Aspecte privind comportamentul plantelor de Chrysanthemum sp din

Aspecte privind comportamentul plantelor de Chrysanthemum sp. din soiul Creamist White, în cultura de seră Autor: Adina Cristina Mușat Profesor coordonator șef. lucr. dr. Diana Vâșcă Zamfir International Student Symposium "Hortus Academicus“ March 31, 2017 - Bucharest, Romania

Introducere Genul Chrysanthemum este unul dintre cele mai vechi şi cunoscute în lumea florilor. Dacă despre primele crizanteme cultivate se vorbeşte în China de acum 2500 de ani, japonezii au chiar ca simbol naţional această floare, plasând-o la loc de cinste pe stema ţării lor şi decorând cu “Ordinul crizantemei” pe cei mai de seamă oameni (Vidrașcu, 2001) În Europa se cultivă din secolul XVIII, când au fost aduse speciile din China în Franţa şi apoi în Anglia, dar adevărata aventură a crizantemei pe continentul european începe abia în 1861 când este introdusă crizantema japoneză în Anglia, după istorica deschidere a imperiului samurailor către occident. În Ţările Româneşti “margareta de toamnă”- cum a fost numită crizantema- este menţionată pentru prima oară pe la 1750 (Șelaru, 2002). Dincolo de istorie, crizantema este astăzi una dintre cele mai importante resurse comerciale întâlnite în industria florilor tăiate. International Student Symposium "Hortus Academicus“ March 31, 2017 - Bucharest, Romania

Material și metodă Cercetările au avut ca scop identificarea impactului anumitor lucrări de îngrijre asupra evoluției plantelor într-o cultură de sere din loc. Biliești, jud. Vrancea. Observațiile în cultură s-au efectuat în perioada maioctombrie 2016. Eșantionul luat în studiu a fost compus dintr-un număr de 60 de plante din soiul Creamist White. S-au urmărit în dinamică evoluția plantelor în urma aplicării lucrării de ciupit, sub aspectele: -Dimensiunii lăstarilor, -Duratei de timp de la ciupire până la apariția bobocului, -Dimensiunii inflorescenței. International Student Symposium "Hortus Academicus“ March 31, 2017 - Bucharest, Romania

Material și metodă S-a respectat întreaga tehnologie specifică unei culturi de crizanteme pentru flori tăiate, în sere: -Pregătire teren toamna/primăvara, -Poziționare instalație de picurare și plasă mobilă de susținere, -Plantare la ½ lunii mai, în benzi de câte 3 -4 rânduri, la distanțe de 15 cm între rânduri și 12 cm între plante/rând, -După plantare s-a administrat un biostimulator, -În vegetație s-au aplicat lucrările de îngrijire generale și speciale, -Ciupirea la cca. 14 zile de la plantare: -Vm- neciupite -V 1 - 2 lăstari -V 2 - 3 lăstari -Bobocirea: s-au eliminat toți bobocii laterali. -Copilirea: s-au eliminat toți copilii apăruți. International Student Symposium "Hortus Academicus“ March 31, 2017 - Bucharest, Romania

Rezultate și discuții 1. Dimensiunile lăstarilor dezvoltați ca urmare a aplicării operațiunii de ciupire * Măsurători raportate la momentul ciupirii Avansul plantelor de la Vm, observat în primele etape după ciupire se micșorează, până spre momentul ultimelor observații, care coincide cu începutul recoltării, când ierarhia devine V 1(100 cm), Vm (88 cm) și V 2 (82 cm). International Student Symposium "Hortus Academicus“ March 31, 2017 - Bucharest, Romania

Rezultate și discuții 2. Apariția bobocului, raportat la momentul ciupirii Nr. crt. Varianta experimentală Nr. lăstari/plantă Număr de zile de la ciupire 1 Vm 1 61 2 V 1 2 74 3 V 2 3 82 Din datele sintetizate se observă că bobocul apare cel mai rapid la plantele neciupite (Vm), apoi la V 1 (plante ciupite cu 1 lăstar) respectiv V 2 (plante cu 2 lăstari). International Student Symposium "Hortus Academicus“ March 31, 2017 - Bucharest, Romania

Rezultate și discuții 3. Dimensiunea inflorescențelor (la începutul perioadei de recoltare) Nr. crt. Varianta experimentală Nr. lăstari/plantă 1 Vm 1 Diametrul inflorescenței (cm) 10 2 V 1 2 8 3 V 2 3 5 Între numărul de lăstari pe plantă și mărimea inflorescenței se observă o relație de proporționalitate inversă. International Student Symposium "Hortus Academicus“ March 31, 2017 - Bucharest, Romania

Concluzii și recomandări - În urma ciupirii se obțin plante mai puțin viguroase, cu o creștere mai lentă, ceea ce influențează negativ timpurietatea apariției inflorescențelor (61 de zile la Vm, 74 la V 1 și 82 la V 2), implicit randamentul economic al culturii. -Dimensiunile inflorescențelor sunt invers proporționale cu numărul de lăstari reținuți în urma ciupirii pe o plantă (Vm 10 cm/1 lăstar; V 1 8 cm /2 lăstari, V 2 5 cm/3 lăstari. S-ar putea spune că plantele, cu o masă vegetativă mai mare dirijează cantități de nutrienți mai mici, către un număr mai mare de inflorescențe, ceea ce s-ar traduce prin dimensiuni mai mici ale acestora. -Soiul Creamist White se pretează în culturi de seră, în condițiile prezentei experiențe, pentru obținerea de flori superioare calitativ și cantitativ, fiind recomandată ciupirea plantelor și reținerea pe acestea a numai doi lăstari. International Student Symposium "Hortus Academicus“ March 31, 2017 - Bucharest, Romania

Bibliografie Șelaru E. , 2002, Culturi pentru flori tăiate. Editura CERES București. Toma F. , 2003, Floricultură și gazon, vol. 1, Editura Cris Book Universal, București Toma F. , 2003, Floricultură și gazon, vol. 2, Editura Universitas Company, București Vidrașcu P. , Mititiuc M. , 2001, Crizantemele, flori pentru toate anotimpurile, Editura Univ. Al. I. Cuza, Iași International Student Symposium "Hortus Academicus“ March 31, 2017 - Bucharest, Romania