Autoevaluarea procesului de dezvoltare a Liceului Teoretic Mihai

Şcoala prietenaosă copilului – Institutia Publica LICEUL TEORETIC MIHAI VITEAZUL 2

• Ţinînd cont de cercetările contemporane în domeniul dezvoltării instituţiei educaţionale, dar şi

Prima etapă de creionare a procesului de dezvoltare continuă din Programul de dezvoltare a

I. Personalul didactic şi managerial au ţinut cont permanent de orientarea generală a activităţii

Ø Este important să menţionez faptul ca aceste componente ale viziunii instituţiei noastre au

În domeniul managementului educaţional activitatea de bază a colectivului profesoral este orientată spre perfecţionarea

Astfel viziunea are prevăzute din start cîteva funcţii importante: Ø Pe termen scurt şi

Un ghid care n-a constrîns flexibilitatea , n-a limitat oportunităţile instituţiei, a fost Misiunea

Cultura organizaţională; diferenţierea şi individualizarea învăţării; Problemele asupra cărora lucreza corpul didactic al liceului:

• • • Participind la Programul de modernizare a sistemului educational in Republica

, , Managementul educational cu cerinte clare pentru toti angajatii. Conducerea procesului de schimbare

Să ştii a învăţa! Problema „să ştii a învăţa” actualizată prin Concepţia modernizării învăţămîntului

Realizarea lecţiilor cu obiectivul major „Să ştii a învăţa” –cl. 5(4 tehnici/metode), cl. 6

• Am folosit instrumentul SWOT, care ne-a permis să îmbinăm în mod reuşit

Oportunităţi (posibilităţi) (Opportunities)Orice condiţii externe sau interne care pot favoriza îmbunătăţirea performanţelor instituţiei. Întrebare

• • Ca urmare a constatărilor făcute la această etapă, au fost operate

Această planificare este un factor esenţial şi ne oferă posibilităţi largi de dezvoltare, reiesind

Pentru a se menţine pe aceeiaşi undă cu prezentul program , efortul comun, prevedem

Cum formulăm priorităţile? Care vor fi direcţiile majore de activitate a Liceului pentru următorii

Prin pizma celor expuse mai sus, se propune ca Programul urmator de dezvoltare a

Structura Programului de dezvoltare a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul Partea strategică Partea operaţională •

Etapa de evaluare şi planificare(2012 -2015), (2016 -2020) a oferit un sens dorinţei

- stabilirea de comun acord a - luarea deciziilor operaţionale cu unei viziuni clare

Efort comun în crearea condiţiilor pentru Programul de dezvoltare a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul”anii

1. 2. Implicarea personalului în luarea deciziilor de ordin strategic şi operaţional, prin oferirea

I. 3. – Existenţa viziunii împărtăşite la nivelul întregului Liceu; - Acţionare în baza,

II. Valori promovate • • • Elevii Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” sunt formaţi în

Cultura organizaţională a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” are la bază următoarele obiective în demersul

III. MISIUNE ŞI VIZIUNE • • • Misiunea Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” poate fi

IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN • Puncte tari: • • Traditia şi cultura

• Oportunităţi: • Prestigiul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” în comunitatedesemnat cu , ,

V. ŢINTE ŞI OPŢIUNI STRATEGICE • Ţintele strategige – indică scopurile majore ale organizaţiei,

ŢINTA STRATEGICĂ Ţ 1. Orientarea spre serviciile educationale de calitate OPŢIUNI STRATEGIGE O 1.

Ţ 2. Orientarea pe elev O 1. Elaborarea studiilor sistematice privind nevoile educaţionale educabililor,

Ţ 3. Conducerea şi constanta intenţiilor şi scopurilor O 1. Implimentarea managementului orientat spre

Ţ 5. Dezvoltarea şi implicarea personalului didactic O 1. Motivarea personalului , folosind stimulente

Ţ 6. Învăţare, inovare şi îmbunătăţire continue O 1. Abordarea holistică a dezvoltării instituţionale.

Actualitatea temei Strategia de dezvoltare a învăţămîntului în R. Moldova „Educaţia 2020”, Codul Educaţiei

Scopul cercetării constă în conceptualizarea cadrului metodologic-managerial al schimbarii în şcoală din perspectiva promovării

Obiectivele cercetării diagnoza situaţiei din şcoală din perspectiva calităţii; conceperea bazelor teoretice şi practice

CUPRINS • • • • ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE. . . . 1. 1

1. 1 ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE • • Schimbarea este un proces evolutiv şi

1. 3 ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE Direcții, principii și mecanisme de promovare a schimbării

1. 4 ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE q Prin analiza literaturii de specialitate am dedus

2. 1. SISTEMUL METODOLOGIC-MANAGERIAL AL SCHIMBĂRII EDUCAȚIONALE ÎN ȘCOALĂ • Schimbarea prin elaborarea și

2. 2. SISTEMUL METODOLOGIC-MANAGERIAL AL SCHIMBĂRII EDUCAȚIONALE ÎN ȘCOALĂ Diagnosticare Curriculum și competențe Conceptualizarea

Criterii şi caracteristici de eficienţă şi efectivitate a procesului de schimbare din şcoală •

Cit de des Vă implicaţi în activitatea liceului? Criterii şi caracteristici de eficienţă şi

Concluzii generale și Propuneri • 1. Prin studiul efectuat am adus dovezi pertinente asupra

Concluzii generale și Propuneri • 3. Prin investigarea făcută am elaborat Modelul funcțional al

• • Actualitatea temei Omul lumii moderne trebuie să fie un Om competent-să

Scopul cercetării constă în conceptualizarea metodologiei de formare a competențelor, în special, a competenței

Obiectivele cercetării • examinarea complexității termenului de competență și a semnificațiilor sale; • delimitarea

CUPRINS INTRODUCERE 1. CURRICULUM ȘI COMPETENȚE 1. 1 Competența: concept și semnificații 1. 2

1. 1 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE q Termenul de competenţă n-are o definiţie unanim acceptată

1. 2 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE • Un context Un cadru situaţional: • Familii de

1. 3 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE q Competența reprezintă un ansamblu de cunoștințe procedurale, capacități

1. 4 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE • • Vl. Pâslaru precizează Valorile competenţei făcînd referință

1. 5 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE • Competenţa şcolară reprezintă un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe,

1. 6 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE Profilul de competenţa al cadrului didactic joacă un rol

1. 7 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE În concluzie: • Prin analiza literaturii de specialitate şi

2. 1 MANAGEMENTUL COMPETENȚELOR Pe de o parte , conducerea organizației înaintează cerințe de

2. 2 MANAGEMENTUL COMPETENȚELOR • • • În perspectiva promovării instruirii centrată pe competenţe

2. 3 MANAGEMENTUL BAZAT PE COMPETENȚE • Perspectiva formării de competențe implică o regîndire

2. 4 MANAGEMENTUL COMPETENȚENȚELOR • • Procesul de învăţămînt: componente şi interacţiune [după Formare

2. 5 MANAGEMENTUL COMPETENȚELOR Modelul conceptual-metodologic al managementului competențelor este funcțional, sistemic, deschis, integrativ

Performanțele individuale și organizaționale Performanţele elevilor liceeni la Limba şi literatura română

Performanțele individuale și organizaționale Performanţele elevilor liceeni la Matematică

Performanțele individuale și organizaționale Performanţele elevilor la Limba străină

Performanțele individuale și organizaționale Performanţele elevilor-liceeni în ultimii 5 ani, LT „M. Viteazul”

Performanțele individuale și organizaționale Reuşita elevilor din Liceul Teoretic „M. Viteazul”, 2010 -2014

Performanțele individuale și organizaționale Reușita elevilor din LT „M. Viteazul”, anul şcolar 2013 -2014

Performanțele individuale și organizaționale Randamentul academic la paralela claselor a V-a

Performanțele individuale și organizaționale Randamentul academic la paralela claselor a VII-a, Liceul Teoretic „M.

Performanțele individuale și organizaționale Randamentul academic al claselor liceale, Liceul Teoretic „M. Viteazul”, în

Performanțele individuale și organizaționale Analiza comparativă a mediilor şcolare (învăţămînt gimnazial/liceal) în ultimii 5

Concluzii generale 1. Prin analiza literaturii de specialitate, a investigaţiilor savanţilor specialişti, precum Ş.

Concluzii generale 3. Implementarea curriculumului şcolar bazat pe competenţe implică acţiuni complexe de planificare-organizare-monitorizare-evaluareformare

PROPUNERI 1. Este nevoie de recomandări pentru cadrele didactice la disciplinele școlare prind metodologia

VI. CURRICULUM. • Răspunzînd nevoii de dezvoltare a competenţelor şi propunînd un învăţămînt centrat

Nimeni nu poate spune, cu certitudine, că un demers este mai bun, în valoarea

Aceste două evoluții impun ca fiecare școală să-și definească o personalitate proprie, determinată de

Formularea scopurilor/țintelor strategice • • • Reamintim, aici, faptul că nu poate fi vorba

Abordarea strategică Ne-am propus petru mari opțiuni posibile privind abordările strategice: • • Opțiunea

Am ales și trei exemple de scopuri strategice și vom vedea cum pot fi

Opțiunea curriculară Opțiunea financiară și a Opțiunea instestiției în Opțiunea dotărilor materiale resursa

Este evident, din exemplele date mai sus, că: • • • Anumite ținte pot

VII. PLANURI OPERAŢIONALE • În intervalul prevazut de PDS avem în vedere concentrarea eforturilor

PLAN OPERAŢIONAL 1. ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR EDUCAŢIONALE Obiective Dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru asigurarea şi

Elaborarea planurilor manageriale de către fiecare comisie metodică pentru anul şcolar Responsabilii de comisii

O. 2) Promovarea procesului de predare – învăţare centrat pe formarea şi dezvoltarea competenţelo

O. 3) Adecvarea ofertei educaţionale la nevoile comunităţii locale şi la dinamica forţei de

O. 4) Asigurarea calităţii activităţilor de orientare şcolară şi consiliere profesional ă Asigurarea accesului

O. 5) Implimentarea unui sistem modern de evaluare a elevilor în vederea asigurării învăţării

Actualizarea şi valorificarea bazei de date privind rezultatele evaluărilor şi examenelor naţionale pentru diferite

O. 6) Încurajarea şi susţinerea performanţelo r la elevi prin organizarea olimpiadelor, concursurilor şi

O. 7) Încurajarea şi dezvoltarea creativităţii şi inovării în educaţie Stimularea participării elevilor în

2. ASIGURAREA EGALITĂŢII DE ŞANSE ŞI CREŞTEREA PARTICIPĂRII LA EDUCAŢIE O. 1) Facilitarea accesului

3. DEZVOLTAREA AUTONOMIEI ŞCOLARE ÎN VEDEREA O. 1) dezvoltarea autonomiei şcolare prin asumarea responsabilită

O. 2) Colaborarea cu reprezentanţii comunităţii locale şi ai părinţilor O. 3) Întărirea rolului

O. 4) Gestionarea eficientă a resurselor materiale la nivelul administrării publice locale Realizarea demersurilor

4. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE O. 1) Încurajarea dezvoltării profesionale

5. CREŞTEREA ROLULUI ACTIVITĂŢILOR ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE PENTRU FORMAREA COMPLEXĂ A PERSONALITĂŢII ELEVILOR. O.

Organizarea unor acţiuni în vederea unei bune orientări şcolare: Salonul Ofertelor Educaţionale – parteneriat

O. 2) Sustinerea şi creşterea rolului educaţiei nonformale şi informale ca dimensiuni ale procesului

O. 3) Încurajarea şi dezvoltarea creativităţii elevilor prin activităţi educative şcolare şi extraşcolare Iniţierea

6. COMPATIBILIZAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE EDUCAŢIE CU SISTEMELE EUROPENE DE EDUCATIE O. 1)

O. 2) Consilierea pentru participarea la proiecte europene şi parteneriate cu instituţii similare din

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLIMENTĂRII PROIECTULUI DE DEZVOLTARE ISTITUŢIONALĂ 2016 -2020 Implimentarea Proiectului de Dezvoltare

Ciclograma activităţilor Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” în afara orelor de studii, pentru anul de

3. 15 00 – 18 00 Audienţă: Cab: 1, 2, 3, 4, 5, 6

Repartizarea obligaţiunilor şi compartimentelor controlului administrativ în Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” anul

4. Organizarea de serviciu în liceu. + 5. Constituirea colectivelor de elevi; elaborarea listelor

II. Aspectul conceptual al procesului instructiv. 1. Asigurarea respectării Codului Învăţămîntului. + + +

III. Aspectul acţional 1. Asigurarea coerenţei didactice între obiective şi metodele de predare/învăţare/evaluare. +

IV. Aspectul cu cadrele didactice, perfecţionarea, formarea continuă 1. Organizarea activităţii metodice la disciplinele

7. Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor cu directorul. + + + 8. Organizarea şi desfăşurarea

14. Dirijarea activităţii consiliului metodic. + 15. Planificarea cursurilor de perfecţionare a pedagogilor, asigurarea

V. Organizarea procesului instructiv – educativ. 1. Proiectarea activităţii liceului. + + + 2.

7. Constituirea consiliului şcolar în liceu, dirijarea cu activitatea lui. + + 8. Organizarea

VI. Activitatea cu cartea 1. Respectarea normelor privind funcţionarea bibliotecii. + + + 2.

VII. Baza didactico – materială 1. Asigurarea funcţionalităţii bazei didacticomateriale. + 2. Activităţi ce

VIII. Activitatea cu părinţii 1. Colaborarea eficientă între şcoală şi familie. + + +

IX. Managerial 1. Asigurarea condiţiilor necesare în vederea pregătirii instituţiei pentru noul an de

6. Monitorizarea procesului de implimentare a Curriculumului Naţional. + + + 7. Implimentarea şi

10. Coordonarea activităţii colectivelor de clasă pe paralele: clasele I-IV; clasele V-VII; clasele VIII;

14. Coordonarea organizării şi desfăşurării consultaţiilor la disciplinele şcolare (după un grafic aparte). +

Slides: 135

Download presentation

Autoevaluarea procesului de dezvoltare a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” pentru anii 2010 -2015 din perspectiva asigurării , , Managementului schimbarii in unitatea scolara, , Institutia Publica Liceul Teoretic , , Mihai Viteazul, , Chisinau pentru anii 2016 -2020. 1

Şcoala prietenaosă copilului – Institutia Publica LICEUL TEORETIC MIHAI VITEAZUL 2

• Ţinînd cont de cercetările contemporane în domeniul dezvoltării instituţiei educaţionale, dar şi de condiţiile existente la ora actuală în sistemul educaţional din Republica Moldova, experienţa institutiilor-inovative de invatamint din mun. Chisinau, echipei manageriale si cadrelor didactice din Liceul Teoretic , , Mihai Viteazul, , , consider ca există posibilităţi reale de a crea, premize serioase pentru o dezvoltare continuă durabilă a instituţiei de invatamint preuniversitar , prin aplicarea unui model structurat şi coerent care ar facilita realizarea schimbării corespunzator cerintelor Codului Educatiei RM în sensul obţinerii rezultatelor aşteptate. 3

Prima etapă de creionare a procesului de dezvoltare continuă din Programul de dezvoltare a Liceului , corespunzator Strategiei de dezvoltare a invatamantului in RM , , Educa 2020 , noii viziuni asupra Educatiei stipulate in Codul Educatiei , au constituit-o următoarele activităţi: Crearea viziunii şi formularea misiunii instituţiei noastre Autoevaluarea performanţei Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” Analiza condiţiilor interne şi externe 5

I. Personalul didactic şi managerial au ţinut cont permanent de orientarea generală a activităţii instituţiei, dincolo de problemele de zi cu zi ale liceului, ce a fost foarte important în perioada iniţierii inovaţiei. Din anul 2012 s-a stabilit deja că una din cele mai importante devine conceptia si metodologia de schimbare /dezvoltare sub semnul calitatii si formarii de competente/ Crearea viziunii instituţiei educaţionale nu a fost altceva decît oferirea răspunsului la o întrebare care îi frămîntă pe toţi elevii, părinţii, cadrele didactice, autorităţile publice locale; şi anume: În calitatea noastră de Institutie Publica Liceul Teoretic Mihai Viteazul , unde vrem să ajungem (cum vrem să fim? ) într-o perspectivă de 5 – 10 ani? Viziunea creată nu a fost una generală sau obştească , ea a fost centrată pe categorii concrete, şi anume: Performanţele elevilor; Personalul – corpul didactic şi managerial; Resursele financiare şi materiale instituţiei; Echipamentul de care dispune Liceul; Sediul; Relaţiile cu comunitatea; Relaţiile cu autorităţile educaţionale şi alte organizaţii (la nivel local, de sector, municipiu, naţional şi internaţional); Altele. . . (corespunzător specificului instituţiei in dezvoltare). 6

Ø Este important să menţionez faptul ca aceste componente ale viziunii instituţiei noastre au fost selectate cu grijă de către cei implicaţi în formularea acestei viziuni. Contextul local în care funcţionează Liceul, precum şi istoria institutiei, realizările anterioare şi multe altele. . . au contribuit la identificarea unor componente ale viziunii care în mod firesc, ar putea să nu fie prezente în cadrul altor instituţii: Cum ar fi: -Determinarea si analiza directiei de promovare a schimbarii in institutie, conform tipologiei fundamentale a schimbarii: declansarea schimbarii, implimentarea schimbarii , postschimbarea; -Crearea de condiţii elementare pentru instruire si autoinstruire; -Elaborarea de grile manageriale privind monitorizarea proceselor de schimbare: -Modernizarea Cabinetului Metodic, şi a altor incaperi necesare bunei desfasurari a procesului de predare-invatare-evaluare in institutie; -Deschiderea Centrului de resurse -Identificarea metodologiei PDS ca modalitate de dezvoltare organizationala; -Instituirea unor standarte unice de conduita a cadrelor didactice; -Crearea accentelor ţintă în agenda pedagogului: -Reducerea practicilor inadecvate ce pot aparea in mediul educational; -Credibilitatea şi dragostea faţă de copii; -Dezvoltarea si cresterea profesionala; actiuni necesare de inbunatatire 7 a performantei profesionale; structura portofoliului profesional.

În domeniul managementului educaţional activitatea de bază a colectivului profesoral este orientată spre perfecţionarea sistemului de monitorizare pedagogică; crearea sistemului de observare a dezvoltării şi a creşterii competenţelor elevilor; perfecţionarea sistemului de recalificare şi formare continuă a cadrelor didactice şi manageriale; elaborarea tehnologiilor de predare –învăţare-evaluare, pornind de la multiplele inteligenţe ale elevilor; aplicarea unui monitoring al nivelului de competenţe ale contingentului de elevi admişi în liceu; perfecţionarea sistemului de completare şi de respectare a cerintelor privind documentaţia şcolara; , crearea unei politici comune a organelor de conducere şi autoconducere din liceu; perfecţionarea sistemului de control al studiilor suplimentare, crearea bazei didactico-materiale moderne la fiecare disciplina scolara, conlucrarea cu Asociaţia obştească a parintilor in sprijinul învăţămîntului liceal. În domeniul formării şi dezvoltării personalităţii elevilor se pune accent pe formarea şi dezvoltarea culturii generale la elevi şi lărgirii concepţiei despre lume; dezvoltarea sistemului de activităţi curriculare şi extracurriculare; dezvoltarea condiţiilor de formare a conştinţei cetăţeneşti şi formării culturii civice, prioritare fiind valorile universale şi naţionale; elaborarea sistemului de implementare a noilor conţinuturi educaţionale prin intermediul claselor cu profil : muzical-coral, teatru, coregrafic, tehnologii, sport pentru autodezvoltarea personala durabila a fiecarui elev; organizarea ştiinţifică a muncii elevilor, excursiilor in Moldova si peste hotarele ei, incheierea acordurilor de parteneriat cu institutii de invatamint preuniversitar din Republica Moldova, alte tari; schimb de experienta in problemele contribuirii la dezvoltarea personalitatii , la independenta intelectuala , la integrarea absolventilor in viata profesionala si participarea lor activa la dezvoltarea societatii. 8

Astfel viziunea are prevăzute din start cîteva funcţii importante: Ø Pe termen scurt şi pe termen lung, şi în ultima instanţă acest efort comun a sporit performanţele elevilor, promovarea valorilor general-umane si a aspiratiilor de integrare europeana. 9

Un ghid care n-a constrîns flexibilitatea , n-a limitat oportunităţile instituţiei, a fost Misiunea Liceului. Un ghid concentrat în Planul managerial unic, care asigură toţi aceşti ani, răspuns la cîteva întrebări: Cine îşi propune să realizeze ceva? Care sunt competentele acestor persoane? Responsabilitatile? Cum ne propunem să realizăm? Ce ne propunem să realizăm? Pentru cine vom realiza aceste scopuri? Si cum sa reusim ca fiecare zi traita in liceu sa fie mai buna decit precedenta? Comunicarea prin diverse mijloace a misiunii formulate a asigurat stabilirea raporturilor şi relaţiilor de colaborare eficientă şi în identificarea situaţiei în care se afla instituţia; un efort de autoevaluare a propriei performanţe şi o analiză a rezultatelor obţinute anterior, identificată fiind distanţa care separă ceea ce este de dorit de ceea ce este în realitate. S-au găsit răspunsuri la întrebări, care au contribuit la identificarea informaţiilor valoroase în baza cărora au fost formulate priorităţile de dezvoltare şi planurile de acţiune din ele: Care sînt domeniile cele mai importante (perspective critice) ce trebuie să fie evaluat ? (subiectele evaluării)? Cine va participa la procesul de autoevaluare? Care este responsabilitatea celor implicaţi în procesul de autoevaluare? Cum vor fi utilizate datele obţinute în urma autoevaluării? Desigur, încă o întrebare firească: Ce anume trebuie să fie evaluat? Noi, în mod independent, pas cu pas am indentificat acele domenii de activitate, care erau frînă cerinţelor, formulate de grupul de lucru din Liceu , autorităţile educaţionale; am contribuit la identificarea domeniilor prioritare pentru efortul propus. Continutul noii strategii educationale formuleaza ideile, formele si metodele de atingere a unui asemenea nivel de pregatire a fiecarui individ , care i-ar permite tarii sa-si consolideze limba, cultura , teritoriul si societatea comunitara , precum si realizarile generatiilor predecesoare , pentru a dezvolta potentialul natiunii si a societatii, crearea unui sistem de invatamant de calitate , o abordare 10 sistemica si coerenta a politicii educationale din RM.

Cultura organizaţională; diferenţierea şi individualizarea învăţării; Problemele asupra cărora lucreza corpul didactic al liceului: „Formarea personalităţii elevului prin stimularea activităţii independente, , , Asigurarea parteneriatului cu parintii in procesul de evaluare a succeselor copiilor in dinamica, , - stabilirea unui climat relational sigur, bazat pe incredere , solidaritate si respect, pe principiile flexsibilitatii si tolerantei ne-au orientat , in continuare , spre: Implementarea programelor individuale de învăţămînt; modernizarea claselor cu profil estetic, tehnologic, sportiv; Actualizarea Academiei Obşteşti a Părinţilor. Crearea bazei de date privind posibilitatile profesionale parintilor prin integrarea competentelor in modernizarea educatiei la nivelul liceului; . Asigurarea bazei didactico-materiale adecvate la fiecare disciplina scolara, completarea permanenta a fondului de carte; Modernizarea procesului educaţional; formarea continuă a pedagogilor liceului , implicatii psihopedagogice ale comunicarii didactice, acigurarea continuitatii Proiectului metodic intern , , Sa stii a invata, , participarea activa in diverse Proiecte nationale si internationale; Asigurarea unui învăţămînt de calitate; Constituirea Centrului ştiinţifico-metodic. Promovarea perspectivelor de abordare a raportului predare-invatare-evaluare in didactica institutiei, didactica moderna, didactica postmoderna. Instituţionalizarea unui model managerial inovativ. Lectia -ca forma de baza a organizarii procesului de formare a competentelor la elevi : Corelatia : obiective-continuturi-strategie didactica. Asigurarea sistemului metodelor inovative de invatamint in liceu ; Elevul-presonalitate creatoare, activa, independenta, matura si capabila de a face fata cerintelor , 11 reiesind din specificul globalizarii Educatiei. Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”-institutie-model.

• • • Participind la Programul de modernizare a sistemului educational in Republica MOLDOVA ne-am propus: Constientizarea nevoiii de schimbare a mentalitatii pedagogului, care ar facilita realizarea schimbarii in sensul obtinerii calitatii rezultatelor educatiei conform indicilor Codului Educatiei din RM. Implimentarea schimbarii in Educatie in contextul prevederilor Strategiei , , Educatia 2020, , , a Codului Educatiei RM , Codului de etica al cadrului didactic : De la o filosofie modernista spre o filosofie postmodernista; De la pedagogia de pure cunostinte spre pedagogia competentelor; De la o dezvoltare liniara -, , scop-rezultat, , spre o dezvoltare durabila , o armonie complexa in baza gindirii multidemensionale (>3 D); De la analiza spre sinteza; De la evaluare pe medie a elevilor spre evaluarea traseului individual al personalitatii elevului; De la strategia centralizata a evaluarii rezultatelor scolare –la autonomie in alegerea formelor si strategiilor de evaluare continua a rezultatelor scolare. Asa o redemarare metaforic fiind ilustrata la sedinta Consiliului Profesoral ca trecerea liceului de la , , lampi ci gaz, , spre electrificare Modernizarea , , lampilor de gaz, , nu poate duce la electrificarea liceului si asta confirma necesitatea redemararii institutiei. 12

, , Managementul educational cu cerinte clare pentru toti angajatii. Conducerea procesului de schimbare si a inovatiilor in sistemul educational, , . Manifestind interes pentru toate aceste activitati si actionind efectiv pentru punerea lor in practica si pentru a confirma parteneriatul activ cu DGETS mun. Chisinau la realizarea invatamintului centrat pe elev, corpul didactic al Liceului se afla in permanenta cautare a strategii lor educationale de succes. 13

Să ştii a învăţa! Problema „să ştii a învăţa” actualizată prin Concepţia modernizării învăţămîntului (2006), Standardele Europene EQF (2005), Programul de dezvoltare a învăţămîntului în municipiul Chişinău , Planul de activitate al DGETS, a fost abordată în liceul „Mihai Viteazul” şi realizată in continuare prin proiectul metodic „Treizeci şi una de tehnici noi de învăţare”, care a avut început in anul 2006, si reflectă unul din cele opt obiective indicate în Programul de dezvoltare a învăţămîntului în municipiul Chişinău , Planul de activitate al DGETS – managementul cunoştinţelor. Misiunea proiectului metodic – de a forma la elevi competenţa de a învăţa. Actorii principali: 48 de profesori şi elevii claselor I-IV; V -XII. Planul de acţiuni este prezentat în schema de jos. 14

Realizarea lecţiilor cu obiectivul major „Să ştii a învăţa” –cl. 5(4 tehnici/metode), cl. 6 (4), cl. 7 (4), cl. 8 (5), cl. 9 (4), cl. 10 (4), cl. 11 (4), cl. 12 (2). Iniţierea proiectului Argumentarea proiectului Anchetarea profesorilor. Anchetarea elevilor Darea de seamă despre finisarea proiectului Redactarea recomandărilor metodice IX X XI Elaborarea proiectului Elaborarea matricei lecţiei; XII Managementul cunoştinţelor I I III IV V VI I - Anchetarea profesorilor - Anchetarea elevilor - Analiza comparativă a succesului şcolar Nu simplu a fost de a efectua o sondare a condiţiilor existente atît în interiorul instituţiei, cît şi în mediul extern. 15

• Am folosit instrumentul SWOT, care ne-a permis să îmbinăm în mod reuşit rezultatele autoevaluării cu analiza acelor condiţii pe care le oferă mediul extern, fapt care a facilitat simţitor luarea de decizii la etapa de planificare: • Punctele forte(Strengths) • • Definiţia Orice succes al instituţiei educaţionale care favorizează realizarea exigenţilor funcţionale şi care contribuie la evitarea sau la minimalizarea dificultăţilor în activitatea instituţiei respective. Întrebări – cheie: - Ce ne reuşeşte cel mai bine? - Prin ce ne deosebim de alte instituţii? - Care sînt resursele noastre de succese continuie în domeniul respectiv? Exemple tipice- Motivaţia, competenţele şi abilităţile avansate ale personalului instituţiei; Performanţele cadrelor didactice în anumite domenii; - Sprijinul din partea membrilor ACADEMIEI obstesti a parintilor • Punctele slabe (Weaknesses) • • • Insuficienţe interne ce creează anumite dificultăţi în realizarea obiectivelor instituţiei. Întrebări – cheie: - Ce realizăm noi mai puţin reuşit? - Ce segmente ale activităţii instituţiei îi deranjează cel mai mult pe elevi, parinti, cadre didactice? - Exemple tipice. Lipsa performanţelor în anumite domenii; - Lipsa motivaţiei personalului didactic sau managerial; - Nivelul limitat de competenţă proprie a unor angajaţi; - Insuficienţa de resurse. 16

Oportunităţi (posibilităţi) (Opportunities)Orice condiţii externe sau interne care pot favoriza îmbunătăţirea performanţelor instituţiei. Întrebare – cheie: - Ce schimbări din exterior au intervenit şi pot favoriza atingerea unor noi performanţe de către toţi membrii instituţiei? Exemple tipice- Schimbări în legislaţia educaţională; - Implementarea unui model nou de administrare; -Asigurarea unei culturi organizationale a institutiei; - Aplicarea noilor metodologii de activitate; conceptualizarea fenomenului schimbarii si a modelului de schimbare /perfectionare a institutiei in perspectiva noilor prevederi ale Codului Educatiei PM. - Invitarea consultanţilor în domeniu. Pericole, ameninţări(Threats) Circumstanţe din exterior care pot influenţa negativ activitatea instituţiei, precum şi practici necompetitive sau depăşite din interiorul organizaţiei care, fiind menţinute, vor duce inevitabil la scăderea performanţelor şi prestigiul instituţiei. Întrebări – cheie: - Ce schimbări de ordin administrativ, s. a. . pot influenţa activitatea performantă a instituţiei noastre? - Ce ne împiedică să manifestăm o performanţă mai ridicată? Exemple - Schimbări nefavorabile în domeniul administrativ; - Menţinerea în continuare a persoanelor necompetente în funcţii importante; - Menţinerea unor relaţii tensionate în interiorul colectivului. 17

• • Ca urmare a constatărilor făcute la această etapă, au fost operate modificări şi în concluziiile formulate în urma autoevaluării. Întrebările la care se căuta răspunsuri şi la această etapă de trecere la Programul urmator de dezvoltare a Liceului sînt următoarele: Ce poate ameninţa realizarea misiunii şi viziunii instituţiei noastre? Ce poate favoriza / contribui în sens pozitiv la realizarea acestora? Pentru ca această cercetare să fie una realistă şi să ducă la decizii calitative persoanele implicate în planificare (nu 48, dar 120 de angajati), vor avea grijă să deţină suficientă informaţie relevantă despre situaţia reală de la cele 4 niveluri. Aici contribuţia fiecărui cadru didactic este una crucială, iar disponibilitatea de a se asculta si auzi reciproc, de a lua în consideraţie aceste contribuţii –este foarte importanta. In baza performanţei de pînă acum, dar şi în baza identificării a ceea ce doreşte să fie Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” a urmat elaborarea Planului Strategic de dezvoltare, care contureaza Programul de dezvoltare a Liceului[in continuare-Program] pentru urmatorii 5 ani 1. Formularea priorităţilor de dezvoltare 2. Elaborarea strategiilor de dezvoltare 3. Elaborarea indicatorilor de performanţă. 18

Această planificare este un factor esenţial şi ne oferă posibilităţi largi de dezvoltare, reiesind din Problema propusa de corpul didactic: , , Institutia moderna si pedagogul: potential, tehnologii si parteneriat cu alti factori sociali, , . Consideram ca, noi, toţi membrii colectivului Liceului , „simţim” direcţia în care ne desfăşuram activitatea; depunind efort personal in elaborarea anuala a unui plan operational bine structurat, precum şi necesitatea respectării ulterioare a celor prevăzute în acest document de toti angajatii. În I rînd – Programul a devenit puternic fiind legat de misiunea şi viziunea Liceului; În al II rînd: contează mult calea elaborării, angajarea întregului colectiv în acest proces, împărtăşirea diferenţelor de opinii, identificarea şi stabilirea de comun acord a paşilor acţiunii constituite untr-un imperativ al termenului stabilit. În al III rînd: procesul de planificare este participativ, fiecare cunoaşte „ce”, „de ce” şi „cum” se realizează acesta. Mai mult ca atît, este important să se ia în consideraţie şi alţi factori din afara Liceului, aceştia fiind informaţi asupra acţiunilor planificate. În al IV rînd, experienţa ne demonstrează că nici un plan nu este în stare să anticipeze toate eventualităţile. 19

Pentru a se menţine pe aceeiaşi undă cu prezentul program , efortul comun, prevedem si actualizare permanenta a Programului de dezvoltare , sa nu devina depăşit şi irelevant peste un an-doi. În acest sens, planificarea este considerată un proces continuu şi nu un eveniment nerepetitiv. Proiectarea continuie a tuturor structurilor institutiei , contribuie la menţinerea procesului de dezvoltare intrun ritm energic. De aceea implicaţi sunt toţi membrii colectivului, cunoscînd foarte bine intenţiile şi acţiunile. (Ciclograma saptamanala –monitorizata zilnic de administratorul de serviciu, Consiliul Liceal al elevilor) Planificarea, fiind un proces continuu, plaseaza ideile iniţiale pe pozitii de reformulare, dupa necesitate, conform noilor circumstanţe. Replanificarea transparenta ne permite să obţinem noi performanţe. 20

Cum formulăm priorităţile? Care vor fi direcţiile majore de activitate a Liceului pentru următorii 5 – 10 ani? Formularea priorităţilor de dezvoltare Formularea obiectivelor de dezvoltare pe termen lung Elaborarea strategiilor de dezvoltare Formularea obiectivelor de dezvoltare pe termen scurt Fiecra obiectiv: - specific, relevant; - măsurabil; - limitat; - realizabil; - atractiv; Elaborarea indicatorilor de performanţă Nivelul de competenţă a personalului implicat Devotament şi dăruire cauzei Informaţii privind - gradul de realizare a obiectivelor propuse; - gradul de corespundere a activităţilor realizate, priorităţilor formulate. - resursele materiale şi umane a Liceului; relaţii de colaborare cu parintii si cu alte organizaţii 21

Prin pizma celor expuse mai sus, se propune ca Programul urmator de dezvoltare a Liceului să prezinte o formă bine închegată şi coerentă în raport cu misiunea şi viziunea instituţiei noastre. Structura Programului de dezvoltare a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul Partea strategică Partea operaţională 22

Structura Programului de dezvoltare a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul Partea strategică Partea operaţională • viziunea instituţiei; • - misiunea instituţiei; • -analiza performanţei /situaţii actuale/; • - priorităţile de dezvoltare pe termen • lung (strategic); • - analiza condiţiilor de ordin intern • şi extern; • - obiectivele pe termen lung, • strategice (5 ani); • - indicatori la nivel de obiective strategice; • - strategiile de realizare a obiectivelor • pe termen lung. • • + • • În ce • măsură obiectivele şi activităţile pe termen scurt, fiindrealizate, vor conduce la realizarea priorităţilor noastre. - obiectivele pe termen scurt (pentru a. 2016 -2020); - indicatori la nivel de obiective pe termen scurt (operaţionale); - activităţile pentru anul viitor de studii repartiza-, rea lor în timp cu termene limite, fixate; - resursele necesare pentru realizarea tuturor activităţilor; - persoanele responsabile pentru realizarea fiecărei activităţi; - sursele de informare şi verificare din care va fi posibil să se determine eficienţa realizării fiecărei activităţi planificate; ? ? ! În ce măsură obiectivele şi activităţile pe termen scurt, fiindrealizate, vor conduce la realizarea priorităţilor noastre. Gradul de 23 relevanţă a deciziilor operaţionale în raport cu priorităţile strategice.

Etapa de evaluare şi planificare(2012 -2015), (2016 -2020) a oferit un sens dorinţei colectivului Liceului Teoretic , , Mihai Viteazul, , şi efortului comun pentru dezvoltarea continuă a Liceului nostru. Acest fapt nu este suficient însă pentru ca schimbarea dorită să se realizeze. Este important ca tot ceea, ce constituie conţinutul planului de dezvoltare să se transforme în realitate. Activitatea de implimentare Monitorizarea şi colectarea informaţiei Urmărirea şi analiza permenentă procesului coordonatorii - dezvoltăm abilităţi de lucru cu colegii: - grupurile de lucru devin mecanizm real pentru coordonarea iniţiativelor de dezvoltare a Liceului; - sistemele de comunicare planificate atent şi permenent monitorizate; - dialog continuu despre practicile de predareînvăţare, asigurarea proiectului metodic: „Învaţă să înveţi” Conducer e Activităţi de ajustare şi corectare - colectarea datelor referitoare la realizarea proiectului ( analiza documentelor, observaţii privind realizarea procesului, discuţii, analiza probelor de evaluare, diverselor chestionare); - interperetarea rezultatelor şi tragerea concluziilor referitoare la diverse etape de realizare a proiectului; În cazul devierilor de la intenţiile iniţiale - revizuirea obiectivelor şi compenentelor dificil de realizat ale proiectului; - renunţarea la unele activităţi sau modificarea modului de realizare; - redistribuirea resurselor; - atragerea resurselor suplimentare; - identificarea unor surse de alternativă; - oferirea stimulentelor suplimentare pentru personalul implicat; Unde suntem? măsurarea) Cum ajungem acolo? (corectarea) Cine? Unde ar trebuie să fim? (evaluarea) Menţinerea informaţiei despre progres 24

- stabilirea de comun acord a - luarea deciziilor operaţionale cu unei viziuni clare pentru privire la modificările ce Liceu; necesită a fi operate în cazul în - expertiza practică la nivel de care procesul de implimentare catedre, structuri interne; condiţionează apariţia unor - menţinerea echilibrului între rezultate neplanificate; coeziunea lucrului în grup şi - identificarea ulterioară a gîndirea critică, rolul priorităţilor strategice care liderului în menţinerea urmează a fi realizate. acestui echilibru; - implicarea tuturor membrilor colectivului, pe cît va fi posibil în procesul de conducere, împărţind responsabilităţile şi Dezvoltarea împuternicind personalul; personalului (oportunităţi de învăţare în comun) - localizarea pe nevoile existente în Liceu; - respectarea dreptului fiecărui profesor la dezvoltare profesională; - stabilirea zilelor de training pentru colectiv, evaluarea relevanţei şi eficacităţii acestora; - includerea în bugetul Liceului a cheltuielilor pentru dezvoltarea personalului; - deciziile cu privire la activităţile de ajustare şi corectare luate cu implicarea persoanelor sau grupurilor interesate; - se ţine cont de deciziile strategice care au fost luate la atapa de planificare (astfel încît respectivele activităţi să se desfăşoare în cadrul conturat de acele decizii şi să nu fie contradicţie cu acestea, generînd rezultate neplanificate. Implicare (abordare participativă) - încurajarea implicării elevilor, cadrelor didactice, părinţilor, comunităţii. . . - participarea asigurată de anumite reglementări; - crearea unui climat deschis; 25 - implicarea suportului extern planificat cu grijă.

Efort comun în crearea condiţiilor pentru Programul de dezvoltare a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul”anii 2015 -2019 Asigurarea condiţiilor favorabile dezvoltării continue. 1. 2. 3. 4. 5. Condiţii la nivel de clasă; Condiţii la nivel de management al instituţiei; Condiţii la nivel de instituţie ca sistem; Condiţii la nivel de comunitate; Condiţii la nivel de reţea de instituţii educaţionale. I. 1. – clasa reprezintă un mediu favorabil învăţării în sensul dezvoltării mai curînd a capacităţilor elevului, decît în sensul numai a realizării planului de studiu. - Elevul este implicat în luarea deciziilor privind propria sa învăţătură, care presupune oferirea sugestiilor vizavi de ce se învaţă şi cum este realizat procesul educaţional; - elevul este responsabil alături de profesori şi părinte de rezultatele învăţării; - profesorul este mai curînd un facilitator al învăţării decît un 26 emiţător de conţinuturi pe care elevul ar trebui să le asimileze.

1. 2. Implicarea personalului în luarea deciziilor de ordin strategic şi operaţional, prin oferirea unei autonomii mai largi în domeniile acoperite de competenţele existente; • - Oferirea resurselor informaţionale corecte şi complecte pentru asigurarea calităţii deciziilor luate în mod participativ; • - Crearea condiţiilor necesare pentru promovarea învăţării continue a personalului prin participarea, în cadrul programelor de dezvoltare a competenţelor profesionale, la întruniri de schimb de experienţă în cadrul, dar şi în afara Liceului; • - Organizarea conducerii transformaţionale bazate pe încurajarea participării, delegării de responsabilităţi şi autoritate, monitorizarea activităţilor şi evaluarea rezultatelor pentru valorificarea lor ulterioară; • - Asigurarea coeziunii şi cooperării dintre membrii personalului pentru realizarea obiectivelor propuse. 27

I. 3. – Existenţa viziunii împărtăşite la nivelul întregului Liceu; - Acţionare în baza, priorităţilor identificate în mod participativ care rezultă din viziunea de viitor; • • - Cultura organizaţională din cadrul Liceului este adecvată realizării obiectivelor propuse şi este determinată de viziunea de viitor a Liceului; - Implicarea într-un dialog constant cu alte instituţii; cu organele ierarhic superioare I. 4. – colaborarea constantă între Liceu şi comunitate, realizată atît cu indivizii, cît şi cu diverse instituţii private, neguvernamentale şi de stat; - integrarea interesului constant al Liceului în realizarea necesităţilor comunităţii; - obţinerea prestigiului de participare a Comunităţii în viaţa Liceului atît prin implicare în luarea deciziilor strategice, cît şi prin participarea la soluţionarea problemelor ordinare; - Menţinerea şi perfecţionarea rolului de centru al comunităţii prin oferirea oportunităţilor şi condiţiilor pentru ca orice membru al acesteia să înveţe; - Demonstrarea devotamentului personalului instituţiei faţă de principiul dezvoltării continue şi asigurării calităţii educaţiei; • I. 5. – Manifestarea dorinţei de a împărtăşi propriile experienţe (prin diferite forme) atît cele de succes cît şi cele mai puţin reuşite (oferind altor instituţii posibilitatea să înveţe, sau sa ofere ajutor metodic); • - Asimilarea practicilor şi experienţilor de succes oferite de alte instituţii din reţeaua educaţională; - Conştientizarea, sistematizarea resurselor necesare pentru asigurarea dezvoltării continue de succes a Liceului. • 28

II. Valori promovate • • • Elevii Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” sunt formaţi în spiritul valorilor globale, al autonomiei personale, raportării creative şi flexibile la grupuri şi organizaţii din cadrul societăţii. Asumarea calităţii constituie o prioritate absolută. Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” tinde spre exponentul excelenţei în educaţie pentru că: Are rezultate şcolare foarte bine la examene de absolvire, concursuri naţionale şi internaţionale; Absolvenţii Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” - sunt admişi la facultăţi pe locurile de la buget in Republica Moldova, Romănia, Ucraina, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Canada s. a. , Majoritatea cadrelor didactice au înalte competenţe în specialitate , sunt autori de manuale, elaboreaza noi tehnici de invatare, corespunzatoare strategiilor educationale de succes; organizeaza si stagii de practica pentru studenti din institutiile superioare de invatamint din RM (USM, Universitatea pedagogica de stat , , Ion Creanga, , , Universitatea pedagogica de stat Tiraspol, Colegiul pedagogic , , Alexei Mateevici, , ); care relevanta fundamentala pentru performanta; Elevii Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” sunt benefeciari ai proiectelor europene, implicaţi în activităţi de voluntariat şi sunt membri ai Consiliului Liceal, constituit la iniţiativa acestora, Clubului municipal „Adolescentul” pe lîngă DGETS mun. Chişinău; Părinţii sunt constituiţi în Asociaţia Obsteasca a Părinţilor, cu personalitate juridică si responsabilitati clare in asigurarea calitatii in Educatie; ; Cursurile de instruire se desfăşoară în spaţii dotate corespunzător 29 nevoilor de formare şi securitate ale elevilor; Realizează un management pragmatic şi performant.

Cultura organizaţională a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” are la bază următoarele obiective în demersul educaţiei: • Promovarea educaţiei centrate pe elev; • Asigurarea unor şanse egale de educaţie pentru toţi elevii; • Asigurarea mediului educational , care permite formarea la elevi a valorilor si competentelor necesare pentru viata, performante individuale la maximum; • Asigurarea descentralizării, a puterii decizionale şi a practicilor democratice la nivelul instituţiiei de învăţămînt; • Implicarea comunităţii în viaţa şcolară. • Obligativitatea de cunoastere si aplicare a normelor de conduita(Codul de etica al cadrului didactic) 30

III. MISIUNE ŞI VIZIUNE • • • Misiunea Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” poate fi esenţializată în cuvintele „Mereu mai buni , cel puţin egali cu noi înşine”, „Şcoala prietenoasă copilului”, , , Cea mai buna zi din veata mea este astazi, , si are rol de avangardă în modernizarea şi reformarea învăţămîntului preuniversitar. Este componentă activă în integrarea europeană. Educaţia este înţeleasă ca valoare pentru cel ce învaţă. Demersurile educaţionale sunt centrate pe urmatoarele principii: A învăţa să ştii A învăţa să faci A învăţa regulile conveţuirii A învăţa să fii Eforturile şcolii se vor concentra permanent pe căutarea oportunităţilor de îmbunătăţire a fiecărui produs sau serviciu, pentru furnizarea unor experienţe de învăţare de înaltă calitate. • Preocuparea centrală, în intervalul 2016 – 2020 : Implimentarea în cadrul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” a unui sistem de dezvoltare a calităţii în educaţie bazat pe respectarea principiilor care formulează cerinţele sistemului de management al calităţii contemporane. 31

IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN • Puncte tari: • • Traditia şi cultura liceului Oferta educaţională realistă ţi flexibilă Asumarea unui învăţămînt european modern Conştientizarea de către elevi si parinti a necesitatii implimentarii Managementului schimbarii Insertia adecvată a absolvenţilor în instituţiile de învăţămînt superior din Moldova şi din alte ţări Şanse egale de integrare şcolară pentru elevii din mun. Chişinău Cadre didactice cu înalte competenţe Management performant Existenta unor structuri asociative, ce menţin politicile educaţionale instituţiei • Puncte slabe: • • • Insuficienta preocupare pentru activităţi de tip antreprenorial dedicate elevilor; motivatia elevilor de a se pozitiona pe piata muncii ramine fara oferte din partea statului; Insuficienta motivare şi implicare a unor profesori, elevi şi părinti în viaţa şcolii; Deficiente în comunicarea internă dintre unii profesori la disciplinele şcolare, comunicarea de succes în problemele interdisciplinare; 32

• Oportunităţi: • Prestigiul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” în comunitatedesemnat cu , , Ordinul de Onoare, , al RM ; • Oferta largă de cursuri de formare organizate de Institutul de Ştiinţe a Ministerului Educaţiei şi alţi furnizori de formare acreditate de Ministerul Educaţiei; • Accesarea unor surse de finanţare prin structurile asociative a municipiului Chişinău şi RM. • Institutionalizat Centrul de Informare Europeana. • Riscuri: • • • Instabilitatea cadrului legislativ Dificultăţi financiar – materiale Rezistenţa la schimbare, la nivelul întregii societăţi Lipsa de perspectivă pentru absolvenţi Prestigiul nerestabilit al profesorului Salarizarea non-stimulatoare pentru presonalul din învăţămînt 33

V. ŢINTE ŞI OPŢIUNI STRATEGICE • Ţintele strategige – indică scopurile majore ale organizaţiei, grupate pe 4 arii de interes: 1. 2. 3. 4. curriculum resurse umane resurse materiale dezvoltarea organizatională • Opţiunile strategige – ierarhează priorităţile din interiorul fiecărei ţinte. Ţintele şi opţiunile strategige au fost stabilite prin raportare la modelul european de excelenţă. • NOTĂ: Planurile • Tabelul următor in anii 2016 -2020 poate suferi modificări în funcţie de evoluţiile unor fenomene sociale, economice şi de politici educaţionale ori a apariţiei unor fenomene noi, greu de prefigurat în prezent. operaţionale cuprind proceduri de atingere a ţintelor, cu respectarea opţiunilor strategige, grupate pe domenii. Un domeniu poate cuprinde una sau mai multe ţinte strategige. 34

ŢINTA STRATEGICĂ Ţ 1. Orientarea spre serviciile educationale de calitate OPŢIUNI STRATEGIGE O 1. Învătarea centrată pe elev, prin utilizarea unor strategii interactive şi inductive, învăţarea prin cooperare, formarea competenţelor- cheie pentru educaţia permanentă. O 2. Pregătirea elevilor pentru iniţierea, evaluarea şi dominarea schimbărilor O 3. Adaptarea permanentă şi continuă a tematicii orelor de diriginţie prin întroducerea unor obiective de transfer, precum „a învăţa să fii”, „a învăţa să ştii”, „a învăţa regulile conveţuirii”. O 4. Formarea deprinderilor de a valorifica diversitatea. 35

Ţ 2. Orientarea pe elev O 1. Elaborarea studiilor sistematice privind nevoile educaţionale educabililor, actuali sau potenţiali elevi ai Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” O 2. Respectarea caracteristicilor de vîrstă, psihocomportamentale, a diferenţelor de ritm, volum, profunzime şi stil în activităţile de învăţare O 3. Întocmirea unei scheme orare, care să respecte curba efortului zilnic şi săptămînal al elevilor O 4. Proiectarea, organizarea şi evaluarea conţinuturilor într-un scenariu didactic caracterizat prin deplasarea accentului de la asimilarea de informaţii nerelevante la demersuri formative. O 5. Racordarea experienţei de învăţare pe arii curriculare la caracteristicile etapelor ontogenetice ale elevilor şi la evoluţiile din domeniul cunoaşterii. O 6. Oferirea unei imagini unitare asupra fenomenelor şi proceselor studiate în cadrul diferitelor discipline de învăţămînt prin utilizarea INTERDISCIPLINARITĂŢII ca modalitate de organizare a conţinuturilor. O 7. Asocierea interdisciplinarităţii, transdisciplinarităţii cu strategii inovatoare de organizare a conţinuturilor. O 8. Dezvoltarea ofertei educationale , adaptată nevoilor şi intereselor copiilor. Stimularea competenţelor argumentative, aplicarea şi evaluarea procesuală a pachetelor opţionale pentru fiecare nivel de studiu. O 10. Crearea unui climat de siguranţă fizică şi afectivă pentru elevii Liceului la toate treptele de şcolarizare. O 11. Stimularea şi promovarea elevilor capabili de performanţă prin conţinuturi curriculare care să integreze cunoaşterea prin procese de gîndire superioare. O 12. Participarea la programe de mobilitate si schimburi culturale. O 13. Măsurarea nivelului de satisfacţie al beneficiarilor direcţi şi indirecţi, prin chestionare aplicate periodic. O 14. Asigurarea feedbackului pentru grupurile semnificative de interes (elevi, părinţi, cadre didactice, comunitate), prin întîlniri curente şi 36 postarea pe site-ul Liceului a rezultatelor acţiunilor relevante.

Ţ 3. Conducerea şi constanta intenţiilor şi scopurilor O 1. Implimentarea managementului orientat spre calitate. O 2. Dezvoltarea marketingului educaţional pentru promovarea brandului: Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” – Excelenţa în educaţie. O 3. Crearea ataşamentului beneficiarilor faţă de valorile promovate în Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” Ţ 4. Management prin proces şi fapte O 1. Definirea caracteristicilor de calitate pentru toate domeniile organizaţionale. O 2. Încurajarea creativităţii şi considerarea oamenilor ca generînd calitatea O 3. Cunoaşterea clară a rolurilor şi responsabilităţilor O 4. Considerarea calităţii ca mijloc de creştere a satisfacţiei beneficiarilor. O 5. Dezvoltarea bazei materiale; modernizarea laboratoarelor de fizică şi informatică, ed. tehnologică si teatru, arte, sport. O 6. Asigurarea permanenta a centrului de informare si documentare, cu fondul necesar de carte, conexiune la internet şi sistem informatizat de monitorizare in toate salile de clasa. O 7. Modernizarea Centrului de informare Europeana. 37

Ţ 5. Dezvoltarea şi implicarea personalului didactic O 1. Motivarea personalului , folosind stimulente pozitive (la solicitări argumentate) O 2. Învăţarea permanentă, prin participare la cursuri de formare şi schimb de bune practici cu alte unităţi de învăţămînt din mun. Chişinău, RM şi internaţionale. O 3. Stimularea muncii în echipă şi dărîmarea barierelor interdepartamentale. O 4. Extinderea responsabilităţii individuale spre creşterea performanţei de sistem. O 5. Dezvoltarea loialităţii faţă de elev, faţă de instituţie şi faţă de valorile acesteia. O 6. Evaluarea performanţei profesorilor pe baza obiectivelor de nivel înalt. 38

Ţ 6. Învăţare, inovare şi îmbunătăţire continue O 1. Abordarea holistică a dezvoltării instituţionale. O 2. Centrarea eforturilor pe obţinerea de valoare adăugată şi creată, nu doar ajustată. O 3. Ţ 7. Dezvoltarea parteneriatelor Măsurarea sistematică a dezvoltării şi îmbunătăţirii continue a managementului schimbarii in Educatie. O 1. Elaborarea unei strategii ce vizează menţinerea parteneriatelor vechi şi încheierea altora noi, pe principiul „cîştig – cîştig”, pe termen scurt şi pe termen lung. O 2. Sensibilizarea agenţilor economici la problematica liceului şi comunităţii, în vederea măririi volumului resurselor extrabugetare. Ţ 8. Responsabilitatea socială a şcolii O 1. Stimularea participării la rezolvarea problemelor comunitare, prin activităţi de voluntariat ale elevilor şi profesorilor inclusiv prin asocierea părinţilor , ONG, absolventilor liceului. 39

Actualitatea temei Strategia de dezvoltare a învăţămîntului în R. Moldova „Educaţia 2020”, Codul Educaţiei stipulează o nouă viziune asupra educației, învățămîntului, care implică schimbări la nivel de sistem educaţional, unitate de învăţămînt. Educația în actualitate este consemnată de oportunitatea formării de competențe și implementarea conceptului calității. Schimbarea mediului în care funcţionează unitatea de învăţămînt, transformările de anvergură din şcoală – noile obiective educaţionale, noile programe şi manuale, tehnologii didactice, implicarea mai largă a comunităţii determină o nouă poziţie a directorului de şcoală în sistem. Aceasta solicită un alt conţinut şi un alt caracter al managementului educaţional în vederea formării unui sistem şcolar creator, captivant, atractiv, riguros şi/sau reviguros, care să pună accentul pe învăţarea continuă toată viaţa pentru a face faţă provocărilor timpului. Gradul de cercetare a subiectului respectiv este destul de însemnat ținînd cont de semnificațiile schimbării în educație, îndeosebi, apreciem lucrările cercetătorilorspecialiști în domeniu A. Huberman, D. Hopkins D. , Mel Ainscow, Mel West, J. Patterson, Noel M. Tichy, Eli Cohen, Neculau A. , Anghelache V. , C. Rusu. , M. Vlăsceanu, Nica Panaite, Iftimescu Aurelian, Emil Păun ș. a, inclusiv din R. Moldova - V. Gh. Cojocaru, Vl. Guțu, D. Patrașcu, Vl. Pâslaru, V. Andrițchi, S. Baciu, A. Cara. Cu toate acestea, situația în domeniul strategiei și metodologiei schimbării, a managementului schimbării în învățămînt solicită noi investigații pe potriva dimensiunilor schimbării și complexității proceselor demarate în învățămînt.

Scopul cercetării constă în conceptualizarea cadrului metodologic-managerial al schimbarii în şcoală din perspectiva promovării instruirii bazate pe competențe, asigurării calităţii educaţiei.

Obiectivele cercetării diagnoza situaţiei din şcoală din perspectiva calităţii; conceperea bazelor teoretice şi practice ale fenomenului schimbării; conceptualizarea managementului schimbării în şcoală; determinarea metodologiei schimbării la nivel de unitate școlară; identificarea domeniilor de schimbare în şcoală; identificarea reperelor conceptuale şi metodologice ale Proiectului de dezvoltare a şcolii; configurarea sistemului metodologic-managerial al schimbărilor educaționale din școală; dezvoltarea organizațională/ performanţele L. T „M. Viteazul” mun. Chișinău.

CUPRINS • • • • ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE. . . . 1. 1 Schimbarea și perspective de abordare în educație ……………. . . ……… 1. 2 Strategia dezvoltării învăţămîntului din R. Moldova și premise pentru schimbare la nivel de unitate școlară ………………. 1. 3 Semnificațiile managementului schimbării individuale și la nivelul organizației școlare …. …. 1. 4 Direcții, principii și mecanisme de promovare a schimbării în școală …. 1. 5 Concluzii la capitolul 1……………………. . . ……… 2. SISTEMUL METODOLOGIC-MANAGERIAL AL SCHIMBĂRII EDUCAȚIONALE ÎN ȘCOALĂ ……………………. 2. 1 Diagnoza și planificarea schimbărilor în școală. . . . . 2. 2 Cultura organizaţiei școlare ca factor determinant al schimbării. . . 2. 3 Modele și instrumente ale managementului schimbării educaționale…… 2. 4 Sistemul metodologic-managerial în dezvoltarea individuală şi instituţională ……… 2. 5 Criterii şi caracteristici de eficienţă şi efectivitate a procesului de schimbare din şcoală. . 2. 6 Concluzii la capitolul 2 ………………………. . . CONCLUZII GENERALE ŞI PROPUNERI

1. 1 ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE • • Schimbarea este un proces evolutiv şi dinamic, care duce la trecerea dintr-o stare de echilibru în alta. Schimbarea poate avea loc la nivel de (sub)sistem, organizaţie, individ Schimbarea în educație are un caracter obiectiv, continuu face parte dintr-un proces de transformare generală, universală, valabilă la scara sistemului social, a principalelor subsisteme ale acestuia-natural, economic, politic, cultural, comunitar Codul Educației și Strategia „Educația 2020” prevăd schimbare la nivel de sistem-formare de competențe și implementarea conceptului calității, integrarea tic în procesul educaționalschimbări perțiele, de structură, conținut, conducere , inovații. . S= (A+B+D) <X , etapele schimbării-declanșare, implementare, postschimbare. . . Schimbarea la nivel individual în: cunoștințe, atitudini, comportament individual și de grup Schimbarea la nivel organizațional: viziune+scop, obiective+motivare+resurse+plan de acți. Principiile scimbării educaționale: fundamentării axiologice a schimbării; racordării la social; proiectării schimbării; stimulării motivației pentru schimbare; schimbării prin acțiune; eficienței schimbării.

1. 2 ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE

1. 3 ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE Direcții, principii și mecanisme de promovare a schimbării în școală • O schimbare de esență în actualitate este incluziunea școlară; • Orientarea curriculumului școlar pe formare de competențe; • Schimbarea prin inovaţie la nivel de conţinut și tehnologie a învăţământului; • Schimbarea prin inovaţii la nivelul mediului educaţional; • Schimbarea sistemică, cuprinzătoare în unitatea școlară din perspectiva implementării conceptului calității în educație; • Schimbarea/perfecționarea școlii prin cultură. „Singurul lucru pe care îl fac directorii și contează cu adevărat este cultura școlii Schein • Redimensionarea culturii organizaționale a școlii-cheia dezvoltării

1. 4 ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE q Prin analiza literaturii de specialitate am dedus că schimbarea este un proces evolutiv şi dinamic, care duce la trecerea dintr-o stare de echilibru în alta. Schimbarea poate avea loc la nivel de (sub)sistem, organizaţie, individ q Prin cele prezentate în baza analizei-sintezei literaturii de specialitate și a practicilor educaționale proprii am confirmăm că schimbarea se produce cînd apar noi valori instituante în conceperea unui sistem de organizare. A schimba, a moderniza şcoala sau o instituţie înseamnă a o transforma într-un centru integrat de energie, amplificat de informaţii şi competenţe, care poate funcţiona după criterii clare şi acceptate de toţi actorii sociali (elevi, profesori, directori, părinţi). q Experiența personală în conducerea liceului „M. Viteazul”, permite a concluziona că reuşita şi eficienţa instituţiei şcolare depinde în mare măsură de managementul schimbării, avînd menirea să asigure coerenţa și armonizarea acţiunilor în direcţiile: situaţia de schimbare – strategia – obiective – structura organizaţională – sisteme şi metode de management – resurse disponibile – cultura organizaţională. q Dezvoltarea organizațională este o strategie educativă care impune un efort planificat și bine gestionat, mobilizarea tuturor resurselor, schimbarea de mentalitate q Astfel, am realizat obiectivele 1 -3

2. 1. SISTEMUL METODOLOGIC-MANAGERIAL AL SCHIMBĂRII EDUCAȚIONALE ÎN ȘCOALĂ • Schimbarea prin elaborarea și realizarea deplină a Proiectului de dezvoltare a școlii –PDȘ • Specialişti în problemă (Şerban Iosifescu, M. Dragomir şi alţii) reprezintă proiectarea drept „stabilirea traiectului ipotetic de la „ceea ce este” (starea actuală a (sub)sistemului sau procesului organizaţional) la „ceea ce trebuie să fie (starea dezirabilă a (sub)sistemului sau procesului respectiv” (Wilkingson şi Cole) În elaborarea PDȘ schema de urmat în procesul de proiectare/planificare este: Unde suntem? Planificare/Cum ajungem? Unde vrem să fim? Culegerea de informaţii Prevederea schimbării Monitorizarea şi şi analiză prin scanarea „Inventarea” strategiei evaluarea procesului organizaţiei şi a mediului şi a tacticii. Alegere/decizie Proiectarea dezvoltării școlii vizează: Diagnoza sistemului educaţional din perspectiva valorilor şi principiilor noului concept de calitate; Stabilirea misiunii unităţii şcolare; Nivelul strategic; Nivel tactic; Nivel operaţional În context, accentul se pune pe redimensionarea culturii organizaționale • • •

2. 2. SISTEMUL METODOLOGIC-MANAGERIAL AL SCHIMBĂRII EDUCAȚIONALE ÎN ȘCOALĂ Diagnosticare Curriculum și competențe Conceptualizarea propriului curriculum Proiectare Managementul educațional Managementul în perspectiva formării competențelor și a calității educației Implementare Planificare Dezvoltarea personalului Comunicare Monitorizare Motivare Logica învățării Formare de competențe Evaluare Finalități educaționale, solicitările actuale Viziune, decizie Modernizare Cultura Rezultate Standarde educaționale Perfecționare prin schimbare de cultură organizațională Modelul funcțional al managementului schimbării în școlală

Criterii şi caracteristici de eficienţă şi efectivitate a procesului de schimbare din şcoală • Importanța și gradul de satisfacție a elevilor claselor a opta+a zecea de disciplinele școlare, %

Criterii şi caracteristici de eficienţă şi efectivitate a procesului de schimbare din şcoală • Timpul cheltuit zilnic la computer de către elevii claselor a opta+ a zecea pentru pregătirea temelor pentru acasă în 2012 și 2014, %

Criterii şi caracteristici de eficienţă şi efectivitate a procesului de schimbare din şcoală • Utilizarea Internetului de către elevii claselor a opta+a zecea pentru pregătirea temelor pentru acasă în 2012 și 2014, %

Criterii şi caracteristici de eficienţă şi efectivitate a procesului de schimbare din şcoală • Ponderea pedagogilor care consideră că creşte interesului față de disciplină, calitatea și reușita la învățătură în ultimii 3 ani, %

Criterii şi caracteristici de eficienţă şi efectivitate a procesului de schimbare din şcoală • Ponderea pedagogilor care consideră că testele de evaluare corespund următoarelor aspecte, %

Criterii şi caracteristici de eficienţă şi efectivitate a procesului de schimbare din şcoală • Percepţiile cadrelor didactice privind factorii care au condus la sporirea reuşitei la învăţătură şi a calităţii studiilor elevilor, % Percepţiile cadrelor didactice privind factorii care au condus la reducerea reuşitei la învăţătură şi a calităţii studiilor elevilor, %

Cit de des Vă implicaţi în activitatea liceului? Criterii şi caracteristici de eficienţă şi efectivitate a procesului de schimbare din şcoală Implicarea părinţilor în activitatea L. T. „M. Viteazul”

Concluzii generale și Propuneri • 1. Prin studiul efectuat am adus dovezi pertinente asupra nevoii de schimbare a conceptului de conducere, fapt ce necesită implementarea unui management modern autentic, participativ în sensul implicării/participării tuturor actanţilor educaţionali la proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea proceselor şi activităţilor educaţionale, un management creativ în sensul valorizării şi valorificării personalităţii umane. • 2. Studiul literaturii de specialitate și experiența în activitatea L. T. „M. Viteazul”, mun. Chișinău, ne confirmă nevoia respectării metodologiei schimbării ghidată de managementul schimbării, care utilizează în acest caz metode și instrumente specifice, precum Matricea pe domenii de management tehnologic, politic, cultural (în prezent și viitor), Modelul ACE FIRST eficace/ineficace.

Concluzii generale și Propuneri • 3. Prin investigarea făcută am elaborat Modelul funcțional al schimbării din școală, care este unul de natură sistemică, integrativ și deschis, și care certifică că schimbarea/dezvoltarea școlii are loc în mod planificat, avînd ca obiectiv perfecţionarea radicală a practicilor anterioare şi instituirea în instituţia de învăţămînt a unei noi ordini, care vizează dezvoltarea organizaţională influenţată de o serie de factori: strategia organizaţională, cultura organizaţională, relaţii intergrupuri, interacţiuni. • 4. Schimbarea comportamentului la nivel individual și organizațional este determinată de cultura organizațională concepută drept codul genetic al organizației care semnifică identitatea acesteia și practicarea sistemului de criterii și indicatori care semnifică procesul de scimbare instituțională cu prezentarea rezultatelor activității L. T. „M. Viteazul”, mun. Chișinău, în ultimii ani, dovedește eficiența și efectivitatea schimbărilor produse în instituția respectivă.

• • Actualitatea temei Omul lumii moderne trebuie să fie un Om competent-să știe, să poată face ceea ce știe, să ia atitudine Competența este un termen, o entitate în jurul căreia se „învîrt” discuțiile tuturor specialiștilor, savanților, practicienilor din diferite domenii, se crează teorii, concepte , care se probează în practică; Lucrul bine făcut, de calitate necesită competență-mobilizarea resurselor pentru a realiza, a face, a crea Educația și formarea profesională de calitate crează premise pentru o viață de calitate; Strategia dezvoltării învăţămîntului în R. Moldova ”Educaţia 2020”, Codul Educației accentuează necesitatea reorientării educaţiei de toate treptele şi nivelele spre formarea de competenţe. Uniunea Europeană a inițiat 8 competențe cheie necesare a fi însușite de către omul contemporan; Problematica în cauză se regăseşte în lucrările savanţilor consacraţi, precum: Piaje, C. Leontiev, Landsheere, Ph. Meirieu, F. Raynal, B. Ray, P. Jonnaert, Ph. Perrenoud, M. Minder, X. Roegiers, M. Călin, C. Cucoş, L. Şoitu, I. Vlădescu, C. Cucoş, D. Salade, Vl. Pâslaru, V. Gh. Cojocaru, A. Ghicov, S. Cristea, C. Bogaert, M. Dulamă, S. Delmarle ş. a. inclusiv, în lucrările unor cercetători din R. Moldova, precum, Vl. Pâslaru, Victoria Cojocaru, V. Gh. Cojocaru, Vl. Guţu, O. Dandara, D. Patrașcu, I. Achiri, V. Olaru. Problema privind instruirea axată pe competenţe este actuală ţinîndu-se cont de nevoia înlăturării difirenţelor existente în conceperea teoretică a complexităţii fenomenului de competenţă şi practicile reale de formare a acestora, care reclamă reconsiderarea

Scopul cercetării constă în conceptualizarea metodologiei de formare a competențelor, în special, a competenței de comunicare în limba română în contextul prevederilor formării competențelor-cheie stabilite de UE și curriculumul școlar.

Obiectivele cercetării • examinarea complexității termenului de competență și a semnificațiilor sale; • delimitarea conceptelor de competență, performanță și abilitate; • specificarea competențelor-cheie stabilite de UE; • abordarea sistemică, procesuală, situațională și praxiologică a activității de formare a competențelor; • elaborarea modelului conceptual-metodologic al managementului competențelor;

CUPRINS INTRODUCERE 1. CURRICULUM ȘI COMPETENȚE 1. 1 Competența: concept și semnificații 1. 2 Competenţele-cheie şi incursiunea lor în curriculumul şcolar 1. 3 Curiculumul școlar din perspectiva formării competențelor 1. 4 Competențe didactice și competențe manageriale 1. 5 Concluzii la capitolul 1 2. MANAGEMENTUL BAZAT PE COMPETENȚE 2. 1 Esența conducerii școlii pe bază de competențe 2. 2 Didactica formării competențelor 2. 3 Monitorizarea-evaluarea formării de competențe în școală 2. 4 Criterii şi caracteristici de competență individuală și colectivă 2. 5 Concluzii la capitolul 2 CONCLUZII GENERALE ŞI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE ANEXE

1. 1 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE q Termenul de competenţă n-are o definiţie unanim acceptată q „Competenţa este capacitatea cuiva de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie” (DEX); q „Capacitatea de a acționa eficient într-un tip definit de situații”; q „Faptul de a ști să îndeplinești o sarcină”; q „Competențele sînt parțial abilități, parțial cunoștințe și talente”; q „Competența este rezultatul prelucrării complexe a unei situații de către o persoană sau un grup de persoane , într-un context dat”; q „Competenţa este o totalitate de abilităţi şi capacităţi de care este capabil elevul, adică potenţialul lui, procesul fiind influenţat de cauze interne şi externe ”(C. Cucoş) q O definiție a cercetătorului belgian X. Roegiers rămîne a fi cea mai universal acceptată- ”un ansamblu integrat de resurse mobilizat în vederea rezolvării unei situaţii semnificative care aparţine unui ansamblu de situaţii – problemă”.

1. 2 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE • Un context Un cadru situaţional: • Familii de situaţii Situaţii O persoană sau un grup de persoane în acţiune şi în situaţie O competenţă se dezvoltă în situaţie: situaţia este punctul ei de pornire (sursa) şi punctul de sosire (criteriul) O componenţă depinde de înţelegerea de către o persoană a ceea ce se aşteaptă de la ea într-o situaţie precisă. O componenţă se manifestă prin rezultatele coordonate ale unui ansamblu de acţiuni pe care o persoană le interprinde. O competenţă rezultă dintr-o prelucrare eficace şi acceptabilă a unei situaţii • O componenţă se sprijină pe un anumit număr de resurse O sferă de experienţe trăite în situaţii aproape izomorfe Un cadru de resurse: Resurse interne Resurse externe O competenţă nu se manifestă decît dacă rezultatele acţiunilor persoanei în situaţie sunt considerate reuşite şi acceptabile Un cadru de acţiune: Un cadru de evaluare: Categorii de acţiuni; Acţiuni; Prelucrări competente. Criterii. Aşteptări; О rețea conceptuală a noțiunii de competență Jonnaert Philippe • • Mobilizarea unui ansamblu de resurse; Persoană sau un grup de persoane în acţiune în situaţie; Relaţia cu ansamblu de situaţii; Un cadru de acţiune; Un context; Caracter adeseori disciplinar; Caracter finalizat; Un cadru de evaluare

1. 3 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE q Competența reprezintă un ansamblu de cunoștințe procedurale, capacități și atitudini necesare și folosite în realizarea unei sarcini într-un context, situație. Modelul integrator al competenței propus de F. Voiculescu q Elementul esenţial al noţiunii de competenţă este îndeplinirea eficientă a unei sarcini care sens şi vizează un scop, un rezultat aşteptat, o finalitate.

1. 4 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE • • Vl. Pâslaru precizează Valorile competenţei făcînd referință la J. Henry şi J. Cormier indică următoarele caracteristici de bază ale competenţei: este complexă: integrează cunoştinţele, strategiile, abilităţile, atitudinile într-un proces complex de manifestări; este relativă: deşi este o finalitate a educaţiei, competenţa nu obţine niciodată o formulă finală, ea dezvoltându-se continuu pe parcursul vieţii; este potenţială: spre deosebire de o performanţă, care poate fi măsurată sau constatată şi se referă la trecut sau prezent, competenţa poate fi proiectată (deci este obiectiv – Vl. P. ) şi evaluată (deci este finalitate. – Vl. P. ), posibilitatea mobilizării sale generând diferite performanţe în viitor, în diferite contexte de învăţare independentă; este exercitată într-o anumită situaţie: se dezvoltă gradual prin modificarea situaţiilor educaţionale; este completă şi insecabilă: nu este divizibilă este transferabilă: se aplică în situaţii noi (schimbând mijloacele sau îmbunătăţind procedurile); este conştientizată şi asociată necesităţilor şi intenţiilor – deci include ideea de finalitate şi poate fi gestionată de cel care o deţine, avansându-se astfel în metacogniţie.

1. 5 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE • Competenţa şcolară reprezintă un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, abilităţi (deprinderi, capacităţi) şi atitudini (valori) dobîndite de elev prin învăţare şi mobilizare în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală (Roegiers). Pe parcursul implementării Curriculumului şcolar bazat pe competențe profesorii iau în calcul construcţia finalităţilor în învăţămîntul preuniversitar: • Elevul, cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii. • Profilul de formare al absolventului de învăţămînt secundar general, conceput în raport cu idealul educaţional şi cu nevoile de formare. • Sistemul de principii şi de valori ale educaţiei. • Sistemul de competenţe-cheie. • Sistemul de competenţe transversale/transdisciplinare, stabilite pe trepte de învăţămînt (primar, gimnazial, liceal); • Sistemul de competenţe şcolare specifice / pe discipline şcolare. Profesorii, pentru formarea la elev a competenţelor, vor persevera ca acesta: • să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final; • să-şi dezvolte deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple pentru a le înţelege, realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor obţinute;

1. 6 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE Profilul de competenţa al cadrului didactic joacă un rol esențial în realizarea dezideratului de formare a competențelor la elevi şi înglobează: • competenţe de proiectare curriculară; • competenţe interpersonale; • competenţe de management al învăţării şi al clasei de elevi; • , competenţe de reflecţie pedagogică şi didactică; • competenţe de management al carierei; • competenţe de reflecţie asupra dezvoltării profesionale şi personale. Profilul de competență a managerului școlar este conturat de caracteristicile managerului acceptate de UE, dar și de standardele de competență recent puse în discuție de către ME, precum și cele ale cadrului didactic. În lucrare prezentăm Standardele de funcție ale directorului de școală și Standardele de formare ale managerilor școlari

1. 7 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE În concluzie: • Prin analiza literaturii de specialitate şi ţinînd cont de experienţa proprie am constatat că competenţa nu are o definiţie unanim acceptată, dar perceperea acestui concept dinamic, cu o mare încărcătură axiologică şi praxiologică, cu o mare pondere practică, însuşirea şi posedarea acestora are o însemnătate crucială în prezent pentru dezvoltarea individuală, de grup şi organizaţională. • Abordarea curriculumului şcolar şi a competenţei din diferite perspective a elucidat caracteristicile acestor entităţi în contextul conceptului de calitate şi a adus dovezi convingătoare privind oportunitatea centrării activităţii didactice şi de conducere pe formarea de competenţe, promovîndu-se astfel dezideratul de la “o logică a puterii” la “o logică a competenţei”. • Implementarea curriculumului şcolar bazat pe competenţe implică acţiuni complexe de planificare-organizare-monitorizare-evaluare-formare continuă a cadrelor didactice-motivare-luare a deciziilor-perfectare a stilului de conducere şi a legăturilor cu comunitatea. Astfel, am realizat primele 3 obiective ale cercetării

2. 1 MANAGEMENTUL COMPETENȚELOR Pe de o parte , conducerea organizației înaintează cerințe de comportamente și oferă recompense a salariaților, iar, pe de altă parte , salariații prezintă oferta lor de comportamente și cercere de recompense. Acestea și determină competențele stabilite în definitiv în cadrul negocierii. Competența este criteriul de bază.

2. 2 MANAGEMENTUL COMPETENȚELOR • • • În perspectiva promovării instruirii centrată pe competenţe se reconfigurează şi principiile didacticii, care înglobează: Principiul însuşirii conştiente şi active a cunoştinţelor ; Principiul intuiţiei; Principiul îmbinării teoriei cu practica; Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor; Principiul sistematizării şi continuităţii în învăţămînt; Principiul tratării individuale a elevilor; Principiul psihogenetic al stimulării şi accelerării dezvoltării stadiale a inteligenţei; Principiul învăţării prin acţiune (dimensiunea acţională în învăţare); Principiul construcţiei componenţiale şi ierarhice a structurilor intelectuale; Principiul stimulării şi dezvoltării motivaţiei cognitive; Principiul abordării logice şi psihologice în învăţare.

2. 3 MANAGEMENTUL BAZAT PE COMPETENȚE • Perspectiva formării de competențe implică o regîndire a didacticii în toată complexitatea sa , susținută de teoriile educaționale, curriculumul orientat spre competențe, precum și strategiile de învățare • Asimilarea competenței reclamă: • reorganizări ale curriculumului: tipuri de discipline, corelații și ponderi ; • schimbări ale rolurilor cadrelor didactice și ale elevilor; • valorificarea metodelor clasice într-o nouă perspectivă și implementarea metodelor activ- Consemnarea didacticii în participative; • revizuirea sistemului de evaluare educațională;

2. 4 MANAGEMENTUL COMPETENȚENȚELOR • • Procesul de învăţămînt: componente şi interacţiune [după Formare de competențe reclamă o nouă viziune asupra procesului de învățămînt cu referință la Fluxul de intrare (agenții implicați în procesul de învățămînt, resursele), procesul de predare-învățare -evaluare și Fluxul de ieșire - produsul activității Competența este o țintă a formării, un obiectiv și un rezultat așteptat sau un produs al învățării

2. 5 MANAGEMENTUL COMPETENȚELOR Modelul conceptual-metodologic al managementului competențelor este funcțional, sistemic, deschis, integrativ cu valoare praxiologică evidentă și cu tentă de paradigmă (ne dezicem de vechile tipare ale instruirii)

Performanțele individuale și organizaționale Performanţele elevilor liceeni la Limba şi literatura română

Performanțele individuale și organizaționale Performanţele elevilor liceeni la Matematică

Performanțele individuale și organizaționale Performanţele elevilor la Limba străină

Performanțele individuale și organizaționale Performanţele elevilor-liceeni în ultimii 5 ani, LT „M. Viteazul”

Performanțele individuale și organizaționale Reuşita elevilor din Liceul Teoretic „M. Viteazul”, 2010 -2014

Performanțele individuale și organizaționale Reușita elevilor din LT „M. Viteazul”, anul şcolar 2013 -2014

Performanțele individuale și organizaționale Randamentul academic la paralela claselor a V-a

Performanțele individuale și organizaționale Randamentul academic la paralela claselor a VII-a, Liceul Teoretic „M. Viteazul”, anul şcolar 2010 -2014

Performanțele individuale și organizaționale Randamentul academic al claselor liceale, Liceul Teoretic „M. Viteazul”, în ultimii 5 ani

Performanțele individuale și organizaționale Analiza comparativă a mediilor şcolare (învăţămînt gimnazial/liceal) în ultimii 5 ani

Concluzii generale 1. Prin analiza literaturii de specialitate, a investigaţiilor savanţilor specialişti, precum Ş. Iosifescu, S. Cristea, O. Hofman, V. Gh. Cojocaru, D. Patraşcu, Victoria Cojocaru ş. a s-au adus argumente că în condiţiile de implementare a curriculumului şcolar bazat pe formarea de competenţe, a conceptului de calitate în educaţie, managementul bazat pe competenţe devine factorul crucial în valorificarea capacităţii instituţionale şi valorizarea individuală, aplicarea căreia la nivel de unitate şcolară asigura realizarea obiectivelor şi standardelor educaţionale prestabilite, mobilizînd în acest scop toate resursele umane şi nonumane în vederea realizării lor. 2. Prin analiza literaturii de specialitate şi ţinînd cont de experienţa proprie am adus în lumină diverse definiţii ale competenţei şi a caracteristicilor, tipologiei sale, identificînd delimitările conceptual între competenţă şi performanţă, calitate, elucidînd plenar importanţa aestora la nivel individual, de grup şi organizaţional.

Concluzii generale 3. Implementarea curriculumului şcolar bazat pe competenţe implică acţiuni complexe de planificare-organizare-monitorizare-evaluareformare continuă a cadrelor didactice-motivare-luare a deciziilorperfectare a stilului de conducere şi a legăturilor cu comunitatea. 4. Analiza surselor teoretice şi a practicilor educaţionale ne-a permis să scoatem în evidenţă Modelul conceptual al managementului bazat pe competenţe, care este unul funcţional, sistemic, deschis, integrativ cu mare pondere praxiologică. 5. Studiul de caz prezentat cu privire la formarea competenţei de comunicare confirmă complexitatea şi integritatea acţiunilor didactice şi manageriale în procesul de formare a competenţelor, nevoia unor eforturi profesionale conjugate, susţinute din partea profesorilor şi a conducerii instituţiei educaţionale.

PROPUNERI 1. Este nevoie de recomandări pentru cadrele didactice la disciplinele școlare prind metodologia de formare a competențelor, de literatură de specialitate în domeniul vizat. 2. Centrele de formare continuă trebuie să-și restructureze conținuturile activității de formare în sensul pregătirii cadrelor diactice în aspect conceptual, metodologic, tehnologic de formare a competențelor la elevi. 3. Este nevoie de o generalizare a experienței în domeniul vizat și propagare a acesteia de către organele abilitate.

VI. CURRICULUM. • Răspunzînd nevoii de dezvoltare a competenţelor şi propunînd un învăţămînt centrat pe competent, nu pe conţinuturi, oferta educaţională a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” este astfel concepută , încît asigură un model educaţional armonios şi pragmatic orientat spre crearea generaţiilor de elevi la un nivel înalt de cunoştinţe, competente si aptitudini. • Proiectarea conţinuturilor se face în funcţie de obiectivele şi competenţele promovate de curriculum-ul specific fiecărei discipline scolare. • S- au avit în vedere prioritătile şi nevoile educaţionale şi de dezvoltare personală a grupurilor ţintă, eficientizarea resurselor umane şi materiale liceului, flexibilitatea şi personalizarea conşinuturilor, valorizarea curiozităţii cognitive şi s-a definitivat cu consultarea beneficiarilor direcţi şi a părinţilor acestora pentru a răspunde unor factori-cheie. • Prin activităţile realizate urmează dezvoltarea unor aptitudini şi competenţe precum: comunicare, lucrul în echipă, autocunoaştere, autoevaluare permanenta, soluţionarea operativa a problemelor aparute. 88

Nimeni nu poate spune, cu certitudine, că un demers este mai bun, în valoarea absolută, decît altul. Putem spune, însă, pe de altă parte, cu certitudine, că un demers este sau nu adecvat contextului sau situațiilor concrete avute în vedere. De aceea, opțiunea pentru o modalitate sau alta de proiectare sau chiar crearea unui nou ”tipic” de proiectare trebuie făcută în cunoștință de cauză și justificat de particularitățile situației concrete în care se găsește unitatea școlară. Avînd în vedere că sistemul de învățămînt a fost și încă este centralizat, formularea explicită a misiunii fiecărei școli nu a fost considerată necesară: era suficientă cunoașterea misiunii generale a sistemului, fiind chiar descurajate diferențele. Dar, se pare, că procesul de descentralizare a fost și a rămas inevitabil și, ca urmare, fiecare școală trebuie să satisfacă, pe lîngă nevoile generale de educație specificate în norme, regulamente și statute, și nevoi specifice legate de situația concretă a comunității în care funcționează. 89

Aceste două evoluții impun ca fiecare școală să-și definească o personalitate proprie, determinată de locul ei în comunitate, de valorile exprimate și de oferta educațională, care să fie exprimată în misiune. Misiunea este foarte importantă deoarece ea trebuie să orienteze comportamentul de zi cu zi al elevilor, părinților și cadrelor didactice. Dacă nu ne comportăm așa cum spunem că trebuie să ne comportăm, misiunea ăși pierde orice valoare de ”chintesență” a strategiei de dezvoltare. De exemplu, dacă considerăm că afirmația: ” fiecare din elevii noștri poate fi un geniu, dacă putem identifica talentul și găsi cheia pentru a-l elibera” poate fi parte a misiunii, aceasta presupune printre altele: • Să respectăm fiecare elev în parte, în orice împrejurare, oricît de modeste ar fi rezultatele școlare la un moment dat; • Să diversificăm oferta școlară astfel încît fiecare elev să găsească ceva util și plăcut de făcut; • Să utilizăm, la clasă, metode active, care asigură un climat pozitiv și implicarea elevilor în propria dezvoltare; • Să oferim ajutor elevilor care, din diferite motive, au performanțe reduse; • Să nu facem ierarhii și clasamente ale elevilor, să nu comparăm elevii între ei ci doar pe fiecare cu sine însuși, succesul școlar fiind definit drept progres în atingerea obiectivelor de educație. 90

Formularea scopurilor/țintelor strategice • • • Reamintim, aici, faptul că nu poate fi vorba de un proiect atunci cînd ne referim la funcționarea școlii. Pentru raționalizarea funcționării școlii utilizăm alte instrumente de management cum ar fi planurile manageriale, fișele de post etc. De exemplu: respectarea programelor școlare, notarea ritmică, încheierea situațiilor școlare la sfîrșit de semestru, respectarea orarului școlii țin de funcționarea școlii și nu urmăresc să schimbe ceva, ci dimpotrivă, au ca principiu stabilitatea activității Dacă, însă, dorim să introducem noi discipline în c. d. ș. , să obținem surse de finanțare extrabugetare, să formăm cadrele didactice din școală pentru utilizarea unor metode noi de predare, să implicăm mai mult părinții în realizarea activităților extrașcolare, atunci putem vorbi de proiect și de ținte strategice. 91

Abordarea strategică Ne-am propus petru mari opțiuni posibile privind abordările strategice: • • Opțiunea curriculară: țintele strategice fiind atinse prin disciplinele de studiu și prin activitatea la clasă. Opțiunea financiară și a dotărilor materiale: țintele strategice sunt atinse prin procurarea de resurse financiare și prin dotări materiale suplimentare. Opțiunea investiției în resursă umană: țintele strategice sunt atinse prin angajarea de profesori calificați, prin formarea adecvată a personalului existent, prin motivarea suplimentară a personalului etc. Opțiunea relațiilor comunitare: țintele strategice sunt atinse prin extinderea și diversificarea relațiilor din cadrul comunității. 92

Am ales și trei exemple de scopuri strategice și vom vedea cum pot fi ele realizate pe baza opțiunilor respective. • Exemplul 1: Crearea în școală a unui climat de siguranță fizică și psihică. • Exemplul 2: Dezvoltarea la elevi a competențelor sociale și de comunicare în societatea modernă. • Exemplul 3: Dezvoltare unui parteneriat privilegiat cu instiuții din comunitate, cu părinții. 93

Opțiunea curriculară Opțiunea financiară și a Opțiunea instestiției în Opțiunea dotărilor materiale resursa umană comunitare Exemplul 1: Crearea în școală a unui climat de siguranță fizică și psihică. Relații deschise, amicale între profesori și elevi. Disciplinele în c. d. ș. legate de negociere și comunicare. Promovarea, la toate disciplinele de studiu, a comunicării deschise și responsabile între profesori și elevi. Achiziționarea de mijloace moderne de supraveghere (camere video, sisteme de alarmă etc. ) Programe de formare a cadrelor didactice și a părinților pentru comunicare, negociere și participare. Solicitarea primăriei/poliției locale de a întări paza în școală. Participarea la un program de mediere comunitară realizat de un O. N. G. Achiziționarea de calculatoare și conectarea la Internet. Programe de formare a cadrelor didactice și a părinților pentru comunicare, negociere și participare (inclusiv T. I. C) Participarea la programe guvernamentale, internaționale sau locale în domeniu. Tipărirea și răspîndirea în comunitate a unor materiale promoționale (afișe, broșuri etc. ) Programe comune de Relizarea în comun a formare pentru cadre unor ectivități în școală didactice, părinți și alți și extrașcolare. reprezentanți ai comunității în domeniul comunicării și negocierii. Exemplul 2: Întroducerea în c. d. ș. a Dezvoltarea la elevi a disciplinelor legate de competențelor sociale și negocierea și comunicare de comunicare în (inclusiv folosirea T. I. C. ). societatea modernă. Promovarea, la toate disciplinele de studiu, a comunicării deschise și responsabile între profesori și elevi. Exemplul 3: Educarea elevilor, prin Dezvoltare unui disciplinele de bază și parteneriat privilegiat prin c. d. ș. pentru cu instiuții din parteneriat și cooperare comunitate, cu părinții. în comunitate. relațiilor 94

Este evident, din exemplele date mai sus, că: • • • Anumite ținte pot fi realizate, cu predilecție, apelînd la anumite opțiuni strategice; Cele patru opțiuni strategice sunt complementare și pentru o dezvoltare corespunzătoare se poate realiza numai combinîndu-le; Și doar anumite programe și activități concrete pot contribui la atingerea multor ținte strategice. Dar la fel de adevărată este și insuficența resurselor și a competențelor existente. Ca urmare, de multe ori suntem puși în situația să optăm pentru anumite direcții privilegiate de acțiuni, în funcție de resursele existente și de eficiența estimată a acțiunilor subsumate unei anumite opțiuni. De exemplu, putem considera că, în școala noastră, este mai eficient să investim în pregătirea profesorilor decît să achiziționăm calculatoare, diferită tehnică suplimentară… (avînd în vedere că putem forma 10 cadre didactice timp de o săptămînă cu banii necesari cumpărării unui calculator și că nu avem profesor de informatică în școală). 95

VII. PLANURI OPERAŢIONALE • În intervalul prevazut de PDS avem în vedere concentrarea eforturilor pentru o pregătire generală bună a elevilor , cunoştinţe aprofunde la toate disciplinele şcolare, competenţe necesare inserţiei sociale şi deprinderi de muncă intelectuală pentru a putea învăţa pe tot parcursul vieţii. Întreaga activitate va fi organizată de aşa manieră încît să se creeze în Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” un mediu educaţional profesionist, adaptat la standarde instrucţionale şi morale înalte, Codului etic. • întregul personal didactic auxiliar şi nedidactic au posibilitatea să-şi pună în valoare creativitatea pentru calitate şi în acelaşi timp să Consider că, în acest fel, toate cadrele didactice, dea dovadă de responsabilitate, construind şi realizînd activităţile specifice propuse, adaptate domeniului căruia îi aparţin. Planurile de muncă ale comisiilor metodice, tuturor structurilor din institutie, vor reflecta in Planul operational anual , (respectiv si in cele curente )prin activităţi concrete_ obiectivele Programului de dezvoltare a Liceului pentru anii 2016 -2020. • 96

PLAN OPERAŢIONAL 1. ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR EDUCAŢIONALE Obiective Dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru asigurarea şi evaluarea calităţii serviciilor educaţionale oferite. Măsuri şi acţiuni Responsabili Termen de realizare Parteneri Indicatori de realizare Dezvoltarea culturii calităţii la nivelul instituţiei de nvăţămînt; monitorizarea activităţii Comisiei de evaluare şi asigurare a Calităţii, Comisiei de Etica din Liceul Teoretic , , Mihai Viteazul, , Directorii – adjuncţi, resp. Comisiei de calitate Permanent Institutii de Invatamint Preunivers iar, acorduri De parteneriat Numărul de rapoarte de autoevaluare elaborate realist şi corect Informarea si instruirea cadrelor didactice cu privire la importanţa asigurării şi evaluării calităţii serviciilor educaţionale Dir-adjuncţi, membrii comisiei de asigurare a calităţii Permanent DGETS mun. Chisi au Numărul de cadre didactice informate Participarea Comisiilor metodice şi a altor cadre didactice la cursuri de formare/perfecţionare în problematice calităţii serviciilor educaţionale. Dir-adjuncţi, membrii comisiei de asigurare a calităţii Permanent Institutul de Stiinte ale Educatiei RM Numărul de cadre didactice formate Prezentarea raportului de autoevaluare a activităţii instructiv-educative din anul şcolar pe baza noilor standarde de evaluare a calităţii educaţiei Dir-adjuncţi şi responsabilii de compartimente Octombrie Cab. Metod c DGETS Raport privind calitatea activităţii instructiv – educative desfăşurate în anul şcolar 97

Elaborarea planurilor manageriale de către fiecare comisie metodică pentru anul şcolar Responsabilii de comisii metodice, Sefii de catedre , directorii-adjuncti Septembrie Inspectorimetodisti DGETS mun. Chisinau Asigurarea circulaţiei optime a informaţiilor în interiorul instituţiei şi între şcoală şi alte instituţii- Dir-adjncţi, Prof. de informatică Permanent Consiliul liceal al elevilor Planurile manageriale pentru 10 comisii metodice 98

O. 2) Promovarea procesului de predare – învăţare centrat pe formarea şi dezvoltarea competenţelo r- cheie la elevi Diversificarea practicilor didactice din perspectiva centrării activităţilor pe elev şi nevoile educaţionale specifice Prof. mentori, responsabilii Comisiilor metodice, cadrele didactice Permanent Furnizori de formare Numărul de cadre didactice formate Crearea unor oportunităţi de formare /perfecţionare pentru cadrele didactice la nivelul şcolii în vederea însuşirii noilor tehnici de predare/evaluare. Dir-adjuncţi, responsabil dezvoltare profesională Permanent Furnizori de formare Numărul de cadre didactice formate Adaptarea /diversificarea ofertei curriculare la decizia şcolii conform tendinţelor actuale în sociatate şi în vederea dezvoltării competenţelor cheie la elevi. Dir-adjuncţi, profesorii, diriginţii prof. psihopedagog Ianuarie USM, Colegiul Pedagogic , , A. Mateevici, , Chisinau 99

O. 3) Adecvarea ofertei educaţionale la nevoile comunităţii locale şi la dinamica forţei de muncă Realizarea ofertei educaţionale şi fundamentarea realistă a planului de şcolarizare în vederea integrării şcolare şi profesionale a elevilor pe baza unei diagnoze. Dir-adjuncţi, profesorii, diriginţii prof. psihopedagog Serviciul secretariat Ianuarie mai Academia obsteaca a parintilor Numărul si calitatea actiunilor realizate raportat la numărul de clase propuse Identificarea şi implicarea partenerilor din rîndul societăţii civile în vederea susţinerii dezvoltării instituţionale în acord cu cererea comunităţii locale Dir-adjuncţi, membrii Consiliului admenistrativ Permanent Agenţi economici, Autorităţi locale Numărul partenerilor implicaţi Organizarea acţiunilor de promovare a ofertelor educaţionale competitive. Dir-adjuncţi, comisia de promovare a imaginii şcolii, prof. psihopedagog Mai Agenţi economici, Asociaţia părinţilor Materiale de promovare a imaginii şcolii 100

O. 4) Asigurarea calităţii activităţilor de orientare şcolară şi consiliere profesional ă Asigurarea accesului diriginţilor la serviciile de orientare şcolară şi de consiliere pentru elevi. Dir-adjuncţi, Diriginţii Profesor psihopedagog Permanent Consiliul Licealal al evilor, Consiliul administrativ al părinţilor Asociaţii, ONGuri Numărul Profesorilor diriginţi formaţi în domeniul orientării şi Consilierii profesionale Numărul Elevilor şi al Părinţilor consiliaţi Dir-adjuncţi, prof. psihopedagog, responsabil comisia diriginţilor Permanent Furnizori de formare Numărul Diriginţilor formaţi Asigurarea serviciilor de consiliere, de orientare şcolară şi profesională pentru elevi şi părinţi. Formarea continuă a diriginţilor pentru adaptarea activităţilor De consiliere şi Orientare şcolară la particularităţile caracteristice claselor De elevi. 101

O. 5) Implimentarea unui sistem modern de evaluare a elevilor în vederea asigurării învăţării şi a evaluării competenţelor- cheie în educaţie Modernizarea practicilor didactice, centrarea activitătilor pe elev şi pe realizarea progresului şcolar. Dir-adjuncţi, responsabilii pe compartimente comisiilor metodice Permanent Portofoliul prof. cu evidenţa progresului şcolar şi măsuri ameliorative Elaborarea şi administrarea testelor de evaluare iniţială în vederea diversificării strategiilor didactice în concordanţă cu nevoile identificate. Resp. comisiilor metodice, profesorii de specialitate Octombrie Numărul elevilor monitorizaţi prin evaluarea iniţială Verificarea periodică a formării competenţelor de bază prin raportare la standardele naţionale – organizarea evaluării naţionale la clasele a IV şi a IX-a Dir-adjuncţi, responsabilii pe compartimente comisiilor metodice Permanent Elevii claselor a IV, IX Asigurarea permanentă a unei comunicări eficiente între profesori, elevi şi părinţi, urmărindu-se constant formarea competenţelor, progresul şcolar, motivarea elevilor pentru propria dezvoltare Diriginţii, prof. psihopedag og, cadrele didactice Permanent Număr note de 10 la purtare Utilizarea calculatorului, a softurilor educaţionale achiziţionate pe discipline, folosirea mijloacelor moderne Responsabilii Comnisiei metodice Permanent Număr de lecţii în care se utilizează 102 aparatura multimedia

Actualizarea şi valorificarea bazei de date privind rezultatele evaluărilor şi examenelor naţionale pentru diferite discipline, ani şcolari, niveluri şi forme de învăţămînt. Responsabilii Comnisiei metodice Permanent Numărul elevilor monitorizaţi Realizarea de asistenţe şi interasistenţe la membrii din fiecare comisie metodică (lunar 1 -2 ore), care vor urmări centrarea pe elev a demersului didactic, practicarea unor strategii didactice interactive şi atingerea obiectivelor lecţiei. Dir-adjuncţi, responsabilii pe compartimente comisiilor metodice Permanent Numărul profesorilor asistaţi la ore Utilizarea concluziilor oferite de rezultatele evaluării de progres şi finale prin examene şi evaluări naţionale, aplicarea pe măsuri de îmbunătăţire a calităţii procesului de învăţămînt. Dir-adjuncţi, responsabilii pe compartimente comisiilor metodice, Comisia de asigurare a calităţii Permanent Părinţii elevilor Numărul activităţilor de monitorizare a progresului şcolar şi stabilirea măsurilor ameliorative. 103

O. 6) Încurajarea şi susţinerea performanţelo r la elevi prin organizarea olimpiadelor, concursurilor şi examenelor naţionale, valorizarea rezultatelor obţinute. Asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării olimpiadelor în Liceu, concursurilor şcolare, evaluărilor şi examenelor naţionale. Dir. -adjuncţi, administratorul financiar Conform graficelor desfăşurate Agenţi economici din cadrul Academiei obstesti a parintilor Numărul concursurilor, evaluărilor şi examenelor organizate Organizarea olimpiadelor şi concursurilor pe discipline Responsabilii Comnisiei metodice Conform graficului de desfăşurare Conform graficului aprobat Numărul concursurilor, evaluărilor şi examenelor organizate şi numărul elevilor participanţi Stimularea participării elevilor la concursurile şi olimpiadele pe discipline de învăţămînt prin valorizarea la nivelul şcolii a rezultatelor obţinute. Responsabilii Comisiei metodice, profes orii de specialitate Permanent Părinţii elevilor, Comisia interna de evaluare Numărul elevilor participanţi la concursuri şi olimpiade Promovarea activităţilor de Excelenţă Dir adjuncţi, profeso ii de specialitate Conform graficului de desfăşurare Autorităţi locale, Cabinetul stiintifico-metodic al Liceului Numărul elevilor participanţi la diverse Concursuri municipale, republicane Popularizarea rezultatelor frumoase, bunelor practici in educatie prin intermediul Mass-media, TV. Dir-adjucţi, responsabilii cu imaginea Permanent Mass media Numărul articolelor/informărilo pozitive apărute în mass media 104

O. 7) Încurajarea şi dezvoltarea creativităţii şi inovării în educaţie Stimularea participării elevilor în diverse Activităşi Extracurriculare organizate în parteneriat cu autorităţi locale, instituţii de învăţămînt superior, ONG-uri, etc. Dir-adjuncţi, comisia diriginţilor, resp. proiect Programe educative, diriginţii Permanent Autorităţi locale, Asociaţii, Fundaţii, Asociatia Parintilor Numărul Activităţilor realizate Utilizarea calculatorului şi a softurilor educaţionale în procesul de predare învăţare /evaluare a elevilor Dir-adjuncţi, resp. comisei metodice Permanent Dir. -adj. , Catedra fizicainformatica, Numărul Utilizatorilor in crestere Valorizarea activităţilor educative care stimuleaz ă creativitatea Dir-adjuncţi, cadrele didactice, Academia obsteasca a Parintilor. Permanent Mass media Numărul Activităţilor organizate 105

2. ASIGURAREA EGALITĂŢII DE ŞANSE ŞI CREŞTEREA PARTICIPĂRII LA EDUCAŢIE O. 1) Facilitarea accesului elevilor la toate formele de învăţămînt (zi, seral, frecvenţa redusă) la servicii educaţionale de calitate Identificarea şi înlăturarea barierilor existente între elevii care provin din medii sociale diferite Diriginţii, prof. psihopedagog Permanent Consiliul Liceal al elevilor Catedra dirigintil or Raport cu situaţia reală pe an de studiu Consilierea elevilor cu frecvenţa redusă aflaţi în situaţie de risc, de eşec şcolar. Diriginţii, prof. psihopedagog Permanent Numărul elevilor consiliaţi O. 2) Încurajarea dezvoltării programelor educaţionale pentru elevii aflaţi în situaţie de risc şcolar, copii cu diverse dizabilitati fizice Implicarea unor ONGuri în programele/proiectele ce au ca grup ţintă elevi aflaţi în situaţie de risc, copii cu instruire la domiciliu, copii cu dizabilitati fizice Resp. Comisia diriginţilor/proiecte programe educative Permanent Numărul programelor/ proiectelor 106

3. DEZVOLTAREA AUTONOMIEI ŞCOLARE ÎN VEDEREA O. 1) dezvoltarea autonomiei şcolare prin asumarea responsabilită ţilor care decurg din descentraliza rea curriculară, a resurselor umane şi financiare DESCENTRALIZĂRII Încadrarea cu personal didactic calificat, didactic auxiliar şi nedidactic, conform metodologiei şi legislaţiei în vigoare (vacantare, concurs la nivelul unităţii de învăţămînt) Aplicarea criteriilor obiective de evaluare şi promovare în carieră a personalului didactic Directorii – adjuncţi, membrii consiliului metodic Conform graficului de mobilitate a personalului didactic; ori de căte ori este nevoie Permanent DGETS, Institutiile superioare de invatamint Sindicatele cadrelor didactice Ocuparea prosturilor vacante cu personal calificat Numărul de cadre didactice care au promovat în carieră Asigurarea siguranţei în efortul comun pentru Programul de dezvoltare a Liceului Directorii – adjuncţi Permanent Inspectoratul de poliţie, Consiliul reprezentativ al părinţilor Excluderea cazurilor de violenţă. Diminuarea numărului notelor scăzute la purtare din cauza indisciplinei 107

O. 2) Colaborarea cu reprezentanţii comunităţii locale şi ai părinţilor O. 3) Întărirea rolului Consiliului de administraţie al Liceului în vederea asigurării unui management eficient Stabilirea unui parteneriat real cu părinţii pentru a asigura susţinerea optimă a învăţării elevilor şi a nevoilor de dezvoltare Dir-adjuncţi, resp. Comisia diriginţilor Permanent Consiliul reprezentativ al părinţilor, Academ ia obsteasca a parintilor Respectarea graficelor de desfăşurare a lectoratelor cu părinţii şi a tematicii acestora din cadrul Academiei Obşteşti a părinţilor Derularea de proiecte educative în parteneriat cu alte şcoli, universităţi, organizaâii ale societăţii civile, autorităţi publice, agenţi economici şi instituţii de cultură, asociaţia părinţilor. Dir-adjuncţi, resp. proiecte/progra me educative Permanent Universităţile de stat (prin acorduri de parteneriat), Organizaţii ale societăţii civile, agenţi economici, instituţii de cultură Numărul de proiecte în parteneriat cu o unitate şcolară din mediul rural Conştientizarea membrilor Consiliului Administrativ privind importanţa acestui organism de conducere a unităţii de învăţămînt Directorul Liceului Permanent Consiliul local, DGETS mun. Chisinau Participarea membrilor la şedinţele Consiliului de administraţie, atribuţii/membru C. A Participarea membrilor Cons. Admin. la stagii de perfecţionare Directorul Liceului Permanent Furnizori de formare Numărul membrilor C. A. participanţi la cursuri de formare 108

O. 4) Gestionarea eficientă a resurselor materiale la nivelul administrării publice locale Realizarea demersurilor necesare pentru finalizarea la timp a lucrărilor de igienizare în şcoală în vederea deschiderii anului şcolar şi obţinerea avizului sanitar de funcţionare Directorul, adm. financiar, Echipa manageriala 1 septembrie Primăria Obţinerea avizului sanitar de funcţionare, Trecerea in revista Utilizarea eficientă a resurselor financiare bugetare şi atragerea de fonduri extrabugetare prin accesarea fondurilor structurale Directorul, adm. financiar, resp. proie cte europene Permanent ONG-uri, autorităţi locale Numărul de proiecte finanţate Asigurarea manualelor şi rechizitelor şcolare pentru învăţămîntul obligatoriu conform prevederilor legale. Directorul, serviciul secretariat, bibliotecar Octombrie Edituri şi distribuitori de carte şcolară Distribuirea tuturor manualelor şcolare comandate şi a rechizitelor necesare Noiembrie mai Consiliul administr ativ al liceului Calitatea serviciilor Directorul, Permanent dir. -adj. , adm. financiar, Consiliul local Calitatea Proiectului de buget al Primăriei 109 mun. Chişinău. Asigurarea dotărilor specifice în Directorul, vederea desfăşurării în condiţii resp. Comisiilor optime a examenelor naţionale metodice Aplicarea metodologiei de finanţare a Liceului şi elaborarea proiectului de buget la nivelul Primăriei

4. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE O. 1) Încurajarea dezvoltării profesionale iniţiale şi continue a cadrelor didactice prin participarea la programe de formare continuă, proiecte europene , elaborarea strategiilor educationale de succes O. 2) Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic Identificarea nevoilor de formare a personalului didactic Dir-adjuncţi, resp. cu dezvoltarea profesională Septembrie Centrele de formare şi dezvoltare profesională Număr de chestionare aplicate Consolidarea parteneriatului cu instituţiile de învăţămînt superior în vederea organizării şi desfăşurării în condiţii optime a practicii pedagogice a studenţilor. Dir-adjuncţi, resp. cu dezvoltarea profesională Octombrie Universitatea pedagogică de stat din Tiraspol, Universitatea pedagogica de Stat I. Creangă, US M Număr de discipline la care se desfăşoară practica pedagogică Participarea profesorilor la programe de formare a profesorilor - mentori de practică pedagogică Dir-adjuncţi, resp. cu dezvoltarea profesională Permanent Numărul de profesori înscrişi la programul de formare Monitorizarea activităţii de evaluare şi consiliere realizate prin asistenţele la ore Dir. adjuncţi, resp. Comisiei metodice Conform graficului Număr calificative acordate cadrelor didactice asistate Organizarea unor discuţii periodice cu profesorii tineri, cu privire la nevoile lor de formare Dir-adjuncţi, resp. cu dezvoltarea profesională, resp. Comisii metodice Semestrial Alcătuirea unei sinteze a propunerilor profesorilor tineri în materie de formare Consilierea cadrelor didactice în vederea realizării de proiecte cu finanţare europeană Dir-adjuncţi, resp. cu dezvoltarea prof. resp. proiecte europene Permanent Numărul proiectelor realizate Creşterea calităţii activităţilor metodico-ştiinţifice organizate la nivelul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” Dir-adjuncţi, resp. dezvoltare profesională, resp. Comisii metodice Conform graficului Studiu de impact 110

5. CREŞTEREA ROLULUI ACTIVITĂŢILOR ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE PENTRU FORMAREA COMPLEXĂ A PERSONALITĂŢII ELEVILOR. O. 1) Încurajarea dezvoltării de programe educaţionale care au în vedere dimensiunea formativă a educaţiei Derularea unor programe de informare/formare a elevilor în spiritul valorilor europene, al cetăţeniei active şi al respectării diversităţii culturale. Dir-adjuncţi, resp. proiecte/programe educative, resp. proiecte europene Permanent Instituţii culturale Creşterea nr. de programe şi a nr. de elevi implicaţi faţă de anul şcolar 20102011 cu 10% Stimularea implicării elevilor în promovarea valorilor şi principiilor etice: dreptate, toleranţă, pace, cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului etc. Dir-adjuncţi, resp. comisia diriginţilor resp. proiecte / programe educative Conform graficului Fundaţii ONG-uri Rezultate vizibile în comportamentul elevilor Valorificarea valenţelor educative ale disciplinelor de învăţămînt; realizarea unui raport echilibrat între conţinutul educativ şi cel ştiinţific în activitatea didactică de predare – învăţare. Dir –adjuncţi, diriginţii. Prof. de specialitate Conform calendarului activităţilor extraşcolare Promovarea drepturilor omului şi formarea competenţelor specifice societăţii cunoaşterii şi dezvoltării economice durabile. Dir-adjuncţi, resp. comisia diriginţilor resp. proiecte / programe educative Conform calendarului activităţilor extraşcolare Progres înregistrat % Fundaţii culturale Număr de activităţi înregistrate 111

Organizarea unor acţiuni în vederea unei bune orientări şcolare: Salonul Ofertelor Educaţionale – parteneriat cu Universitatea Tehnică, USM, Universitatea I. Creangă Resp. comisia diriginţilor resp. proiecte / programe educative, resp. Comisia de promovare a imaginii şcolii Conform Calendarul ui Atragerea copiilor şi tinerilor în acţiuni cu caracter sportiv; dezvoltarea de atitudini pozitive privind: sportul şi sănătatea, sportul şi educaţia, sportul şi democratia, spiritul sportiv. Resp. comisia metodică, ed. fizică, diriginţii Conform Calendarul ui activităţilor extraşcolare Cluburi sportive Creşterea numărului de elevi participanţi la competiţii sportive cu 10 % faţă de anii şcolari precedenţi Derularea activităţilor prevăzute în protocoalele de parteneriat încheiate cu instituţii din municipiu în vederea derulării proiectelor educative Resp. proiecte/programe educative Noiembrie Iunie Instituţii partenere Creşterea numărului de protocoale şi de participanţi cu 10% Noiembrie Iunie ONG-uri Creşterea numărului de programe şi a numărului de persoane implicate cu 5 % Permanent Servici Reducerea actelor de violenţă la învăţămîntul seral cu 100% Derularea programelor de acţiune comunitară şi de promovare a voluntariatului la nivelul comunităţii locale Derularea unor acţiuni în vederea conştientizării cauzelor şi a identificării mijloacelor de prevenire a fenomenelor de violenţă. Resp. comisia diriginţilor resp. proiecte / programe educative. Numărul elevi admişi 112

O. 2) Sustinerea şi creşterea rolului educaţiei nonformale şi informale ca dimensiuni ale procesului educaţional în vederea prevenirii şi reducerii absenteismului Consilierea copiilor cu privire la impactul părinţilor plecaţi la muncă în străinătate asupra copiilor rămaşi acasă în grija unor rude sau vecini, în vederea prevenirii abandonului şcolar în rîndul acestora Dir-adjuncţi, diriginţii, consilier psihopedagogic Noiembrie Iunie Poliţia Reducerea ratei absenteismului Derularea unor acţiuni de intervenţie în situaţia elevilor a căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate în vederea absenteismului Diriginţii, consilier psihopedagogic Conform calendarului ONG-uri Reducerea ratei absenteismului Derularea unor programe de parteneriat şcoală – cluburi – ONG-uri – familie în vederea prevenirii eşecului şcolar Diriginţii, consilier psihopedagogic Noiembrie Iunie ONG Primăria mun. Chiş inău Reducerea numărului de elevi cu risc de eşec şcolar Organizarea cluburilor de vacanţă, a taberelor tematice şi a altor tipuri de activităţi educative Dir –adjuncţi, diriginţii. Periadele de vacanţă DETS Mun. Chiş inău Număr de tabere tematice şi număr de participanţi 113

O. 3) Încurajarea şi dezvoltarea creativităţii elevilor prin activităţi educative şcolare şi extraşcolare Iniţierea şi derularea unor proiecte şi programe cu caracter cultural – artistic cu rol în dezvoltarea creativităţii elevilor Dir-adjuncţi, resp. comisia diriginţilor resp. proiecte / programe educative Conform calendarului activităţilor extraşcolare Instituţii de cultură, Primăria, muzeele mun. Chişină u Număr de proiecte şi programe , i număr de elevi implicaţi Organizarea şi desfăşurarea unor spectacole, expoziţii, festivaluri şi concursuri de sector si municipale de reviste şcolare şi jurnalism, artă plastică, artizanat, tehnologi i, cultură şi civilizaţie universală etc. Resp. Proiecte/ programe educative, prof. muzică, desen, ed. tehn ologica, sportu ri, teatru Conform calendarului activităţilor extraşcolare, permanent Primăria, DGETS, Mass-media Complexul Muzeistic din Republica Moldova Număr de elevi în creştere Dezvoltarea creativităţii în domeniile: matematică şi ştiinţe, fizică, chimie, biologie, geografie, et, tehnologică, lim şi lit. română, lim. străine Resp. Comisii met. Din ariile curriculare Conform calendarului activităţilor extraşcolare, permanent Universităţile de stat din RM Număr de premii la concursuri interdisciplina re 114

6. COMPATIBILIZAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE EDUCAŢIE CU SISTEMELE EUROPENE DE EDUCATIE O. 1) Încurajarea mobilităţii cadrelor didactice în spaţiul UE O. 2) Consilierea pentru participarea la proiecte europene şi parteneriate cu instituţii similare din alte ţări europene Sesiuni de diseminare a bunelor practici, a cursurilor de formare în cadrul programelor şi proiectelor europene Dir-adjuncţi, resp. dezvoltare profesională, resp. proiecte Semestrul I, II an şcolar Cîte o prezentare în fiecare Consiliu profesoral Newsletter cu programe, surse de finanţare, oportunităţi de mobilitate Resp. proiecte europene Semestrul I, II an şcolar Furnozori de formare În format electronic pe grupul de discuţii al profesorilor liceului Sesiuni de informare şi consultanţă individuală a cadrelor didactice Resp. proiecte europene Semestrul II an şcolar Responsabili cu programe şi proiecte europene Număr de sesiuni, număr de profesori Participarea profesorilor la sesiuni de formare (de scurta durata)pentru managementul proiectelor. Resp. proiecte europene, resp. dezvoltare profesională Semestrul I, II an şcolar Identificarea partenerilor europeni pentru dezvoltarea unor proiecte educaţionale Resp. proiecte educative Permanent 15 profesori/an Consiliul de Administratie. O creştere a numărului de contacte stabilite cu posibili parteneri 115

O. 2) Consilierea pentru participarea la proiecte europene şi parteneriate cu instituţii similare din alte ţări europene Participarea profesorilor la sesiuni de formare (de scurta durata)pentru managementul proiectelor. Resp. proiecte europene, resp. dezvoltare profesională Semestrul I, II an şcolar 5 profesori/an Identificarea partenerilor europeni pentru dezvoltarea unor proiecte educaţionale Resp. proiecte educative Permanent O creştere a numărului de contacte stabilite cu posibili parteneri O. 3) Promovarea şi valorificarea diversităţii şi intercultural ităţii în educaţie Susţinerea programelor educaţionale pe toate treptele de scolarizare din Liceu care promovează diversitatea, culturală şi valorificarea tradiţiilor Resp. proiecte educative Permanent Autorităţi publice locale, fundaţii , ONG, Asociaţia părinţilor Număr de programe educaţionale implimentate in crestere Educarea elevilor în spiritul cunoaşterii şi conservării specificului local şi naţional în context european şi în cadrul fenomenului de globarizare a Educatiei. Resp. proiecte educative Permanent Asociaţii, Acade mia Obştească a Părinţilor Num. activităţilor educative extra-şcolare/ curriculare ce promovează şi urmăresc îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a conservării specificului local şi naţional în context european şi mondial 116

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLIMENTĂRII PROIECTULUI DE DEZVOLTARE ISTITUŢIONALĂ 2016 -2020 Implimentarea Proiectului de Dezvoltare Instituţională este realizată de către întregul personal al Luceului. Se va urmări sistematic: - corespondenţa între ceea ce s-a făcut şi ce s-a planificat - realizarea de acţiuni corective în cazul nerespectării termenilor sau neîndeplinirii unor indicatori de calitate Procesul de evaluare va fi asigurat de echipa managerială şi echipa de realizare (actualizare) prin: Întîlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare. Încluderea de acţiuni specifice în planul de activitate al Consiliului de administraţie, al Consiliului profesoral, tuturor comisiilor si structurilor interne. Prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului Profesoral, Consiliului de Administraţie, Comisiei de evaluare si asigurare a Calitatii in institutie. Revizuire periodică şi corecţii. Activităţile de monotorizare şi evaluare vor consta în: Realizarea procedurilor de monitorizare a ţintelor. Discuţii cu cadrele didactice, elevii si parintii, alti angajati a institutiei asupra schimbărilor care au avut loc în procesul de predare – învăţare – evaluare. Moninorizarea periodică a implimentării acţiunilor individuale. Comunicarea acţiunilor corective prin raportare al rezultatelor obţinute. Interpretarea datelor privind nivelul de atingere a tintelor. Stabilirea impactului asupra comunităţii. 117

Ciclograma activităţilor Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” în afara orelor de studii, pentru anul de studii 2016 – 2017 LUNI MARŢI MIERCURI 1. 15 00 – 18 00 Audienţă: Cab: 1, 2, 3, 4, 5, 6 (administrația) 1. 14 30 - 16 30 Şedinţa Consiliului şcolar al elevilor. Resp. Demerji V. – dir. adj Meriacre Anadir. adj. Preşedintele Consiliului Liceal al Elevilor 1. 15 00 - 17 00 Şedinţa Comisiilor metodice: Limba şi comunicarea Limbi străine. Resp: Perev L. Prunici L. 2. 15 00 – 18 00 Audienţă: Cab: 1, 2, 3, 4, 5, 6 (administrația) 2. 14 30 - 16 30 1. Şcoala tînărului specialist Resp: profesoriimentori. 2. Cercuri pe interese. 2. 15 00 - 17 00 Şedinţa Comisiei metodice: Educația socio-umanistică: Resp. Bucătaru V. JOI 1. 14 30 - 15 30 Şedinţa Comisiei Drepturilor copilului Resp: Demerji V. Meriacre A. VINERI 1. 13 15, 14 10, 18 20 Ore de diriginţie. Activităţi tematice. Resp: Diriginţii de clasă Înzestrarea bazei de date a liceului (pagina web). Resp: prof. informatică 15 00 Volantă administrativă Resp: Berezovschi N. 00 00 2. 15 - 17 2. 15 00 Şedinţa Consiliului Ore de diriginţie; administrativ. excursii, activităţi Resp: Berezovschi N. artistice. Cojocaru C. Resp. Diriginții de clasă. Ședința Comisiei de asigurare a calității 15 00 - 17 00 servicii educaționale. Volantă administrativă Resp. Berezovschi N. SÎMBĂTĂ 2. 9 00 – 13 00 Activitatea academiei obşteşti a părinţilor. Servicii psihologice, asistenţă socială copiilor cu nevoi speciale, consultații pentru părinți. Resp. AOP. , Lozovanu L. 118

3. 15 00 – 18 00 Audienţă: Cab: 1, 2, 3, 4, 5, 6 (administrația) 4. 15 00 – 18 00 Audienţă: Cab: 1, 2, 3, 4, 5, 6 (administrația) 3. 18 15 - 20 15 Şedinţa comitetelor părinteşti pe clase, adunările părinţilor. Resp: AOP, Sîrbu A. Ore de diriginție demonstrative cu părinții. Resp: diriginții de clasă 3. 15 00 - 17 00 Şedinţa Comisiei metodice: Matematică și științe. Resp: Ciuxin V. 4. 18 15 – 20 15 Şedinţa comitetului părintesc al liceului; Consiliul de Administrație al părinților. Resp: Sîrbu A. Rotundu D. , Tintiuc T. , Plîngău L. 4. 15 00 - 17 00 Şedinţa Comisiilor metodice: Arte. , Educaţie fizică și sport. , Învățămînt primar. Resp: Ureche A. Creţu I. Buruiană M. Negru Sv. Meriacre A. 3. 15 00 – 18 00 Şedinţa Consiliului profesoral. Resp: Berezovschi N. CLE 3. 1. Ora diriginţiei. 2. Vinerea sanitară Resp. Diriginţii de clasă 3. Cercuri pe interese. Meriacre A. 00 00 15 - 17 15 00 - 17 00 Şedinţa Comisiei Volantă administrativă metodice ale Resp. Berezovschi N. diriginţilor Şedinţa Consiliului Resp. Demerji V. , CLE. Muzeului „Mihai Viteazul”. Resp. Dogaru Octavian. Lunar de informaţie, opinie şi cultura pedagogică. Resp. Sîrbu Ruslana. Demerji V. 4. 15 00 - 17 00 4. Ora diriginţiei: Şedinţa consiliului Evaluarea reuşitei, metodic al liceului. frecvenţei. Resp: Berezovschi N. Disciplina elevilor (lunar). Derularea proiectului Completarea agendei metodic: ”Administratorul „Managementul școlar” schimbării în educație” Resp: Diriginţii de clasă. Consiliul Liceal al Elevilor 15 00 - 17 00 Volantă administrativă Resp. Berezovschi N. 4. 9 00 – 13 00 Evaluarea dinamicii stării sănătăţii elevilor, culturii organizaţionale în Liceu. Berezovschi N. Resp: Academia obştească a părinţilor dna. Sîrbu A. , 119

Repartizarea obligaţiunilor şi compartimentelor controlului administrativ în Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” anul de studii 2016 -2017 Director adjunct Mitreanu Nadejda Director adjunct pentru activitatea metodică Drenţa Epistimia Director adjunct pentru problemele de educaţie Demerji Valentina Director adjunct pentru activitatea extraşcolară Meriacre Ana Psihologul Director adjunct pentru problemele de gospodărie Guţu Galina Preşedintele AOP Sîrbu Ana Împuternicit în Protecţia muncii Lupaşco Eleonora Bibliotecara Palamarciuc Tatiana Director adjunct pentru clasele cu profil Negru Svetlana Directoradjunct, coordonator clasele primare Gaburea Maria Director Nelly Berezovschi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 I. Activităţi organizaţional – pedagogic 1. Selectarea şi repartizarea cadrelor didactice, a personalului tehnic + 2. Elaborarea şi aprobarea + Statutului, regulamentului de ordine internă, a regimului de lucru pentru fiecare structură. 3. Elaborarea orarului lecţiilor, al activităţilor extradidactice în cercuri şi secţii sportive. + + + 120

4. Organizarea de serviciu în liceu. + 5. Constituirea colectivelor de elevi; elaborarea listelor elevilor încadraţi în listele elevilor încadraţi în cercuri; ore opţionale, secţii sportive, constituirea grupelor cu regim semiintern ş. a. + + + 6. Întocmirea dărilor de seamă, a notelor + informative în baza activităţii liceului. + + + 7. Întocmirea tabelului pentru salariu, evidenţa zilelor de muncă ale profesorilor şi personalului tehnic. + + 8. Asigurarea regimului sanitaro-igienic în + liceu. 9. Planificarea activităţii liceului în + timpul vacanţelor. + + + + 10. Activitatea ce ţine de respectarea regulamentului de ordine internă, protecţia muncii. + 11. Crearea şi organizarea activităţii cabinetului metodic, a sălilor de clasă, în conformitate cu profilul. + + 12. Organizarea pregătirii şi desfăşurării tezelor semestriale, a examenelor de absolvire. + + + 13. Elaborarea, studierea, cercetarea actelor normative. 14. Tarifarea profesorilor. Finanţarea liceului. + + 15. Amenajarea şi înzestrarea liceului. + + 16. Activitatea personalului tehnic. + 17. Organizarea serviciului medical în liceu. 18. Organizarea alimentării elevilor. + 19. Organizarea activităţii grupelor cu regim semiintern. + + 20. Organizarea instruirii elevilor cu dezabilităţi fizice. + + + 21. Organizarea odihnei de vară a elevilor. + + + 22. Organizarea activităţii grupelor medicale la educaţia fizică. + + 121

II. Aspectul conceptual al procesului instructiv. 1. Asigurarea respectării Codului Învăţămîntului. + + + 2. Respectarea conţinuturilor programelor de învăţămînt, a obiectivelor curriculare. + + + 3. Elaborarea proiectelor didactice de lungă durată la disciplinele de studii, ale lucrului educativ şi extradidactic. + + + 4. Îmbunătăţirea ofertei educaţionale la nivelul ariilor curriculare. + + + 122

III. Aspectul acţional 1. Asigurarea coerenţei didactice între obiective şi metodele de predare/învăţare/evaluare. + + + + + + 2. Predarea intesivă a elevilor capabili de performanţă. + + + 3. Activitatea cu elevii ce necesită atenţie pedagogică deosebită (elevi orfani din familii dezavantajoase, din familii incomplete, tutelaţi ş. a). + + 4. Controlul sarcinilor pentru învăţare a elevilor, controlul realizării activităţii independente şi diferenţiate. + + 5. Lucrul cu elevii coregenţi. + + 6. Asigurarea continuităţii + şcoală primară-gimnaziu-liceu. + + + 7. Activităţi ce ţin siguranţa traficului, bazelor securităţii vieţii, protecţiei civile. + + + 123

IV. Aspectul cu cadrele didactice, perfecţionarea, formarea continuă 1. Organizarea activităţii metodice la disciplinele de studii şi perfecţionarea cadrelor didactice (inclusiv: seminar, conferinţe, mese rotunde ş. a. ). + + + 2. Dirijarea activităţii diriginţilor de clasă. + 3. Descoperirea, studierea, generalizarea şi propagarea experienţei avansate a pedagogilor. + + 4. Activitatea cu tinerii specialişti. + + 5. Atestarea cadrelor didactice. + + 6. Dirijarea activităţii consiliului profesoral. + 124

7. Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor cu directorul. + + + 8. Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor cu directorul. + + 9. Dirijarea autoinstruirii pedagogilor. + + 10. Dirijarea cu activitatea directorilor adjuncţi pentru problemele de instruire, educaţie, activitatea metodică, lucrul extradidactic, activitatea claselor cu profil. 11. Colaborarea cu instituţiile de învăţămînt preuniversitar, superior ş. a. + + + + 12. Înaintarea pedagogilor pentru menţiune în baza activităţii conştiincioase. + + + 13. Organizarea lucrului ce ţine de dotarea cabinetelor cu material didactic şi MTI. + + + 125

14. Dirijarea activităţii consiliului metodic. + 15. Planificarea cursurilor de perfecţionare a pedagogilor, asigurarea relaţiilor cu IŞE, Pro Didactica ş. a. + + 16. Propagarea ştiinţelor pedagogice, familiarizarea cu noutăţile metodice. + + + 17. Întocmirea orarului concediilor profesorilor şi al personalului tehnic. + + 126

V. Organizarea procesului instructiv – educativ. 1. Proiectarea activităţii liceului. + + + 2. Familiarizarea corpului didactic cu activitatea săptămînală, lunară. + + + 3. Volanta săptămînală. + 4. Dirijarea cu activitatea cercurilor, a orelor opţionale, extradidactice şi individuale. + + + 5. Antreanarea elevilor în cercuri şi secţii sportive. + + 6. Stabilirea relaţiilor cu instituţiile din învăţămîntul complementar. + + + 127

7. Constituirea consiliului şcolar în liceu, dirijarea cu activitatea lui. + + 8. Organizarea activităţii Clubului „Învăţăm a învăţa”. + + 9. Organizarea şi desfăşurarea: Săptămînilor, decadelor, concursurilor la disciplinele şcolare; A consiliului profesional; A sărbătorilor şi jocurilor sportive; A matineelor, cereurilor, ştafetelor, co ncursurilor, festivităţilor ş. a. + + + + + 128

VI. Activitatea cu cartea 1. Respectarea normelor privind funcţionarea bibliotecii. + + + 2. Completarea + fondului de carte al bibliotecii cu literatură artistică, ştiinţifică, me todică, îndrumări metdoce. + + 3. Popularizarea unor activităţi desosebite în presa locală şi cea de specializare. + + + + + 4. Realizarea abonamentelor la presă. + + 129

VII. Baza didactico – materială 1. Asigurarea funcţionalităţii bazei didacticomateriale. + 2. Activităţi ce ţin de păstrarea clădirii liceului, a bunurilor materiale; asigurarea securităţii antiincendiare. + + 3. Procurarea, păstrare + a şi axploatarea bunurilor materiale, a utilajului, a MTI ş. a. ale liceului + 4. Evaluarea bazei didacticomateriale a liceului. + 130

VIII. Activitatea cu părinţii 1. Colaborarea eficientă între şcoală şi familie. + + + 2. Implimentarea unor tehnici de lucru cu elevii şi părinţii în scopul asigurării obiectivelor educaţionale. + + + + + 3. Găsirea modalităţilor de sponsorizarea a unor activităţi realizate cu elevii. + + 4. Activitatea asociaţiei + binevole a părinţilor. + 5. Proiectarea activităţii cu părinţii la nivelul claselor şi al liceului. + + + + 131

IX. Managerial 1. Asigurarea condiţiilor necesare în vederea pregătirii instituţiei pentru noul an de învăţămînt. 2. Realizarea îndrumării şi controlului procesului educaţional + + + + + 3. Alegerea strategiilor + ce asigură eficienţa dezvoltării liceului. + + + + + 4. Promovarea culturii organizaţionale în unitatea şcolară. + + + 5. Cunoaşterea şi aplicarea principiilor de bază ale managementului şcolar. + + + 132

6. Monitorizarea procesului de implimentare a Curriculumului Naţional. + + + 7. Implimentarea şi asigurarea standardelor educaţionale. + + + 8. Calitatea predării lecţiilor: clasele primare; limba şi literatura romînă; limbile moderne; istorie; geografie; matematica; fizica; chimie; biologie; informatică; educaţie fizică; disciplinele profilului estetic, tehnologic. + + + + + + 9. Orele opţionale. + + + 133

10. Coordonarea activităţii colectivelor de clasă pe paralele: clasele I-IV; clasele V-VII; clasele VIII; clasele IX; clasele X-XI; clasele XII. + + 11. Cercuri, neinterese. + + 12. Secţii sportive. + 13. Asigurarea orelor de meditare (şcoală primară, orar aparte). + 134

14. Coordonarea organizării şi desfăşurării consultaţiilor la disciplinele şcolare (după un grafic aparte). + 135