BALBISM Profesor logoped David MdlinaAlexandra Profesor logoped Cristina
BALBISM Profesor logoped David Mădălina-Alexandra Profesor logoped Cristina Anamaria Profesor logoped Șandru Cătălina
B LB IALA: O PATOLOGIE A COMUNICĂRII Cum se manifestă? v ezitări v repetarea sunetelor sau a silabelor v blocaje v spasme respiratorii v mișcări automate/involuntare ale feței/gâtului Bâlbâiala este un comportament învățat, aceasta constă în funcționarea defectuoasă a reglajului verbal.
COPILUL MEU ARE 3 ANI ȘI SE B LB IE La această vârstă balbismul este normal, vorbim despre o bâlbâială fiziologică, care va trece de la sine Fondul lingvistic al copilului nu acoperă toate posibilitățile de exprimare a trăirilor acestuia Ei au nevoie de atenție și ocrotire Acest tip de balbism poate regresa spontan odată cu maturizarea sistemului nervos central și a aparatului fono -articulator, prin dezvoltarea auzului fonematic și a conștiinței fonologice.
IMPLICAȚII PSIHOLOGICE Părinții trebuie să-și accepte copiii, iar această acceptare trebuie demonstrată De multe ori, părinții sunt deranjați atunci când copilul nu se exprimă corect și coerent: ”vorbește mai rar, ca să te înțeleagă lumea” sau fac comparații ”uite ce frumos vorbește X și are tot trei ani” Aceste remarci nu fac decât să crească frustrarea copilului, iar încrederea în sine scade treptat A porecli ”bâlbâitule”, a ridiculiza ”c-cum ai ss-pus? ”, a eticheta ”neatentule” sunt cuvinte care dor și care conduc la izolare și la întărirea bâlbâielii
B LB IALA: TIPURI ȘI SIMPTOME Tipuri: 1. bâlbâiala clonică: repetarea explozivă a sunetelor, silabelor 2. bâlbâiala tonică: blocarea fluenței vorbirii prin încordarea subită a corzilor vocale 3. bâlbâiala clono-tonică sau tono-clonică: cu accent pe una dintre forme Simptome: A. Modificări de vorbire B. Mișcări și acțiuni asociate C. Modificări psihice
A. MODIFICĂRI DE VORBIRE Ø Ø Ø Ø Spasme Aritmii Monotonia vorbirii Embolofrazie (ocolirea modalităților de exprimare) Dificultăți în topica propoziției Vorbire concisă sau incompletă Refuzul de a vorbi B. MIȘCĂRI ȘI ACȚIUNI ASOCIATE Ø Sincinezii (mișcări automate, involuntare) Ø Ticuri Ø Ritualuri de deblocare (un gest)
C. MODIFICĂRI PSIHICE Ø Ø Ø Ø Stare de neliniște permanentă Nevoia de ocrotire Izolare socială Emotivitate crescută Tulburări de concentrare a atenției Oboseală crescută Dezadaptare Influențe negative în privința cititului și scrisului (pot apărea în scris repetări de silabe) Dacă alte tulburări de limbaj scad în intensitate o dată cu vârsta, balbismul se accentuează.
INFLUENȚE LA ADULT Profesional: contabili, programatori (domenii în care se acționează mai mult individual, în plus, acestea nu solicită nevoia de a vorbi) Fiziologic: băuturi alcoolice, droguri, antidepresive Social: izolare, refuzul de a participa la diferite întruniri, chiar și refuzul de a vorbi
ETIOLOGIA BALBISMULUI A. Factori favorizanți B. Factori agravanți C. Factori declanșatori A. Factori favorizanți § Debilitatea neuro-psihică a părinților Îmbolnăviri neuro-psihice, endocrine Accidente în faza intrauterină Mediu familial traumatizant (sufocare afectivă sau abandon) Stari conflictuale în familie Suprasolicitarea și perfecționismul părinților/bunicilor Bilingvismul Imitația § § § §
ETIOLOGIA BALBISMULUI B. Factori agravanți § Ridicolul, atitudinea colectivului sau chiar a cadrelor didactice Atitudinea familiei (nerăbdarea ”Hai, spune odată!”, corectarea ”Nu se spune așa, ci. . ”, compătimirea) Regimul de viață dezorganizat (odihnă insuficientă) sau stimulente excitante (ciocolată, cola) § § o C. Factori declanșatori § Frică față de un eveniment/persoană Schimbarea domiciliului Separarea părinților Venirea pe lume a unui frate/soră § § §
CE PUTEM FACE? EXERCIȚII DE RESPIRATIE Respirația corectă: induce o stare de calm, oxigenează sângele, reduce oboseala și mărește capacitatea mnezică și atențională Corectarea motricității respiratorii: adaptată la particularitățile individuale (în cameră aerisită și în ținută lejeră) Tipuri de respirație: costo-diafragmatică, diafragmatică și costală Exerciții respiratorii pentru copii: v A. ”Facem liniște”: inspir nazal profund, blocarea aerului, punem arătătorul în fața gurii și spunem prelung sssst v B. ”Balonașe de săpun”: încercăm prin suflu să menținem balonașele cât mai mult timp în aer
BALBISMUL ȘI STRESUL Stresul acționează asupra integrității psihofizice (izolare, anxietate, culpabilitate, depresie), cognitive (uitare, lipsă de concentrare, hiperexcitabilitate) și fiziologice (hipertensiune arterială, tulburări respiratorii, modificări hormonale). Stresul apare ca urmare a disproporției dintre cerințele mediului și posibilitățile de răspuns ale persoanei. Strategii pentru gestionarea stresului: luați pauze (exerciții fizice/relaxare), realizați doar o activitate, consultați-vă cu prietenii, luați notițe, organizați-vă activitățile.
TIPURI DE TERAPII: BALBISM Terapia simptomatică: gimnastică fono-articulatorie, formarea respirației costo-diafragmale și a echilibrului inspir-expir Psihoterapia: înlăturarea fricii de a vorbi și a autoobservării exagerate Terapia complexă: logopedul și logopatul rostesc în același timp liste de cuvinte Terapia valsalva: de încordare și relaxare Terapia air-flow: de control al ritmului respirator
BALBISM Cauze Terapie Exerciții practice
CAUZE: Există două teorii v v Moștenire genetică Traumă (sperietură, abandon, certuri, instabilitate. . . ) v Nu există o dovada clară cum că balbismul este moștenit transgenerațional
TERAPIE: Formarea unei echipe de ajutare a elevului balbic Ideal: Ø § Părinte § Logoped § Psihoterapeut/consilier § Învațător v Echipa are rolul de a stabili și înțelege cauzele balbismului și de a concepe un plan terapeutic care să fie respectat în toate mediile
ROLUL PĂRINTELUI ÎN TERAPIE: Părintele trebuie să înțeleagă care sunt factorii care încurajează bâlbâiala și să învețe cum să îi evite Să încurajeze realizarea exercițiilor logopedice și în mediul familial Să colaboreze cu specialiștii
ROLUL PSIHOTERAPEUTULUI De a ajuta la tratarea problemelor emoționale care stau la baza balbismului De a ajuta la formarea stimei de sine ridicată și formarea unei imagini pozitive De a ajuta/învăța persoana bâlbâită să se relaxeze și să gestioneze stresul
ROLUL CADRULUI DIDACTIC Ø Asigurarea unui mediu securizant pentru copilul balbic în mediul școlar Ø De a evita ridiculizarea balbicului de către elevi și profesori Ø De a ajuta la întărirea încrederii în propria persoană prin valorificarea și încurajarea reușitelor școlare
ROLUL LOGOPEDULUI De a pune în practică planul terapeutic
TERAPIA LOGOPEDICĂ o o o o o Educarea respirației Exerciții de relaxare Educarea atenției și concentrării Reglarea ritmului vorbirii Reglarea ritmului citirii Jocul terapeutic Joc de rol Terapie de grup Scriere caligrafică în ritmul vorbirii Cântul
EXERCIȚII SPECIFICE PENTRU RESTABILIREA FLUENȚEI VORBIRII: Prelungirea intenționată a unei vocale Ex: aaaaproape, poooorumb Silabisirea vorbirii Ex: Fun-da es-te ro-și-e. Citirea cu voce tare a unui text cunoscut cu pauze stabilite de dinainte pentru respirație Articulare și scriere -elevul scrie în ritmul în care vorbește Citirea concomitentă cu terapeutul Recitarea
ÎNTREBĂRI:
MULȚUMIRI! Provocare: , , Ceea ce cerea celebrul Cicero gemând geniilor degenerate, n-au aceptat-o Cezar și ceata ingenioșilor cetățeni. ”
BIBLIOGRAFIE Betiana Cioacă, Să înțelegem bâlbâiala. Explicații pentru logopezi și bâlbâiți. Editura Virtuală, 2015
- Slides: 25