BAZELE TEOLOGIEI LEGII LUI DUMNEZEU Michael Roman CLUJNAPOCA

BAZELE TEOLOGIEI LEGII LUI DUMNEZEU Michael Roman CLUJ-NAPOCA

INTRODUCERE I. DUMNEZEU, CREATORUL II. DUMNEZEU, ORGANIZATORUL CREAŢIEI SPAŢIO-TEMPORALE III. DUMNEZEU, PRONIATORUL IV. DUMNEZEU, ÎNTEMEIETORUL LEGĂMINTELOR V. MOISE, MIJLOCITORUL ŞI VESTITORUL LEGĂM NTULUI MOZAIC VI. LEGISLAŢIA LEGĂM NTULUI MOZAIC.

I. DUMNEZEU, CREATORUL GENESA 1: 1 -5: 1 La început, Dumnezeu a făcut Cerurile şi Pământul. 2 Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor. 3 Dumnezeu a zis: "Să fie lumină!" Şi a fost lumină. 4 Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric. 5 Dumnezeu a numit lumina „zi”, iar întunericul l-a numit „noapte”. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi. Dumnezeu şi creaţia spaţio-temporală făcută din nimic (ex nihilo)

I. DUMNEZEU, CREATORUL CINE a creat? Dumnezeu (Vezi şi Isa. 42: 5; 45: 18; Nee. 9: 6; Col. 1: 16; Apoc. 4: 11; 10: 6. ) CE revelează actul creaţiunii? • un Dumnezeu omnipotent (Isa. 40: 26, 28; Amos 4: 13); • un Dumnezeu măreţ şi infinit, înălţat mai presus de creaţie (Ps. 90: 2; 102: 26, 27; Fap. 17: 24); • un Dumnezeu atot-înţelept (Isa. 40: 12 -14; Ier. 10: 12 -16; Io. 1: 3); • un Dumnezeu suveran şi inteligent, Care creează având anumite scopuri (Isa. 43: 7; Rom. 1: 25).

I. DUMNEZEU, CREATORUL CE este creaţiunea? Creaţiunea este lucrarea fundamentală a lui Dumnezeu (I Cor. 11: 9; Col. 1: 16). Actul liber al lui Dumnezeu prin care El, conform voii Sale suverane şi pentru manifestarea slavei Lui, a adus în existenţă întregul Univers vizibil şi invizibil, fără a folosi vreun material preexistent material, şi a dat Universului o existenţă distinctă de a Sa, dar totdeauna dependentă de El. (Louis Berkhof)

I. DUMNEZEU, CREATORUL CUM a creat Dumnezeu? Prin Cuvânt! Genesa 1 spune de 11 ori că Dumnezeu a creat prin CUV NT! Psalmul 33: 6 repetă în formă poetică: Cerurile au fost făcute prin Cuvântul DOMNULUI, Şi toată oştirea lor prin suflarea (ruach: suflare, duh, Duh) gurii Lui. Rom. 4: 17 b: (Dumnezeu)… cheamă lucrurile care nu sunt, ca şi cum ar fi. . .

II. D-ZEU, ORGANIZATORUL CREAŢIEI 2 Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric. . . ERA TOHU VE-BOHU, ADICĂ ERA HAOS. . . Dar Dumnezeu nu este Autorul neorânduielii şi al dezordinii (I Cor. 14: 33 a). . . 3 Dumnezeu a zis: "Să fie lumină!" Şi a fost lumină. 4 Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric. 5 Dumnezeu a numit lumina „zi”, iar întunericul l-a numit „noapte”. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi.

II. D-ZEU, ORGANIZATORUL CREAŢIEI DUMNEZEU PUNE ORDINE ÎN SPAŢIU ŞI ÎN TIMP (Ziua întâi, ziua a doua, etc) CUM pune Dumnezeu ordine? PRIN CUV NT! ATENŢIE: în limba greacă termenul „Cuvânt” este LOGOS. . . dar LOGOS nu înseamnă numai Cuvânt, ci şi PRINCIPIU DE ORGANIZARE (aici, a Universului) ÎN MOD RAŢIONAL ŞI PROPORŢIONAT. . . EL ZICE, NUMEŞTE. . .

II. D-ZEU, ORGANIZATORUL CREAŢIEI CONCLUZIE: DUMNEZEU STABILEŞTE MODURI DE FUNCŢIONARE, DĂ LEGI DE ORGANIZARE!!! Ce semnifică faptul că Dumnezeu stabileşte moduri de funcţionare şi dă legi de organizare? Înseamnă că EL ÎNSUŞI POARTĂ DE GRIJĂ CREAŢIUNII SALE! (Vezi punctul 3: DUMNEZEU, PRONIATORUL)

III. DUMNEZEU, PRONIATORUL Genesa 1: 11, 14, 15, 24, 26 -30: 11 Apoi Dumnezeu a zis: „Să dea pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ. ” Şi aşa a fost. 14 Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; … Genesa 8: 22: „Cât va fi Pământul, nu va înceta semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea!”

III. DUMNEZEU, PRONIATORUL • DUMNEZEU BINECUV NTEAZĂ, DUMNEZEU ASIGURĂ ÎNMULŢIREA, DUMNEZEU POARTĂ DE GRIJĂ! • PROVIDENŢA sau PRONIA CEREASCĂ: – Acea exercitare continuă a energiei divine prin care Creatorul Îşi susţine sau păstrează toate creaturile Sale, este operantă în tot ceea ce se întâmplă în lume şi îndreaptă sau direcţionează toate lucrurile spre ţinta lor prestabilită. – În Providenţă există susţinerea sau păstrarea (conservatio, sustentatio), concursul sau cooperarea (concursus, co-operatio), şi stăpânirea sau guvernarea (gubernatio).

IV. D-ZEU, ÎNTEMEIETORUL LEGĂMINTELOR • În minunata Sa providenţă, Dumnezeu a găsit cu cale să întemeieze un număr de legăminte prin care să binecuvânteze omenirea. • LEGĂM NTUL: un acord solemn între Dumnezeu şi om, întocmit de Dumnezeu şi prezentat omului sub formă CONTRACTUALĂ. Omul poate accepta sau poate refuza legământul şi termenii săi, dar nu-l poate schimba.

IV. D-ZEU, ÎNTEMEIETORUL LEGĂMINTELOR • În Sfânta Scriptură, folosirea termenului „legământ” nu conţine întotdeauna ideea de obligaţii reciproce, mutuale, ci poate semnifica o obligaţie preluată de o singură parte: Dumnezeu. În aceste cazuri, aspectul legământului e accentuat prin termenul „făgăduinţă” (Gal. 3: 17, Rom. 15: 8). • Unii teologi spun că există 4 legăminte, alţi vorbesc despre 8 sau 9.

IV. D-ZEU, ÎNTEMEIETORUL LEGĂMINTELOR LEGĂMINTE 1. Legământul edenic – făcut înainte de intrarea păcatului în lume, îi viza pe Adam şi Eva, primul bărbat şi prima femeie. El revelează scopul original al lui Dumnezeu pentru întreaga rasă adamică (Gen. 1 -2). 2. Legământul adamic – făcut cu Adam şi Eva, păcătoşii iniţiali şi părinţii rasei umane, după intrarea păcatului în lume. El implică judecata lui Dumnezeu asupra păcatului şi venirea răscumpărării mesianice (Gen. 3).

IV. D-ZEU, ÎNTEMEIETORUL LEGĂMINTELOR LEGĂMINTE 3. Legământul noahic – făcut cu Noe, după potop, implică toată creaţia, toate vieţuitoarele şi toate generaţiile viitoare ale rasei umane. El restabileşte scopul / planul lui Dumnezeu, aşa cum a fost el revelat în legământul edenic (Gen. 6 -9).

IV. D-ZEU, ÎNTEMEIETORUL LEGĂMINTELOR LEGĂMINTE 4. Legământul avrahamic – făcut cu Avraham, tatăl tuturor credincioşilor, tatăl naţiunii alese a lui Israel, după Turnul Babel şi împrăştierea fiilor lui Noe conform limbilor, familiilor şi etniilor lor. El îl implica pe Avraham, sămânţa lui naturală şi naţională, numită Israel, şi sămânţa mesianică, Isus Cristos. În el este inclusă şi intrarea israeliţilor credincioşi şi a etniilor („Neamurilor”) în Împărăţia lui Dumnezeu (Gen. 12 -22).

IV. D-ZEU, ÎNTEMEIETORUL LEGĂMINTELOR LEGĂMINTE 5. Legământul mozaic – vezi mai jos. 6. Legământul palestinian – făcut cu poporul Israel, în special cu a doua generaţie la sfârşitul celor 40 de ani de peregrinări în pustie, înainte de a intra în Canaan, ţara promisă în legământul avrahamic. El expunea condiţiile pentru intrarea în ţară şi pentru păstrarea ei (Deut. 27 -33).

IV. D-ZEU, ÎNTEMEIETORUL LEGĂMINTELOR LEGĂMINTE 7. Legământul davidic – făcut cu David după moartea regelui Saul, la stabilirea Împărăţiei lui Israel sub un rege davidic. El îl viza pe David, atât sămânţa lui naturală cât şi cea spirituală şi, în mod ultim, Îl viza pe Domnul Isus Cristos şi tronul veşnic şi Împărăţia Împăratului împăraţilor şi Domnului domnilor (II Sam. 7; Ps. 89; Ps. 132).

IV. D-ZEU, ÎNTEMEIETORUL LEGĂMINTELOR LEGĂMINTE 8. Noul Legământ – făcut cu cele două case ale lui Israel şi Iuda, după respingerea juridică a lui Mesia de către evrei şi întocmit chiar înaintea crucificării Sale. El înlocuieşte Legământul Vechi, mozaic, cu toate elementele lui exterioare şi temporare şi rânduielile lui carnale, fireşti. Prin cruce, El a pus mântuirea la dispoziţia întregii lumi (Ier. 31: 31 -34; Evr. 8; Mat. 26).

IV. D-ZEU, ÎNTEMEIETORUL LEGĂMINTELOR LEGĂMINTE 9. Legământul cel Veşnic – făcut în eternitate, în planurile veşnicului Dumnezeu, între Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. El este legământul atotcuprinzător, incluzând în sine legămintele creaţiei şi răscumpărării şi scopul veşnic al lui Dumnezeu pentru om. Toate celelalte legăminte nu sunt altceva decât fragmente ale întregului şi sunt o dezvăluire progresivă ale acestui Legământ Veşnic (posibil datorită atributelor esenţiale lui Dumnezeu. Vezi şi Ef. 1: 4, 9, 11; 3: 10, 11; II Tim. 1: 9, 10; Ef. 2: 10; I Cor. 2: 7).

IV. D-ZEU, ÎNTEMEIETORUL LEGĂMINTELOR FIECARE LEGĂM NT ARE C TEVA ASPECTE CONSTITUTIVE: • LEGISLAŢIA legământului; • S NGELE legământului; • SIGILIUL / PECETEA legământului.

V. MOISE - LEGĂM NTULUI MOZAIC • ÎN MOD SUVERAN, FĂRĂ CA ISRAELUL SĂ FI AVUT FAPTE MERITORII, DUMNEZEU A ALES POPORUL EVREU CA POPOR PARADIGMATIC. • PARADIGMĂ = MODEL, EXEMPLU. • Prin poporul evreu, ca MODEL, ca EXEMPLU ILUSTRATIV, urmau să se vadă: binecuvântările din partea lui YHWH, atunci când poporul era ascultător; pedepsele aplicate de către YHWH, atunci când poporul era răzvrătit (Deut. 28).

V. MOISE - LEGĂM NTULUI MOZAIC • PE CE BAZĂ URMAU SĂ FIE BINECUV NTAŢI SAU PEDEPSIŢI EVREII? • PE BAZA UNEI AMPLE LEGISLAŢII CUPRINSE DE DUMNEZEU ÎNTR-UN LEGĂM NT FĂCUT CU POPORUL PARADIGMATIC EVREU. • Legământul mozaic – făcut stricto sensu numai cu poporul ales a lui Israel, la poalele Muntelui Sinai, după ieşirea din Egipt. Nu a fost făcut cu nici un popor păgân („Neamurile”), ci cu poporul PARADIGMATIC al Israelului.

V. MOISE - LEGĂM NTULUI MOZAIC • Scopurile legământului: Legământul urma să ilustreze binecuvântările date lor de YHWH, atunci când poporul era ascultător; Legământul urma să ilustreze pedepsele aplicate de către YHWH, atunci când poporul era răzvrătit; (Deut. 28) Legământul urma să fie un „îndrumător”, pentru a-l aduce pe Israel la Mesia, Hristosul care urma să fie Mântuitorul lumii (Gal. 3: 24; Ex. 19 -40).

VI. LEGISLAŢIA LEGĂM NTULUI MOZAIC • Legământul Mozaic - LEGISLAŢIE CONSTITUŢIA: Exod 20: 1 -17, repetat în Deuteronom 5: 6 -21. ACEST DECALOG NU PREZINTĂ O COLECŢIE DE 10 PORUNCI. . . CI O COLECŢIE DE 10 PORUNCI-PRINCIPII!!! LEGISLAŢIA CIVILĂ ŞI PENALĂ sau ansamblul de legi civile şi penale, INCLUSIV Codul civil şi penal;

VI. LEGISLAŢIA LEGĂM NTULUI MOZAIC • Legământul Mozaic - LEGISLAŢIE LEGISLAŢIA SANITARĂ, sau ansamblul de legi sanitare: ea diferenţiază între animale curate (taher) şi necurate (tame) incluzând Codul sanitar, deci unele măsuri de igienă în cazul unor boli (Lev. 11 şi 13) LEGISLAŢIA CEREMONIALĂ: vorbeşte despre Sanctuar (Cortul Întâlnirii sau Templu), preoţia aharonică, jertfe. Amen