 6 O gestionare mai durabilă a pădurilor • Defrișările totale din țările europene au rămas cu mult în urma regenerării anuale a pădurilor Rata de exploatare a pădurilor Procentajul defrișărilor în raport cu creșterea • Aceasta arată că ele sunt gestionate în mod durabil • Pădurile stochează carbon, ceea ce le face importante „rezervoare” pentru emisiile de gaze cu efect de seră Sursă: Conferința ministerială privind protecția pădurilor în Europa (CMPPE) (codul datelor online: tsdnr 520) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

9. 7 Mai multe gaze cu efect de seră absorbite de păduri • Plantarea de arbori și îmbunătățirea gestionării pădurilor contribuie la eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă Emisii de gaze cu efect de seră provenite din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, UE-27 În milioane tone echivalent CO 2 • Din 1990 până în prezent peste 300 de milioane de tone de gaze cu efect de seră din atmosferă au fost eliminate în fiecare an prin exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură Sursă: Agenția Europeană de Mediu Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

Schimbările climatice la nivel global 10

10. 1 O planetă care se încălzește • Încălzirea globală este de netăgăduit • Deceniul 2001 -2010 a fost cea mai caldă perioadă de zece ani înregistrată vreodată Variația temperaturii medii anuale a planetei Variația de temperatură în°C, în raport cu media 1961 -90 Rată de incertitudine de 95% din efectele combinate ale tuturor incertitudinilor Serii anuale ajustate • Încălzirea este mai importantă în emisfera nordică, unde se află cea mai mare parte a uscatului Pământului Sursă: Unitatea de cercetare climatică, University of East Anglia și UK Met Office Hadley Centre Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

10. 2 Emisiile globale de CO 2 continuă să crească • Emisiile globale de CO 2 au crescut cu aproape 40 % din 1990 Emisiile globale de CO 2 generate de arderea combustibililor În milioane de tone CO 2 În lume Statele Unite • În 2007 China a devenit prima țară emițătoare, în locul Statelor Unite UE-27 China India • Generarea energiei electrice și termice este responsabilă pentru cea mai mare parte a emisiilor globale de CO 2 Sursă: Agenția Internațională a Energiei Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

10. 3 Evoluția proporției emisiilor mondiale de CO 2 • Emisiile de CO 2 din China Proporția din emisiile mondiale de CO 2 din arderea combustibilului au crescut de peste două Procent din totalul emisiilor mondiale ori în ultimii 20 de ani 21 000 29 000 milioane tone Modificarea cotei de emisii Statele Unite -22 % • Emisiile din restul Asiei (inclusiv India) au crescut și ele UE-27 -37 % China +118 % • In schimb, emisiile de CO 2 din UE și Rusia au scăzut Rusia -50 % Asia +83 % Japonia -20 % America Latină +33 % Orientul Mijlociu +66 % Africa 0 % Restul lumii -18 % Sursă: Agenția Internațională a Energiei Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

10. 4 Emisiile de CO 2 pe persoană • Emisiile de CO 2 pe cap de locuitor au scăzut în SUA, Rusia și UE Emisii mondiale de CO 2 pe persoană din arderea combustibilului În tone pe persoană Statele Unite • Emisiile pe cap de locuitor au crescut în China și India, dar nivelurile lor sunt încă cu mult mai mici decât cele ale țărilor industrializate • Din 2007, emisiile de CO 2 din China depășesc media mondială de 4, 3 tone pe cap de locuitor Rusia Japonia UE-27 China India În lume Sursă: Agenția Internațională a Energiei Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

10. 5 Emisiile generate de transporturi sunt în creștere, în timp ce altele sunt în scădere • Emisiile de gaze cu efect de seră în UE au scăzut cu mai mult de 17% din 1990 Emisiile de gaze cu efect de seră după sector, UE-27 În milioane de tone echivalent CO 2 • S-a înregistrat o scădere puternică în 2009, din cauza crizei economice Alte sectoare (legate de energie) • Motivele pentru scăderea pe termen lung includ o utilizare mai eficientă a energiei și trecerea la combustibili cu emisii scăzute de carbon Agricultură Deșeuri Procese industriale Transporturi Fabricație și construcții Industrii prod. de energie Sursă: Agenția Europeană de Mediu, (codul datelor online: tsdcc 210) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

10. 6 Activitățile cu impact energetic constituie sursa majoră a emisiilor • Mai mult de trei sferturi din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE provin de la producerea de energie prin ardere Emisiile de gaze cu efect de seră, în funcție de sector, 2009 % Sectoare cu impact energetic Industria de prelucrare și construcții • Din 1990, au avut loc reduceri majore de emisii în industria de prelucrare și construcții Sectoare fără impact energetic Transporturi Procese industriale UE-27 2009 Ind. prod. de energie Agricultură Deșeuri Alte sectoare (legate de energie) Sursă: Agenția Europeană de Mediu, (codul datelor online: tsdcc 210) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

10. 7 S-au realizat unele reduceri importante de emisii • Europa de Est a înregistrat o scădere dramatică a emisiilor de gaze cu efect de seră, începând din 1990 Emisiile de gaze cu efect de seră în 2009 față de anul de referință din Protocolul de la Kyoto, pe țări % Evoluție în raport cu anul de referință Kyoto Obiectiv (2008 -2012) Sursă: Agenția Europeană de Mediu, (codul datelor online: tsdcc 100) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Irlanda Grecia Portugalia Spania Malta Cipru Țările de Jos Italia Slovenia Austria Danemarca Luxemburg Franța Finlanda Estonia Letonia Lituania Bulgaria România Ungaria Slovacia Polonia Republica Cehă Regatul Unit Germania Suedia Belgia UE-15 • Începând din 2000, din ce în ce mai multe politici climatice și energetice vizează direct reducerea emisiilor UE-27 • Restructurarea economică a dus la reducerea emisiilor în multe „noi” state membre în perioada anilor '90

Europa într-o lume globalizată 11

11. 1 Europa are cea mai mare cotă-parte din comerțul mondial • UE este cel mai mare importator și exportator de mărfuri din lume Procentul din importurile și exporturile mondiale, 2010 % UE-27 • Împreună, UE, SUA, China și Japonia au reprezentat aproximativ jumătate din comerțul mondial în 2010 Statele Unite China (fără Hong Kong) Importuri • China a devenit un partener major al comerțului mondial în ultimii ani, preluând de la SUA poziția de al doilea cel mai mare exportator în 2007 Sursă: Eurostat (codul datelor online: ext_lt_introle) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Japon ia Exporturi Altele

11. 2 China devine un partener comercial major • Importanța relativă a SUA ca partener comercial al UE a scăzut în ultimii ani • Comerțul dintre UE și China a crescut de peste patru ori începând din 1999 • Majoritatea importurilor în UE provin din Asia, în timp ce procentele pentru Africa și America Latină rămân scăzute Importurile din afara UE, pe țări partenere % Asia (cu excepția Chinei și Japoniei) China (cu excepția Hong Kong) Japonia Statele Unite Rusia Europa, fără UE-27 Africa America Latină Restul lumii Sursă: Eurostat (codul datelor online: ext_lt_maineu) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? din importuri provin din Asia

11. 3 Importurile de energie către UE cresc • 63% din importurile în UE sunt produse prelucrate (mașini și vehicule, produse chimice și alte produse prelucrate) • Cu toate acestea, importurile de produse de bază sunt în creștere Importurile din afara UE, pe tipuri de produse % Mașini și vehicule Produse chimice Alte produse prelucrate Energie Alimente și băuturi Materii prime Produse n. c. a. • În 2010 importurile de produse energetice erau de patru ori mari decât în 1999 Sursă: Eurostat (codul datelor online: ext_lt_intratrd) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? din importuri sunt produse prelucrate

11. 4 Importurile din țările în curs de dezvoltare sunt în creștere • Importurile din țările în curs de dezvoltare în UE aproape că s-au triplat din 1999 • În comparație, importurile totale în UE „doar” s-au dublat • Aproape jumătate din importurile totale în UE în 2010 au provenit din țările în curs de dezvoltare (inclusiv China) Importurile în UE din țările în curs de dezvoltare, UE-27 După categoria de venituri, în miliarde de euro (la prețurile curente) Venituri medii - tranșa superioară Alte țări cu venituri reduse Venituri medii – tranșa inferioară Țările cel mai puțin dezvoltate China (inclusiv Hong Kong) Ponderea importurilor totale din afara UE (%) Țările CAD Țările beneficiare CAD (cu excepția Chinei) Importurile totale în UE Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdgp 210, tet 00038) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

11. 5 Importurile din țările cel mai puțin dezvoltate sunt încă reduse • Țările cel mai puțin dezvoltate găzduiesc aproximativ 12% din populația mondială, însă reprezintă mai puțin de 2% din PIB-ul mondial și aproximativ 1% din comerțul mondial cu mărfuri Cota importurilor din țările cel mai puțin dezvoltate, din totalul importurilor din afara UE, UE-27 % • În 2010, din importurile totale în UE, în valoare de 1 500 miliarde euro, doar 22 miliarde de euro au provenit din țările cel mai puțin dezvoltate (LDC) Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdgp 210, tet 00038) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

11. 6 Importurile de produse energetice provenind din regiunile cel mai puțin dezvoltate sunt în creștere • Jumătate din importurile din LDC în 2010 erau produse prelucrate, cealaltă jumătate produse primare Importurile din LDC pe categorii de produse, UE-27 În miliarde de euro (la prețuri curente) produse prelucrate • Regulamentul UE „Totul, în afara armelor” acordă accesul fără taxe vamale la importurile tuturor produselor din LDC, cu excepția armelor și munițiilor combustibili minerali, lubrifianți și produse conexe produse alimentare, băuturi și tutun materii prime Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdgp 230) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

11. 7 Subvențiile agricole ale UE sunt în scădere • Barierele comerciale îngreunează accesul țărilor în curs de dezvoltare la piețele UE Măsuri agregate de sprijin (MAS) pentru agricultură, UE-27 În miliarde de euro Plafonul MAS • UE a redus treptat subvențiile agricole care denaturează comerțul, din 1995 • Distanța dintre plafonul stabilit în cadrul Acordului privind agricultura al OMC și sprijinul UE pentru agricultură crește Sursă: Serviciile Comisiei Europene, Organizația Mondială a Comerțului, Eurostat (codul datelor online: tsdgp 240) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

Este Europa la înălțimea angajamentelor sale internaționale? 12

12. 1 De unde provine ajutorul financiar al UE? • Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) și fluxurile private sunt cele mai importante fluxuri financiare către țările în curs de dezvoltare • Fluxurile financiare din UE către țările în curs de dezvoltare au crescut de patru ori în ultimii 20 de ani Finanțare pentru țările în curs de dezvoltare, după tip, UE-15 În miliarde de euro (la prețuri curente) Ajutoare ale ONG-urilor Alte fluxuri oficiale Fluxuri private Ajutorul oficial pentru dezvoltare • Deși fluxurile AOD au crescut constant, fluxurile private au fluctuat de la an Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp 310) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

12. 2 UE este cel mai important furnizor de asistență financiară al lumii. . . • UE este cel mai mare furnizor de asistență financiară în favoarea țărilor în curs de dezvoltare Finanțare pentru țările în curs de dezvoltare, după furnizor În miliarde de euro (la prețuri curente) Alți furnizori Canada • Din 1990, toți furnizorii de asistență financiară și-au sporit finanțările destinate țărilor în curs de dezvoltare Japonia Statele Unite UE-15 • În 2009 finanțarea totală pentru țările în curs de dezvoltare a fost de 4, 5 ori mare decât în 1990 Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp 310) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

12. 3. . . dar sunt încă necesare progrese • UE s-a angajat să atingă obiectivul ONU de cheltuire a 0, 7% din VNBul său pentru AOD până în 2015, cu un obiectiv intermediar de 0, 56% pentru 2010 Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), UE-27 % din venitul național brut (la prețuri curente) UE-27 Obiectiv ONU • Cu toate acestea, obiectivul pentru 2010 nu a fost îndeplinit • Cinci țări europene au depășit obiectivul ONU privind cheltuirea a 0, 7% din VNB în 2010 Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp 100) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

12. 4 Diferențe considerabile privind sprijinul din partea statelor membre Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), pe țări Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp 100) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Turcia Norvegia Elveția Islanda Luxemburg Suedia Danemarca Țările de Jos Belgia Regatul Unit Finlanda Irlanda Franța Spania Germania Austria Portugalia Cipru Grecia Italia Slovenia Republica Cehă Malta Lituania Estonia Slovacia Ungaria Bulgaria Polonia Letonia România UE-15 UE-27 % din venitul național brut (la prețuri curente)

12. 5 Asistența oficială pentru dezvoltare s-a dublat din 1990 • Fluxurile de asistență oficială pentru dezvoltare la nivel mondial s-au dublat în ultimii 20 ani Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), pe furnizori În miliarde de euro (la prețuri curente) Alți furnizori Agenții multilaterale • UE, SUA și agențiile multilaterale (inclusiv agențiile ONU) fac parte dintre cei mai importanți furnizori de asistență din lume Instituții UE Japonia Statele Unite UE-15 Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp 100) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

12. 6 Canalele oficiale constituie o sursă fiabilă de asistență • Proporția fluxurilor financiare către țările cu venituri mici este mai mare pentru AOD decât pentru ISD Ponderea alocărilor financiare destinate țărilor cu venituri mici În procentaj AOD alocat Proporția asistenței oficiale pentru dezvoltare, UE-15 Proporția investițiilor străine directe, statele UE membre ale CAD • Mai mult de jumătate din AOD acordată de UE este dedicată țărilor cu venituri mici • În 2009 fluxurile AOD către țările cu venituri mici s-au ridicat la aproximativ 11 miliarde de euro, în timp ce fluxurile ISD au fost de „numai” 1, 7 miliarde euro Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp 320, tsdgp 330) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

12. 7 Decalajul între furnizori și beneficiari • AOD acordată de UE s-a ridicat la 107 euro pe cetățean UE Asistența oficială pentru dezvoltare pe cap de locuitor în țările donatoare și în țările beneficiare Euro pe persoană (la prețuri curente) • Cu toate acestea, din cauza populației mari, țările beneficiare au primit numai aproximativ nouă euro pe persoană • Creșterea contribuției UE la AOD pe persoană începând din 2005 nu se reflectă printr-o creștere a sumelor primite per locuitor în țările în curs de dezvoltare UE-27 2010 Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp 520) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Țările CAD

Din ce în ce mai puțini copii în societatea noastră în curs de îmbătrânire 13

13. 1 Populația mondială continuă să crească • Se estimează că populația mondială totală se va cvadrupla până în 2100 în comparație cu 1950, depășind 10 miliarde de persoane până în 2080 • Cea mai mare parte a acestei creșteri demografice a avut loc sau se așteaptă să aibă loc în Asia și Africa • Populația Europei în 2100 va fi cu aproximativ 20% mai numeroasă decât în 1950 Creșterea populației la nivel mondial și previziunile În miliarde de oameni Oceania America de Nord Europa America Latină și Caraibe Africa Asia Sursă: Secția Populație a Departamentului pentru afaceri economice și sociale din cadrul Secretariatului Organizației Națiunilor Unite, World Population Prospects: Revizia 2010 Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

13. 2 Proporția Europei din populația mondială se reduce • Se estimează că alcătuirea populației mondiale va fi foarte diferită în 2100 în comparație cu 1950 • Populația Africii ar trebui să „explodeze” la 3, 6 miliarde, reprezentând 35% din populația lumii în 2100 Proporția contintentelor în populația mondială % Oceania America de Nord America Latină și Caraibe Europa Asia Africa • Europenii vor reprezenta mai puțin de 10% din populația mondială la sfârșitul secolului Sursă: Secția Populație a Departamentului pentru afaceri economice și sociale din cadrul Secretariatului Organizației Națiunilor Unite, World Population Prospects: Revizia 2010 Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

13. 3 Rata nașterilor este prea scăzută pentru a susține creșterea demografică • Este necesară o rată a fertilității de 2, 1 copii/femeie pentru a menține populația UE la nivelul existent Rata totală a fertilității, UE-27 Numărul de copii/femeie Prag de înlocuire • Rata fertilității UE a crescut ușor dar continuă să fie inferioară pragului de înlocuire a generațiilor • În Europa doar Islanda prezintă o rată a fertilității superioară pragului de înlocuire a generațiilor Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdde 220) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

13. 4 Europenii trăiesc mai mult • O fată născută în 2009 în UE ar trebui să atingă vârsta de 83 ani în medie; un băiat, aproximativ 77 ani Speranța de viață la naștere, în funcție de sex, UE-27 În ani Femei Bărbați • Speranța de viață în UE este în creștere, ceea ce înseamnă că oamenii trăiesc din ce în ce mai mult • Ca urmare, UE înregistrează în continuare o creștere naturală a populației sale – dar acest lucru este de așteptat să se schimbe în curând Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdph 100) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

13. 5 Mai multe persoane vin în UE decât cele care pleacă • Migrația netă reprezintă diferența între rata imigrației și rata emigrației Rata brută a migrației nete plus ajustare, UE-27 Pentru 1 000 de persoane • UE s-a confruntat cu imigrația continuă din exterior în ultimii 20 ani • Începând cu 2015 se estimează că migrația netă pozitivă va fi singurul factor de creștere a populației în UE Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdde 230); Notă: întrerupere de serie în 1998 Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

13. 6 Evoluția populației europene • Până în 2060, populația UE ar trebui să crească cu aproximativ 15 milioane de persoane, sau 3% Evoluție preconizată a populației 2010 -2060, pe țări % Sursă: Eurostat (codul datelor online: tps 00002) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Liechtenstein Elveția Norvegia Islanda Bulgaria Letonia Lituania România Germania Polonia Estonia Ungaria Malta Slovacia Portugalia Republica Cehă Grecia Slovenia Țările de Jos Austria Finlanda Italia Danemarca Spania Franța Suedia Belgia Regatul Unit Cipru Luxemburg Irlanda UE-27 • Aproximativ jumătate din statele membre – cel mai mult în Europa de Est – s-ar putea confrunta cu o scădere a populației

13. 7 Se estimează că populația UE va atinge nivelul maxim în 2040 • Creșterea demografică în UE nu va fi continuă Evoluție preconizată a populației, UE-27 În milioane de persoane • Se estimează că populația europeană va crește până în 2040 și apoi va scădea treptat la 517 milioane în 2060 • Acest lucru se datorează faptului că migrația netă din 2035 nu va mai echilibra declinul natural preconizat să înceapă în 2015 Sursă: Eurostat (codul datelor online: tps 00002) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

13. 8 Îmbătrânirea populației • Populația UE va îmbătrâni deoarece oamenii trăiesc mai mult și nașterile sunt în declin • Se estimează că vârsta mediană a populației UE va crește de la 41 ani în 2010 la 48 de ani în 2060 • Până în 2060, populația cu vârsta de 65 de ani sau mai mult va reprezenta aproximativ 30% din populația UE Structura populației, în funcție de vârstă și sex, UE-27 În procent din populația totală Bărbați (2010) Femei (2010) Bărbați (2060) 85 ani sau mai mult Între 80 și 84 ani Între 75 și 79 ani Între 70 și 74 ani Între 65 și 69 ani Între 60 și 64 ani Între 55 și 59 ani Între 50 și 54 ani Între 45 și 49 ani Între 40 și 44 ani Între 35 și 39 ani Între 30 și 34 ani Între 25 și 29 ani Între 20 și 24 ani Între 15 și 19 ani Între 10 și 14 ani Între 5 și 9 ani Sub 5 ani Sursă: Eurostat (codul datelor online: demo_pjangroup, proj_10 c 2150 p) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Femei (2060)

Este creșterea ecologică o soluție? 14

14. 1 Utilizarea resurselor naturale în UE • Jumătate din materiile consumate în UE sunt minerale Consumul intern de materii, după tipul acestora, UE-27 În milioanе tone Materiale/purtători de energie fosili • Utilizarea materiilor are tendința să urmărească îndeaproape ciclul economic Minerale nemetalice Minereuri metalifere (min. brute) Biomasă Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc 230) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

14. 2 Importurile sunt necesare pentru a satisface cererea de materii prime a UE • Majoritatea materiilor prime utilizate în UE sunt extrase aici Componentele consumului intern de materii, UE-27 În milioanе tone Consumul intern de materii • Cu toate acestea, importurile devin din ce în ce mai importante Extracție internă utilizată • Importurile, exporturile și extracția internă au scăzut în timpul crizei Exporturi Importuri Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc 220) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

14. 3 Consumul de materii pe locuitor a scăzut puternic pe parcursul crizei • În 2007, fiecare cetățean al UE consuma teoretic aproximativ 17 tone de materii pe an sau 45 de kilograme de materii pe zi Consumul intern de materii pe persoană, UE-27 În tone pe locuitor • Ca urmare a crizei economice, utilizarea materiilor prime a scăzut sub 15 tone persoană în 2009 Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc 220, demo_gind) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

14. 4 Utilizarea resurselor este diferită pe teritoriul UE Consumul intern de materii pe persoană Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc 220, demo_gind) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Croația Turcia Norvegia Elveția Irlanda Finlanda Cipru Estonia Austria Danemarca România Suedia Portugalia Luxemburg Slovenia Republica Cehă Belgia Polonia Bulgaria Germania Grecia Letonia Spania Slovacia Franța Italia 2009 Ungaria 2000 Lituania UE-27 Regatul Unit UE-27 Țările de Jos Malta UE-27 În tone pe locuitor

14. 5 Productivitatea și eficiența par să se îmbunătățească. . . • Productivitatea resurselor a crescut din 2000. Aceasta înseamnă că aceeași cantitate de materii generează mai mulți euro • În același timp, cantitatea de energie necesară pentru activități economice s-a redus. Mai puține gaze cu efect de seră au fost emise per euro Evoluția producției de resurse și a intensității energetice, UE 27 Productivitatea resurselor Intensitatea energetică a economiei În euro pe kilogram Intensitatea energetică a transporturilor În kg echivalent petrol pentru 1 000 EUR Intensitatea emisiilor de GES a economiei În kg echivalent CO 2 pentru 1 000 euro • Totuși, aceste proportții simplificate nu spun totul Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc 100, tsdec 360, tsdtr 250, tsdcc 210, nama_gdp_k) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

14. 6. . . dar nu atât de promițător în comparație cu PIB-ul Productivitatea resurselor și randamentul energetic Indice 2000 = 100 Productivitatea resurselor Intensitatea emisiilor de GES PIB (în prețuri constante) Emisii de GES Consumul intern de materii Productivitatea resurselor Intensitatea energetică Intensitatea emisiilor de gaze cu Eficiența energetică a transporturilor PIB (în prețuri constante) Consumul intern brut de energie Consumul energetic al transporturilor Intensitatea energetică Consumul energetic al transporturilor/PIB Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc 100, tsdpc 230, nama_gdp_k, tsdec 360, tsdcc 320, tsdtr 100, tsdtr 250, sdcc 210) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdec 320) Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa? Croația Turcia Islanda Elveția Norvegia Finlanda Suedia Danemarca Germania Austria Franța Slovenia Belgia Țările de Jos Irlanda Regatul Unit Luxemburg Estonia Portugalia Republica Cehă Spania Italia Lituania Ungaria Polonia Slovacia Malta Letonia Grecia Bulgaria Cipru România UE-27 14. 7 Investițiile în cercetare și dezvoltare nu au crescut suficient Cheltuieli totale în domeniul cercetării și dezvoltării % din PIB