AVANSARE manual n apropiere de Rmnicul Vlcea la

AVANSARE manuală !

În apropiere de Râmnicul Vîlcea, la confluenţa râului Olăneşti cu râul Cheia, în mijlocul satului Valea Cheii care până în anul 1964 s-a numit Sărărcineşti aşa cum glăsuieşte pisania, de aproape 300 de ani stă în bătaia vânturilor şi vijeliilor Biserica Mănăstiri Sărăcineşti.

Atestat documentar în 1437, schitul Sărăcineşti din Valea Cheii avea să devină abia în 1718 monumentul istoric ce dăinuie şi astăzi.

Mănăstirea Sărăcineşti a fost ridicată pe pământul donat de comisul Tănase Păuşescu şi mama sa, văduva clucerului Radu Păuşescu, devenită între timp monahia Marta. Moşia fusese primită de aceştia doi de la Tănasie Comisul Sărăcinescul, care nu avea alţi urmaşi. Acestora li s-au adăugat comisul Atanasie Sărăcinescu şi soţia sa Ilina, care prin donaţiile făcute pot fi consideraţi, de asemenea, ctitori mari ai mănăstirii.

Moşia în mijlocul căreia a fost zidită biserica şi clădirile mănăstireşti a fost deci a boierilor din familia "Sărăcineşti", de unde rămâne şi numele locului, până astăzi, după cum reiese din actul de danie, făcut la 7 iunie 1687, către episcopul Ştefan al Râmnicului.

Constructia mănăstirii începe în anul 1688, în plină perioadă de dezvoltare a artei bisericeşti bizantine pe pământul nostru.

Episcopul Ştefan se retrage din scaunul arhieresc şi se face schimnic în noua ctitorie, purtând numele de Sava arhieroschimonahul. Murind în anul 1693, episcopul schimonah Sava este îngropat în pronaosul bisericii, pe care o lasă nepictată.

În pisania cea veche a bisericii celei mari, citim: "Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Duhului Sfânt, ziditus-au această biserică din temelie, cu toată podoaba ei, întru lauda Adormirea Precestei Bogorodite şi cu chiliile împrejur, cu toată cheltuiala Părintelui Ştefan, episcopul Râmnicului, fiind dată moşia cu casele de Tănasie Păuşescul, în zilele lui Şerban Cantacuzino Voevodul. Şi au fost ispravnic Zosima Er. (monah) egumen. Ani de la Adam 7196, iar de la Iisus Hristos 1688 Sept. 28. " (Pisa Er. monah Neagoe).

Peste 30 de ani, anume în anul 1718, episcopul Damaschin, împreună cu Paisie ieromonahul, cu Ioan, arhimandritul de la Hurezi şi cu Dosoftei ieromonahul, aduce la Mănăstirea Sărăcineşti trei mari zugravi: Teodosie, Gheorghe şi Preda. Aceşti trei zugravi au zugrăvit şi Paraclisul de la Mănăstirea Hurezi, alături de alte asezăminte brâncoveneşti.

După anul 2008 din iniţiativa Arhiepiscopului Gherasim al Râmnicului a fost restaurată pictura murală a bisericii.

Ctitorii mănăstirii sunt pictaţi în pronaosul bisericii celei mari, precum urmează: Episcopul Ştefan şi Episcopul Damaschin, ţinând bisericuţa în mâini, deasupra uşii, în interior; . .

Ioan arhimandritul, Paisie şi Dosoftei, colaboratori la pictură, pe peretele de la miazăzi;

Tănăsie vel comisul Sărăcinescu cu jupâniţa lui Ilina, Tănăsie vel clucer Păuşescu cu jupâniţa lui Aspra, pe peretele de miază-noapte.

Biserica, închinată Adormirii Maicii Domnului, are plan treflat, cu turla amplasată deasupra naosului.

Un elegant pridvor deschis a fost adăugat la începutul secolului al XVIII-lea.

Întreag ansamblul arhitectural se compune din biserică, turn clopotniţă (1692), zid de incintă şi chilii.

După administrarea mănăstiri de către greci şi seismul din 1838, mănăstirea se afla în 1850 “în situaţia de ruină completă”.

Cu sprijinul episcopului de Râmnic, în perioada 1855 -1857 s-au reparat parţial clădirile, iar din 1860, mănăstirea Sărăcineşti a devenit schit de maici, prima stareţă fiind monahia Maximilia, sora lui I. C. Brătianu. .

În 1873 mănăstirea a fost defiinţată. Propietăţile mănăstirii au fost luate în arendă de către localnci, apoi achiziţionate de către C. Disescu. În perioada 19111 -1914, ca ministru al Culturii, acesta va dispune efectuarea lucrărilor de reparaţii, reînfiiţându-se obştea monahală.

După aplicarea decretului nr. 410/1959 biserica mănăstirii Sărăcineşti a devenit biserică parohială, iar clădirile au fost preluate de către Administraţia publică de Stat, cu destinaţia de cămin social, perioadă în care au fost masiv degradate.

În ianuarie 1991 sfântul Sinod a hotărât reînfiinţarea mănăstirii Sărăcineşti, după rânduielile monastice tradiţionale, însă abia în 2008 a fost posibilă revenirea la viaţa monahală.

Este aşezată la confluenşa râului Olăneşti cu râul Cheia, în satul Valea Cheii, în comuna Păuşeşti-Maglaş, judeţul Vâlcea, în apropierea oraşului Râmnicul Vâlcea.

Sărăcineşti

10. 09. 2012 Montaj : DIEGIS. << diegisro@yahoo. com >> Foto: Personale. Coloana sonoră : Chitară - Maria Elena.