Bacili Gram pozitivi Dr Carmen Costache Bacili Gram

Bacili Gram pozitivi Dr. Carmen Costache

Bacili Gram pozitivi Cuprins • Genul Corynebacterium – C. diphteriae + …. . • Genul Bacilus – B. anthracis • Genul Clostridium – C. botulinum – C. tetani – C. perfringens +… – C. difficile

GENUL CORYNEBACTERIUM • bacili Gram pozitivi • in frotiu - forma de caractere chinezesti • Corpusculii Babes-Ernst = metacromatici “haltera” (col. Neisser)

Genul Corynebacterium

Genus corynebacterium - reprezentanti Specii patogene Corynebacterium diphteriae Bacili pseudodifterici sau difteromorfi = comensali microbiocenoza faringiană şi cutanată Corynebacterium xerosis Corynebacterium hoffmani

Corynebacterium diphterie 3 tipuri: • gravis (forme grave de boală), • mitis (forme clinice mai uşoare) • intermedius (forme clinice cu evoluţie medie)

Corynebacterium diphterie produce difteria • = angină febrilă • falsă membrană – Faringe, amigdale – aderentă, sângerândă la detaşare, – culoare alb-cenuşie. • + simptome generale severe, intoxicaţie şi de afectare a mai multor organe – miocardică, – nervoasă (paralizia vălului palatin, polinevrită), – hepatică, renală şi suprarenală.

Difteria False membrane

Difteria laringiană (crup difteric) • extensia pseudomembranei la trahee şi laringe • complicaţia localặ gravặ a difteriei. • poate fi: – primară (ca manifestare izolată a difteriei) sau – secundară (extinderea procesului de la angina difterică); – 20 -30 % din cazurile de difterie. • mai frecventă la copiii mici, cu viroză

Difterie – conjunctivala – cutanata: rar (plagi) - Difteria cutanata

Patogenitate • Contaminare: respiratorie • Localizare: mucoasa faringiana, – multiplicare – eliberare exotoxina => necroza celulelor. – proces inflamator caracteristic => exsudare masiva plasmatica si celulara => falsa membrana. • bacilul difteric ramâne localizat in faringe. • Toxina difterica difuzeaza – hematogen – factorul major de patogenitate

Exotoxina difterica • toxină pantropă, – cardiotopă, – neurotropă, – Hepatotropă • letalặ in doze de 0, 1µg/kg. • Rata de mortalitate estimatặ 10 -30%

Exotoxina difterica • Exotoxina - antigene de suprafaţă, – substanţă asemănătoare cord factorului • trehaloza-corynemicolinat. • produsă numai în condiţii de conversie lizogenă – bacteriofagul β-tox (Freeman).

Structura exotoxinei difterice (Strauss, Pappenheimer). 3 domenii (fragmente) funcţionale: • A activ, catalitic – ADP-ribozil transferază = ADP-ribozilază – componentul N-terminal al toxinei • T - transmembranar, • B – legare pe receptori specifici ai celulei eucariote. – Initial netoxica,

Toxina difterica monomerică

Structura exotoxinei difterice • Domeniul transmembranar T, – facilitează transportul domeniului A, prin membrana celulară; • În citoplasma celulelor eucariote: – NAD celular (cofactor pentru EF-2), – EF-2 (transferaza II) • formarea proteinelor celulare, • alungirea lanţurilor polipeptidice. • Contine diftamid - derivat modificat al histidinei (3 carboxiamido-3 trimetilamino-propil-histidină)

Pặtrunderea toxinei difterice într-o celulặ eucariotặ: 1. legarea toxinei prin fragmentul B, 2. invaginarea membranei cu receptori şi înglobarea toxinei prin endocitoza 3. acidifierea veziculei de endocitoză, de către o pompă de ATP asociată membranei; 4. inserţia domeniului transmembranar în membrană şi transportul faciliat al domeniului catalitic A în citoplasmặ. .

Mecanismul molecular al acţiunii toxinei • • • Fragmentul A inhibarea EF-2 Catalizează transferul ADP-ribozei de la NAD (nicotinamid adenin nucleotid), • la diftamid din EF-2 al celulei eucariote

Elaborarea toxinei • Factori care influenţeazặ secreţia toxinei: – – – p. H, concentraţia aminoacizilor, surse de C, N disponibile, presiunea osmoticặ. Conţinutul de fier anorganic din mediu. • elaboratặ cậnd fierul este în cantitate redusặ. – la 0, 14 μg/ml mediu, producere maximă, – la 0, 5 μg/ml sinteza toxinei este diminuată pânặ la O

o proteinặ codificatặ de bacterie dependenta de fierul anorganic din mediu funcţioneaza ca represor al genei „tox”. Cậnd Fe este în cantitate mare, represorul genei „tox”, se atasaza de promoter, nu transcriere gena „tox” din bacteriofag, nu se produce toxina, n cậnd fierul este consumat şi scade, represorul se desprinde din genomul bacteriofagului, gena „tox” este transcrisa - sinteza toxinei difterice. n

Tratament • Antitoxina (ser care contine anticorpi antitoxina) • Antibiotice – Penicilina, – Eritromicina – Clindamicina – Rifampicina

Profilaxie Vaccinare DTP DT ADPA - 2 L-7 ani: 5 doze (2 -4 -6 -12 - 4 A/6 A)

Alti reprezentanti Infecţii ale tractului respirator • Corynebacterium ulcerans - faringita: – asemănătoare cu difteria, – toxemie scăzută – toxină identică imunologic cu a bacilului difteric • Corynebacterium xerosis – faringite, – pneumonie, – bacteremie la pacienţi cu boli sanguine, transplante de măduvă osoasă, cateter intravenoas). • Corynebacterium xerosis, C. striatum, • Corynebacterium haemolyticum,

Alte infectii • Corynebacterium vaginale: uretrite – ant. Haemophilus vaginalis • Corynebacterium urealyticum, C. cystidis, C. pilosum - infecţii urinare • C. tenuis, C. pyogenes, C. xerosis, C. striatum infecţii cutanate: – Corynebacterium minutissimum (minutisima) – eritrasma: plăci cutanate solzoase, cu fluorescenţă roşie-coral în lumină ultravioleta. • Corynebacterium pseudotuberculosis – contaminează plăgi: , edem, limfadenite subacute.

• Corynebacterium pseudodiphtericum – endocardita bacteriena subacuta (rar), • leziuni endocardice preexistente (reumatismale, congenitale). • Corynebacterium jeikeium – septicemii, uneori cu endocardită – imunocompromişi • Corynebacterium parvum, – anaerob – obţinerea de preparate imunostimulante cu utilizare în terapia antitumorală.