BACILII ACIDO ALCOOLO REZISTENTI BAAR Genul Mycobacterium LP
BACILII ACIDO – ALCOOLO – REZISTENTI (BAAR) Genul Mycobacterium LP 4
GENERALITATI n n n au tendinta de a forma ramificatii in cursul multiplicarii nu produc micelii adevarate formele ramificate se fragmenteaza foarte usor in elemente bacilare si cocoide nu formeaza endospori aerobi sau microaerofili ataca zaharurile prin oxidare
GENERALITATI n peretele celular: continut bogat in lipide (acizi micolici) si ceruri, conferind anumite proprietati particulare: acido – alcoolo – rezistenta n rezistenta la tratamentul cu alcaline n rezistenta la o serie de antibiotice si chimioterapice n rezistenta intrafagocitara n capacitatea determina aparitia inflamatiilor granulomatoase n
GENERALITATI larg raspandite in mediul extern n 90 specii si subspecii ~ ½ din ele prezinta interes medical: n fie prin contaminarea unor produse patologice n fie prin diferitele infectii produse n fie prin infectiile aparute pe fondul imunodeficientei dobandite n
GENERALITATI 1/3 din populatia globului este infectata cu M. tuberculosis n in fiecare an apar 8 – 10 milioane cazuri noi de TBC n 2 – 3 milioane de decese/an – in principal, in categoria de varsta 15 – 59 ani. n
Localizari ale infectiei TBC: n n n n n Infectii pulmonare Boala diseminata Limfadenite Meningite Pericardite Bursite Artrite Osteomielite Nefrite Infectii intestinale
Localizari ale infectiei TBC: Endometrite n Epididimite n Leziuni cutanate n Infectii ale plagilor n Abcese in tesuturi moi n Keratite n Endoftalmite n Endocardite pe valve protezate n
CLASIFICARE n Micobacterii patogene: n n M. leprae – afecteaza exclusiv omul Micobacterii parazite agenti ai tuberculozei: M. tuberculosis n M. africanum n infecteaza omul si numai ocazional mamifere din ambientul sau (primate, caini, pisici)
CLASIFICARE n Micobacterii conditionat – patogene: n n n unele, gazduite natural de pasari si mamifere – complexul M. avium (M. avium, M. intracellulare), M. simiae, M. asiaticum, M. xenopi altele – la animale cu sange rece (M. marinum) altele – fara habitat bine precizat (M. kansasii) Infectiile umane sunt favorizate de: q contaminari intempestive sau de q deficiente ale apararii antiinfectioase.
CLASIFICARE Micobacterii saprofite din: sol, apa, microbiota genitala sau fecala, isi manifesta doar accidental potentialul redus de patogenitate (ex. : M. smegmatis). q uzual, simpli contaminanti ai unor prelevate patologice (secretii respiratorii, spalatura oro – faringiana, gastrica, secretii vaginale, urina, fecale). Ex. : M. gordonae, M. gastri, complexul M. terrae. n
Dg. infectiei TBC Programul National de Control al Tuberculozei ierarhizeaza laboratoarele implicate in Dg. TBC pe 3 nivele: q Nivelul I: laboratoarele dispensarelor teritoriale de pneumoftiziologie – efectueaza microscopia pentru depistarea BAAR si trimit prelevatele patologice laboratoarelor de nivel II pentru efectuarea culturilor.
Dg. infectiei TBC n n Nivelul II: laboratoarele dispensarelor / stationarelor judetene de pneumoftiziologie si ale marilor unitati cu paturi pentru pacientii cu TBC: identificarea primara a micobacteriilor cu sau fara testarea sensibilitatii la antibiotice Nivelul III: laboratoare de referinta: identificari definitive, monitorizeaza activitatea laboratoarelor de nivel I si II, supravegheaza dinamica chimiorezistentei, organizeaza colectia nationala de tulpini micobacteriene.
Dg. infectiei TBC Algoritmul de identificare 1. Examenul microscopic direct din produsul patologic: n n Coloratia Ziehl – Neelsen Coloratia cu auramina – rhodamina (coloratie fluorescenta) Bacili fini, 0, 2 – 0, 6 μm. , de culoare rosie, uneori ramificati, cu aspect de litere unghiulare (M, N, V, W) In culturile tulpinilor virulente ale bacililor TBC (M. tuberculosis, M. africanum, M. bovis) se pot dispune in paralel, formand corzi flexuoase – se datoreza unui sulfolipid de perete – cord factor – asociat virulentei
Dg. infectiei TBC Algoritmul de identificare Se examineaza minimum 100 de campuri microscopice: n Intensitatea pozitivitatii frotiului se interpreteaza astfel: n 1 – 10 BAAR/100 campuri microscopice – se raporteaza numarul de BAAR n 10 – 50 BAAR/100 campuri microscopice – (+) n 50 – 100 BAAR/100 campuri microscopice – (++) n > 100 BAAR/100 campuri microscopice – (+++) n
Dg. infectiei TBC Algoritmul de identificare 2. Cultura microbiana pentru BK – se efectueaza pe: mediul Löwenstein – Jensen – un mediu pe baza de ou, dupa o prealabila decontaminare a prelevatelor patologice cu sol. Na. OH 2 % (este acceptata o frecventa a contaminarii de 2 – 5 %) q medii lichide: bulion Middlebrook (bulion 7 H 9) q temperatura de incubare: 37°C q
Dg. infectiei TBC Algoritmul de identificare q viteza de crestere (ritmul de multiplicare) – 12 – 16 saptamani mycobacterii cu ritm rapid de multiplicare (3 – 7 zile) ex. : M. fortuitum, M. chelonae, M. phlei, M. smegmatis q mycobacterii cu ritm lent de multiplicare (2 sau mai multe saptamani) ex: M. tuberculosis – 12 – 28 zile (tulpinile cu rezistenta la Izoniazida: > / = 25 zile) M. africanum: > / = 25 zile M. bovis: 25 – 90 zile complex M. avium: 10 – 21 zile q
Dg. infectiei TBC Algoritmul de identificare q morfologia coloniilor: colonii de tip R, rugoase, neregulate, conopidiforme, greu de emulsionat, grunjoase – M. tuberculosis, M. africanum – crestere EUGONICA Tulpinile de M. tuberculosis rezistente la Izoniazida pot forma colonii S. q colonii de tip S, rotunde, umede, usor de emulsionat – M. bovis q alte micobacterii conditionat – patogene, precum si micobacteriile saprofite formeaza frecvent colonii de tip S, uneori R sau cu caractere intermediare. q
Dg. infectiei TBC Algoritmul de identificare n pigmentarea si fotoreactivitatea clasifica bacteriile in: scotocromogene, cu pigment galben sau portocaliu, dezvoltat spontan in cultura incubata la intuneric ex. : M. gordonae, M. flavescens, M. scrofulaceum, M. szulgai q fotocromogene, cu pigment portocaliu care apare dupa expunerea culturii la lumina ex. : M. asiaticum, M. kansasii, M. marinum, M. simiae q necromogene, cu colonii albe sau alb – galbui ori crem, care nu dezvolta pigment nici dupa expunere la lumina ex. : M. tuberculosis, M. africanum, M. bovis, complex M. avium, M. ulcerans, M. xenopi etc. n
n Dg. infectiei TBC Algoritmul de identificare definitiva Specii necromogene: n n n n catalaza, semicantitativ si rezistenta enzimei la temperatura (68°C) producerea de niacina reducerea nitratului hidroliza Tween 80 toleranta la Na. Cl 5% ureaza sensibilitatea la ac. Thiofen – 2 - carboxilic arilsulfataza
Dg. infectiei TBC Algoritmul de identificare CATALAZA (68°C) Niacina M. tuberculosis Nitrat reductaza T 2 H Absenta cresterii M. bovis M. africanum Crestere M. africanum M. gasstri M. schimoidei
Dg. infectiei TBC Algoritmul de identificare REDUCEREA NITRATILOR HIDROLIZA TWEEN 80 Toleranta la Na. Cl 5% Complex M. avium M. ulcerans M. Xenopi ureaza M. genavese M. Malmoense M. nonchromogenicum
Dg. infectiei TBC Algoritmul de identificare n specii scotocromogene: reducerea nitratului n toleranta la Na. Cl 5% n hidroliza Tween 80 n n specii cu ritm de crestere rapid: arilsulfataza n toleranta la Na. Cl 5% n reducerea nitratului n
Dg. infectiei TBC Teste rapide n Reactia de amplificare genica – PCR – identificarea in mai putin de 24 h. : n n n n n secventei de insertie IS 6110 altor secvente de insertie genelor care codifica ARN 16 S specifice pentru complexul M. tuberculosis Sonde ADN – identifica prin hibridare secvente nucleotidice specifice unor mycobacterii Spoligotiparea – identifica profilul secventelor spacer caracteristice complexului M. tuberculosis Analiza polimorfismului fragmentelor de restrictie (RFLP) Identificarea profilului acizilor micolici – HPLC Detectia respirometrica BACTEC - necesita 7 – 25 zile. MB/BACT – Metoda colorimetrica
ANTIBIOGRAMA se compara cresterea bacteriana de pe tuburile test, continand medicamente cu cea de pe tuburile martor, dupa insamantarea unui esantion reprezentativ din populatia bacilara de testat n inoculul bacterian se prepara din cultura n mediul de cultura: Löwenstein - Jensen n
ANTIBIOGRAMA METODE metoda proportiilor (Canetti) – masoara proportia de bacili rezistenti din totalul bacililor cultivati, la o concentratie data de antibiotic n metoda concentratiilor absolute (Meissner) – se ia in considerare cea mai mica de concentratie de substanta antituberculoasa care inhiba cresterea sau permite o crestere a mai putin de 1% inoculul standardizat n
ANTIBIOGRAMA METODE metoda raportului rezistentei (Mitchinson) – se compara pentru fiecare tulpina si substanta antituberculoasa CMI cu CMI a tulpinii H 37 Rv n metoda BACTEC - radiometrica n
ANTIBIOGRAMA n Antibiotice anti – TBC – schema de tratament TSS (tratament strict supravegheat): n n n n n Hidrazida acidului izonicotinic Rifampicina Streptomicina Pirazinamida Etambutol PAS Kanamicina Amikacina Fluoroquinolone Cicloserina
- Slides: 27