BACUL MARE MOTORUL ECONOMIC AL REGIUNII NORD EST

BACĂUL MARE MOTORUL ECONOMIC AL REGIUNII NORD – EST #SCHIMBĂM

Municipiul Bacău se găsește la întretăierea celor mai importante rute din Regiunea Nord-Est. Aflat la confluența unor căi de comunicare ce-l poziționează, strategic, în inima Moldovei, orașul Bacău s-a remarcat drept un centru economic de primă mărime în zonă. Este municipiul de reședință cu cea mai mare densitate de locuitori din Regiunea Nord-Est (4000 de locuitori/km 2). Județul Bacău, a cărui capitală este orașul omonim, numără peste 7000 de societăți angrenate în sectorul IMM. În orașul Bacău își au sediul companii de prestigiu în industria aeronautică, alimentară sau comerț, precum: Aerostar, Dedeman, Agricola, Pambac. Proiectul Zonei Metropolitane Bacău – „Bacăul Mare” – a luat naștere acum mai bine de un deceniu, materializându-se juridic abia în 2012, prin crearea Asociației de Dezvoltare „Zona Metropolitană Bacău”. Aceasta este alcătuită din 22 de comune aflate în aria de influență a municipiului Bacău: structura asociativă numără aprox. 250. 000 de locuitori, fiind a doua ca mărime în regiune după Zona Metropolitană Iași.

Legea nr. 351/2001, Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030, definește municipiul Bacău drept POL NAȚIONAL, cu posibilitate de dezvoltare MEGA pe termen lung. Prin intermediul „vehiculului” numit Zona Metropolitană, Municipiul Bacău este obligat să-și asume statutul de POL de dezvoltare regională: poziționarea sa geografică strategică, natura diversificată a economiei sale, precum și datele demografice îl indică astfel. Implementarea proiectului BACĂU - POL regional, în acord cu Conceptul Strategic. . . România 2030, precum și cu obiectivele exercițiului bugetar 2014 – 2020 al Uniunii Europene, atestă că pentru a se dezvolta municipiul Bacău are nevoie de un plancadru, pe câteva componente strategice. În cele ce urmează doresc să vă prezint viziunea de dezvoltare a Zonei Metropolitane Bacău ca mijloc de impunere a municipiului Bacău drept pol de dezvoltare regională și valorificare a oportunităților existente pornind atât de la instrumentele oferite de Uniunea Europeană (asistență fonduri europene, granturi, subsidii etc), cât și de la cele pe care le poate oferi o administrație locală ce vizează obiective pe termen mediu-lung.

OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII ZONEI METROPOLITANE BACĂU #SCHIMBĂM

Aeroportul Bacău - cel mai traficat aeroport din regiune. Cu o arie de captare de aproximativ 1, 8 milioane de locuitori și peste 360. 000 de pasageri deserviți în 2015, Aeroportul Internațional „George Enescu” din Bacău este pivotul infrastructurii de transport al Zonei Metropolitană Bacău. În parteneriat cu Consiliul Județean Bacău, ne propunem dezvoltarea acestuia îndeosebi prin investiții în infrastructura rutieră adiacentă din municipiul Bacău și specularea poziționării strategice a aeroportului la coridorul european E 85. Master Planul General de Transport al României (oct. 2014) clasifică Aeroportul Bacău drept „Hub International”, iar prin Planul de dezvoltare regională Nord-Est 2014 -2020, Aeroportul va beneficia de investiții precum: extinderea terminalului de pasageri, extinderea platformei de garare aeronave, creșterea capacității portante a pistei, respectiv implementarea, până în 2020, a unui terminal cargo. Lucrările sunt în curs de derulare și este preconizat ca în acest an noul terminal de pasageri să fie recepționat.

Dezvoltarea mediului de afaceri prin înființarea de PARCURI INDUSTRIALE private și/sau publice. În Zona Metropolitană, respectiv municipiul Bacău, funcționează companii cu o expertiză industrială solidă în domenii de vârf, aflate în continuă evoluție (industria aeronautică, alimentară, de construcții, comerț). Prin înființarea parcurilor industriale, administrația locală creează premisele legale de susținere a mediului de afaceri, precum și a cercetării și dezvoltării pe termen mediu și lung. Legislația în vigoare (Legea nr. 186 din 25 iunie 2013) permite acordarea unor facilități largi agenților economici care înființează parcuri industriale iar noi credem că acestea vor deveni „plămânii” dezvoltării economice pe baze durabile a Zonei Metropolitane, respectiv a Bacăului ca pol regional. Ne propunem să introducem: scutiri de la plata impozitului pe teren aferent terenului pe care se va dezvolta parcul industrial, scutiri de la plata impozitului pe clădiri în cazul clădirilor ce fac parte din infrastructura parcului, alte facilități fiscale menite a încuraja constituirea de parcuri industriale (scutirea de taxe la emiterea documentației urbanistice, la scoaterea din circuitul agricol al terenului etc). Moștenirea industrială incontestabilă a Bacăului și evoluțiile economice recente ne determină să credem că soluția constituirii de parcuri industriale reprezintă un răspuns adecvat la nevoia de dezvoltare a unităților administrativteritoriale circumscrise Zonei Metropolitane.

Dezvoltarea căilor de comunicare și a infrastructurii rutiere din Zona Metropolitană în relație cu alte aglomerări urbane din județul Bacău. Nu ne putem imagina o dezvoltare durabilă a Zonei Metropolitane Bacău, ca pol regional, fără o strategie coerentă în privința infrastructurii rutiere interne și a căilor de comunicare cu aglomerările urbane Moinești – Comănești, respectiv Onești – Tg. Ocna – Slănic Moldova. Obiectivele strategice ale Zonei Metropolitane sub aspectul infrastructurii și a căilor de comunicare sunt: construirea variantei ocolitoare a municipiului Bacău, respectiv circumscrierea celor două râuri ce trec prin interiorul acesteia – Bistrița și Siret – prin construirea a două poduri rutiere noi. Avem în vedere ca în interiorul Zonei Metropolitane, în acord cu Programul Operațional Regional 2014 – 2020 gestionat de Ministerul Dezvoltării, să accesăm fonduri destinate implementării conceptului de „mobilitate urbană durabilă”, inclusiv modernizarea sistemului de transport în comun (prin achiziția de mijloace de transport public „verzi”), dimensionarea traseelor la nivelul întregii Zone Metropolitane, pentru deservirea tuturor localităților. De asemenea, avem în vedere crearea unui terminal de transport multimodal prin accesarea fondurilor europene disponibile în Programul Operațional de Infrastructură Mare 2014 – 2020.

Parteneriat pentru bunăstare! Amenajarea unui cadru legislativ vizând armonizarea reglementărilor în Zona Metropolitană și a serviciilor publice comunitare. Municipalitatea Bacău și comunele ce vor intra în componența Zonei Metropolitane vor acționa pe principiile unei cooperări în vederea atingerii bunăstării comune. Este necesară, pe cale de consecință, implementarea unei legislații locale care să armonizeze reglementările în materie de amenajare a teritoriului (urbanism), fiscalitate, investiții etc. În același timp, vizăm o standardizare a serviciilor publice comunitare în interiorul Zonei Metropolitane, astfel încât „fructele” dezvoltării să fie culese și de către comunele aflate în aria de influență a municipiului Bacău. Standardizarea se dovedește un imperativ în condițiile în care, în ultimii ani, un număr tot mai mare de locuitori s-a relocat în zone rezidențiale aflate pe teritoriul comunelor limitrofe municipiului Bacău și care fac parte din Zona Metropolitană (Nicolae Bălcescu, Hemeiuș, Măgura, Mărgineni). Concomitent, locuitorii comunelor din Zona Metropolitană accesează, în mod regulat, servicii oferite de municipiul Bacău (comerț, sănătate, divertisment etc). Dezvoltarea unei capacități administrative concretizate în resursă umană calificată, care să deservească instituțional Zona Metropolitană, precum și a unei infrastructuri tehnice (rețele de comunicare, internet) care să susțină activitatea administrativă specifică. Instituirea unui cadru armonizat, reglementat, este fundația pe care Zona Metropolitană își va întemeia dezvoltarea viitoare. Cu cât mai solidă, cu atât mai durabilă!

BACĂUL ÎN STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII NORD-EST (2014 – 2020) #SCHIMBĂM

Poziționarea strategică a municipiului Bacău, în centrul Moldovei, determină o abordare de perspectivă și în privința amplelor proiecte de infrastructură regională și transport. Potrivit Planului de Dezvoltare Regională 2014 -2020, drumul european E 85 – „punctul forte al regiunii” – va constitui principala axă de infrastructură rutieră. Planul identifică Aeroportul Internațional Bacău drept o prioritate în regiune și un viitor „hub internațional” aerian. Împreună cu județul Iași, județul Bacău asigură peste 50 la sută din PIB-ul Regiunii Nord -Est. De asemenea, județul Bacău stă cel mai bine, la nivel regional, în privința rețelelor de alimentare cu apă și utilități, precum și la modernizarea drumurilor județene. Masterplanul General pe Transporturi (mai 2015) prevede construirea, pe exercițiul bugetar 2014 – 2020, a drumului expres Ploiești – Bacău, precum și a autostrăzii Bacău – Pașcani, cu legătură înspre Iași și Tg. Neamț. Prognoza pe următorul exercițiu bugetar al UE – 2021 -2030 – vizează construirea autostrăzii Brașov – Bacău, pe ruta istorică de legătură a provinciilor Moldova și Transilvania. În contextul finalizării proiectului variantei ocolitoare a municipiului Bacău, precum și a dezvoltării Aeroportului Internațional Bacău în direcția unui hub internațional, premisele evoluției pozitive – înspre bunăstare și prosperitate – a Zonei Metropolitane sunt constituite.

Diaspora băcăuană – o punte de legătură culturală și economică a Bacăului în UE Municipiul Bacău dispune de o resursă importantă, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană (2007), resursă rămasă nefructificată la adevăratul ei potențial: aproximativ 40. 000 de locuitori din municipiul Bacău și comunele limitrofe alcătuiesc o comunitate viguroasă în zona de nord a Italiei (cu precădere orașul Torino – Piemont). Alte câteva zeci de mii de locuitori ai județului Bacău trăiesc în Londra (Regatul Unit al Marii Britanii) și în împrejurimile acesteia. Capitalul uman reprezentat de DIASPORA BĂCĂUANĂ în Uniunea Europeană este, în mod indiscutabil, un mijloc de a impune interesele Bacăului și ale Zonei Metropolitane în spațiul european, precum și la nivelul Regiunii Nord-Est. Îmi propun să folosesc la maxim acest potențial nefructificat, prin realizarea de parteneriate cu asociațiile băcăuanilor (românilor) din state membre ale UE, în special Italia și Regatul Unit, unde se regăsesc cele mai importante comunități de băcăuani. Dezvoltarea acestor parteneriate implică două direcții de acțiune: economic (încurajarea cooperării economice bilaterale și atragerea de investitori în Zona Metropolitană, inclusiv din antreprenorii băcăuani plecați peste hotare) și cultural (dezvoltarea și menținerea legăturilor spirituale cu orașul/județul natal, cu cei rămași acasă).

CULTURĂ ȘI IDENTITATE AMBASADOR AL BACĂULUI ÎN UE ȘI ÎN LUME, FACTOR DE TRANSFORMARE SOCIALĂ #SCHIMBĂM

Bacăul trebuie să își dezvolte infrastructura culturală, să deschidă locuitorilor săi noi perspective de participare la viața publică culturală și spirituală, să revigoreze zonele sale periferice și să primească o mai largă deschidere europeană, generând colaborări şi parteneriate în acest domeniu. • City Branding – consolidarea reperelor cultural-identitare ale orașului prin dezbateri publice referitoare la simbolurile şi imaginea de ansamblu a oraşului, specificul și tradițiile orașului, repere simbol și personalități. • Teatrul băcăuan – Cele două festivaluri consacrate ale Băcăului: Gala Star și Theaterstock vor continua pe linia promovării imaginii Bacăului în Europa, ca centru cultural relevant în regiunea Nord-Est, alături de municipiul Iași. Dimensionarea acestor festivaluri, astfel încât ele să capete amploare în timp, instituindu-se ca evenimente culturale de primă mărime la nivel european. • Înființarea unui Muzeu al orașului Bacău, principala motivație fiind istoria multiseculară a așezării precum și moștenirea socio-culturală a Bacăului.

• Înființarea unui Muzeu al Aviației De mai bine de jumătate de secol, viața Bacăului se îngemănează cu industria aviatică, aceasta devenind unul dintre reperele orașului nostru. Îmi propun ca, în parteneriat cu compania Aerostar, să realizăm un proiect european, materializat în atragerea de finanțare pentru amenajarea unui Muzeu al Aviației militare și civile românești. Obiectivele vizate sunt: atragerea de vizitatori/turiști și generarea de venituri la bugetul local, respectiv, impulsionarea învățământului tehnic și ingineresc prin exemplul oferit de punerea în valoare a patrimoniului pe care industria aviatică îl are în municipiul Bacău. Sinagoga evreiască și cele două cimitire mozaice din municipiul Bacău În spiritul multiculturalismului ce caracterizează atât Uniunea Europeană, cât și regiunea Nord-Est (Moldova) intenționez să promovez un proiect vizând valorificarea patrimoniului cultural evreiesc existent în orașul Bacău. Toate cultele recunoscute oficial în România au coexistat pașnic în municipiul Bacău, orașul având o moștenire istorică substanțială în relație cu comunitatea mozaică locală. Zeci de evrei și-au revendicat cu success proprietăți în orașul Bacău și apreciez că valorificarea relațiilor cu urmașii miilor de evrei ce au trăit în Bacău este de natură a împlini din punct de vedere spiritual și cultural Bacăul. •

TINERETUL VITALITATEA COMUNITĂȚII LOCALE ȘI FACTOR DE REGENERARE URBANĂ PE TERMEN LUNG #SCHIMBĂM

• Înfiinţarea unei fundaţii - „Bacăul educaţional” - susţinută de către Consiliul local. Funcţia ei principală este aceea de a atrage fonduri publice şi private în susținerea dreptului la educație a copiilor și tinerilor ce provin din medii sociale defavorizate. De asemenea, fundația va acționa ca un instrument de promovare a excelenţei educaţionale prin susținerea elevilor cu performanțe notabile (premii la olimpiadele naționale și internaționale). • Dezvoltarea unui program de voluntariat – , , Clubul voluntarilor” – un parteneriat între autoritatea locală și organizațiile de tineret. Existența unui mecanism de voluntariat integrat și funcțional la nivelul orașului Bacău, susținut de către municipalitate, va livra posibilități de învățare și implicare pentru voluntari, alături de acoperirea anumitor necesități identificate în comunitatea băcăuană. • Dezvoltarea de reglementări pentru o participare mai largă a tinerilor la actul decizional și sprijinirea parteneriatelor între structurile pentru tineret și administrația publică locală. • Suplimentarea fondurilor publice oferite către ONG-uri cu activitate în domeniul tineretului. Obiective vizate: conștientizarea asupra impactului pe care îl au asupra comunității deciziile luate de autoritățile locale, asumarea unui rol activ de către tineri în viața publică și participarea în luarea unor decizii care au impact direct asupra lor.