Beneficiiservicii contributorii asigurarile sociale De ce se asigura

Beneficii/servicii contributorii – asigurarile sociale

De ce se asigura indivizii? • Pentru minimizarea riscurilor • In conditiile in care valoarea sigurantei sale este mai mare decat costurile nete pe care le presupune asigurarea riscurilor

De ce statul impune obligativitatea contributiei? • Principiul voluntarismului – este EFICIENT ca un individ sa aiba dreptul sa decida singur asupra nevoii de a se asigura atat timp cat costurile asociate sunt suportate doar de el; • Insa decizia de ne-asigurare presupune o serie de externalitati negative pentru societate; • In general, obligativitatea intervine pentru riscurile care pp externalitati negative: eg. Pierderea veniturilor din munca inseamna saracire, infractionalitate, imposibilitatea de a face fata standardelor societatii;

In ce conditii statul insusi furnizeaza asigurarea? • Asigurarea de raspundere civila pentru detinatorii de autoturisme este obligatorie, dar statul nu organizeaza el insusi sistemul de asigurare; in general, asigurarile sociale sunt organizate de catre stat; DE CE? Pt ca organizarea lor pe piata privata nu este intotdeauna eficienta dpdv economic; • A te asigura inseamna a calcula/estima riscul/probabilitatea de aparitie a evenimentului= CALCUL ACTUARIAL

• Pentru a fi eficienta, o asigurare pe piata privata trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Probabilitatea de aparitie a evenimentului trebuie sa fie: – Independenta in populatie (probabilitatea de aparitie a evenimentului pentru un individ nu este influentata de probabilitatea de aparitie a evenimentului pentru un alt individ – Mai mica de unu (aparitia evenimentului este probabila dar nu se constituie ca certitudine pentru nici un segment de populatie – ex: somajul in cazul anumitor ramuri industriale restructurate); – Cunoscuta sau estimabila – probabilitatea poate fi calculabila in baza unor indicatori generali – Cunoscuta in aceeasi masura tuturor actorilor implicati: informatia trebuie sa fie accesibila atat asiguratului cat si asiguratorului; costurile de colectare a acestei trebuie sa fie fezabile pentru asigurator; – Exogena – probabilitatea de aparitie a evenimentului nu trebuie sa depinda de/influentata de comportamentul individului asigurat

Principiul solidaritatii sociale • • Sta la baza asigurarilor sociale obligatorii =forma de interdependenta intra- si inter-generationala Nu este caritate sau altruism, nu este UNILATERALA Durkheim- geneza solidaritatii organice- reactie la riscurile si incertitudinile asociate unei economii complexe (probabilitatea aparitiei unei forme de solidaritate sociala creste odata cu cresterea numarului celor ce impartasesc aceleasi riscuri • Libertarienii contesta principiul intr-ajutorarii; promoveaza principiul auto-suficientei si auto-ajutorarii • Liberalii- principiul meritocratic, bazat pe rasplata. Focalizati pe intrajutorarea celor mai saraci; este mai degraba un act caritabil decat o masura a dreptului social al individului • Colectivistii: promoveaza solidaritatea sociala ca drept al cetateanului la ajutor

Asigurarea colectiva, de catre stat, se realizeaza atunci cand: • Este vazuta ca NECESARA , din considerente de eficienta, moralitate, echitate – un individ fara venituri se poate imbolnavi si deveni o povara pt sistemul de sanatate; poate deveni un factor de risc, infractor pt comunitate; • Riscurile nu pot fi calculate pe baze actuariale – probabilitatea de aparitie a evenimentului nu poate fi calculata sau cunoscuta

Tipuri de sisteme de asigurari sociale • Asisgurari sociale de tip Bismarck vs asigurari sociale de tip Beveridge • Bismarck- introduce (in 1881) pentru prima oara un sistem de asigurari de stat obligatorii (cazuri de boala, accidente de munca; pensii de varsta si invaliditate) • Sistem gestionat de angajator, angajat si stat • Acoperea categorii relativ reduse de populatie (muncitorii din fabrici) • Masura nu a fost motivata de principiul solidaritatii sociale, ci mai degraba de ratiuni de ordin politic (mentinerea diferentelkor de clasa, fara explozii sociale si loialitatea fata de politica autoritara)

• Beveridge: 1942 - raport asupra starii societatii britanice; • Obiectiv: infrangerea celor cinci giganti: Lipsurile, boala, ignoranta, mizeria si inactivitatea • Sisietmul de pensii conceput ca platibil din impozitele si taxele generale, de la budetul de stat, cu un nivel constant pt toti beneficiarii • Sindicatele, patronatul nu sunt implicati in administrarea sistemului

AS tip Bismarck AS tip Beveridge Sursa de finantare Administrarea fondului Nivelul beneficiilor Importanta asigurarilor Fondul AS (din contributiile indivizilor) Tripartit (Statulcontribuabiliibeneficiarii) Corelate cu veniturile (contributiile) Scazuta BS (taxe si impozite generale) Stat Constante Mare

Asigurarile de pensii • Sunt tipul de asigurari cel mai frecvent intalnit pe piata privata • Tipuri de asigurari de pensii: • Sisteme in regim Pay As You Go – flux continuu » Pp plata pensiilor din banii platiti de contribuabili » Bazat pe solidaritate intergenerationala » Organizate in regim de stat • Sisteme cu capitalizare de fonduri » Contributiile sunt investite in diferite activitati economice aducatoare de profit » Organizate si in regim privat

Pay As You Go • Avantaje: • Protejeaza pensiile de inflatie; • Pot creste pensiile ca valoare reala in raport cu cresterea economica (vezi recorelarea in Ro) • criteriile de eligibilitate pt o pensie integrala pot fi oricand modificate (vezi pensiile pt agricultori) • Dezavantaje • Puternic dependente de rata de dependenta economica/demografica • Pot intra in incapacitate de plata

Capitalizarea fondurilor • Avantaje • Nu depind de rata de dependenta si nici de evolutia demografica • Dezavantaje • Vulnerabile in fata inlatiei post-pensionare • Indexarea in raport cu evolutia inflatiei este dificila scaderea veniturilor reale din pensie • Pot intra in incapacitate de plata ca urmare a falimenului fondurilor de investitii • Romania- trei piloni: PAYG, ocupational, privat

• Impactul redistributiv al asigurarilor de pensii • Nivelul beneficiului poate fi: • Constant (Beveridge)- gradul de redistribuire catre cei mai saraci este maxim • Cvasi-proportional cu veniturile anterioare • Proportional cu veniturile anterioare- inegalitatea de pe piata muncii se mentine; sistemul nu are un caracter redistributiv • Redistributia se realizeaza si de la barbati la femei (in cazul femeilor, somajul este mai ridicat, perioada de munca mai mica, iar speranta de viata la nastere mai ridicata) • In ţările liberale pensia de stat este considerabil mai redusă Dacă în ţările social-democrate, persoanele în vârstă beneficiază de o pensie de stat, independent de istoria ocupaţională, în Marea Britanie şi Irlanda persoanele care nu au o contribuţie suficientă la sistemul de pensii sunt acoperite de programele de servicii sociale bazate pe testarea mijloacelor.

Asigurarile de sanatate • Costuri ridicate pentru estimarea probabilitatii de aparitie a bolilor • Sunt afectate de selectia adversa- indivizii pot apela la serviciile medicale si fara a avea un motiv intemeiat; • Pentru aceste motive asigurarile de sanatate sunt destul de dificil de organizat in regim privat; • SUA- singurul exemplu de tara in care asigurarile de sanatate sunt furnizate in marea lor majoritrate in regim privat; • Explicatie: sistemul de asigurari este atat de dezvoltat incat o gama larga de riscuri sunt acoperite de o gama larga de servicii/companii de asigurari; costurile aparitiei unui eveniment sunt acoperite de mai multi actori; • Efectul selectiei adverse este inlaturat prin introducerea unei reglementari potrivit careia bolnavul este obligat sa plateasca primele trei zile de spitalizare;

• Impactul redistributiv al asigurarilor de sanatate in regim de stat • Tipul beneficiului si marimea sa depind de nevoia particulara a individului; indiferent de marimea contributiei, tratamentul medical este determinat de tipul de afectiune si nevoile de sanatate (este stabili totusi un pachet de servicii)

Asigurarile de somaj • Singura forma de asigurari care nu se regaseste pe piata privata • Individul poate influenta intrarea in somaj si durata acestuia (hazard moral) • Impactul redistributiv- nu se realizeaza de la cei mai bogati la cei mai saraci, ci de la cei mai norocosi la cei mai putin norocosi.

• Sistem Beveridge + Bismarck generos • Tari social democrate – nivel generos al beneficiilor de somaj in timp ce unele dintre ţările europene au trecut la reducerea beneficiilor de şomaj, aici beneficiile sunt ridicate. Danemarca-81 % din ultimul salariu, pe o perioadă de cinci ani de la pierderea locului de muncă. • Sistem Beveridge redus ca generozitate - tari liberale : • Sistemul de beneficii de şomaj este cel mai redus din cadrul Uniunii Europene, fiind acordat pe o perioadă mult mai redusă (15 luni în cazul Irlandei şi 6 luni în cazul Marii Britanii) decât cea din ţările scandinave. Cuantumul beneficiilor de şomaj se situează la un nivel redus care să se încurajeze reîncadrarea individului pe piaţa muncii. În aceste state, fondurilor destinate măsurilor active (acestea reprezintă doar 0. 36% din PIB, -cel mai mic la nivel european) de reintegrare pe piaţa muncii le sunt preferate măsurile de dereglementare şi de flexibilare a pieţei muncii, prin diminuarea acţiunii statului în acest segment. • Sistem Bismarck – mentine stratificarea de pe piata muncii • Depinde de valoarea veniturilor anterioare, dar sunt generoase atat ca perioada cat si ca valoare • un francez are dreptul la cinci ani de primire a beneficiului de şomaj, în timp ce legislaţia belgiană nu impune nici un fel de limitare a acestei perioade.