ARTA CONVERSATIEI tim s comunicm unii cu alii

ARTA CONVERSATIEI Ştim să comunicăm unii cu alţii?

ARTA COMUNICĂRII EFICIENTE „E în zadar să vorbeşti celui care nu vrea să te asculte. ” (M. Eminescu) Înţelepciunea lumii în maxime şi proverbe: „Cuvântul este sunet şi culoare, e mesagerul gândului uman. ” (T. Vianu) „Cât de puternice sunt cuvintele drepte. ” (Biblia) „Pana de scris este mai puternică decât sabia. ” (William Shakespeare) „Tăcerea e de aur. . . ” (Latin proverb)

Peştii se prind cu undiţa, iar oamenii cu vorba. (William Shakespeare) ♠ Asemenea unei flori gingaşe, strălucitoare dar fără miros, sunt cuvintele delicate dar goale celui care nu făptuieşte după cum vorbeşte. Buddha ♠ Cine roagă pe cineva cu sfială, îl învaţă să refuze. Seneca ♠ Pe fiecare află-l ce gândeşte, dar nu-i destănui ce cugeţi tu. William Shakespeare ♠ Concizia este virtutea înţelepţilor. Lope de Vega ♠ Graiul adevărului e simplu. Proverb spaniol ♠ Sfatul neînsoţit de sprijin este asemenea unui trup fără suflet. Proverb spaniol ♠ Pe cât de puternică este sabia în luptă, pe atât cuvântul bun în treburile cetăţii. Solon ♠ Pentru cel cu minte ageră, puţine cuvinte ajung. Vergiliu ♠ Ceea ce este limpede gândit se exprimă cu claritate. Nicolas Boileau

Ce este comunicarea? “Comunicarea este acţiunea de a comunica şi rezultatul ei. Înştiinţare, ştire, veste, raport, relaţie, legătură. ” ( DEX, pag. 205) Transmiterea unei informaţii de la emiţător la receptor „Comunicarea este un proces în care oamenii îşi împărtăşesc informaţii, idei şi sentimente” (Hybels & Weaver, 1986, p. 6); „Comunicarea este o funcţie socială” (Colin Cherry, Apud Ross, 1986); „Comunicarea reprezintă un proces de viaţă esenţial, prin care animalele şi oamenii generează sisteme, obţin, transformă şi folosesc informaţia pentru a-şi duce la bun sfârşit activităţile sau viaţa” (Brent D. Rube, Apud Ross, 1986, p. 8);

O BUNĂ COMUNICARE Comunicarea are două sensuri , de la “mine către tine” şi de la “tine către mine”. Aceasta înseamnă să fim dispuşi să îi ascultăm pe alţii când au să ne spună ceva şi la rândul nostru când avem ceva de comunicat să o facem aşa încât celuilalt să îi fie uşor să recepteze mesajul nostru! Comunicarea pretinde conversaţie, dialog - a vorbi unul cu altul şi nu doar a se adresa unul altuia fără a acorda vreo consideraţie reacţiei celuilalt.

De ce comunicăm? Omul trăieşte în societate … este înconjurat de OAMENI CU CARE VINE ÎN CONTACT în familie , la şcoală , la locul de muncă , pe stradă , oriunde Medicii şi psihologii ne sfătuiesc să avem relaţii bune cu alţii în primul rând pentru propria noastră bunăstare , pentru sănătatea noastră… O persoană paşnică , altruistă , care se gândeşte şi la binele altora şi este preocupată de binele altora este o persoană mai veselă şi sănătoasă. Egoismul , dimpotrivă conduce la probleme ale inimii , la stres şi nelinişte.

Procesul de comunicare Ascultare activă Feed - back Comunicarea există numai dacă devenim, alternativ, emiţători şi receptori => schimb de informaţii în ambele sensuri.

FORMELE COMUNICĂRII I Comunicarea umană foloseşte stmuli şi semnale care aparţin următoarelor categorii de limbaj: Limbajul verbal (7%): respectiv CUVINTELE Limbajul paraverbal (38%): respectiv STIMULI ŞI SEMNALE transmise prin tonul, volumul şi ritmul vocii Limbajul nonverbal (55%): respectiv stimuli şi semnale transmise prin: FIZIONOMIE, MIMICĂ, GESTICĂ, POSTURĂ II Paralimbajul şi limbajul nonverbal au rolul de a : susţine mesajele verbale: “E haios” – râs accentuarea mesajelor verbale: “Ieşiţi!” – braţul întins spre ieşire Înlocuirea mesajelor verbale: “Taci, te rog!”(nerostit) înlocuit de ducerea degetului arătător la buze Contrazicerea mesajelor verbale: “M-am supărat pe tine” – zâmbet larg, râs

Ce presupune comunicarea? A comunica presupune cunoaştere de sine şi stimă de sine A comunica presupune conştientizarea nevoilor celuilalt A comunica presupune a şti să asculţi A comunica presupune a înţelege mesajele A comunica presupune a şti să îţi exprimi sentimentele A comunica presupune a accepta conflictele

COMUNICAREA EFICIENTĂ O comunicarea eficientă are următoarele caracteristici (C. Nedelcea , P. Dumitru, 1999): ▪ porneşte de la datele realităţii concrete, prezenţa situaţiei, ▪ congruenţa dintre mesaje verbale şi nonverbale, ▪ acordarea feedback-ului reciproc, ▪ efect de autoreglare asupra conduitei personale- homeostazie comportamentală, ▪ facilitarea conştientizării de sine, ▪ adaptarea creativă a persoanei. Reguli: 1. Lăsaţi-i să vorbească ( nu întrerupeţi, nu oferiţi sugestii, nu vorbiţi despre sentimente sau probleme similare din experienţa dvs. sau ajutaţi-i când se opresc). 2. Prindeţi ideea principală şi puneţi-vă în situaţia celuilalt (angajaţi-vă în înţelegerea celui care vorbeşte, puneţi-vă în locul vorbitorului pentru a înţelege cu adevărat prin ceea ce trece).

3. Puneţi întrebări pentru a putea înţelege mai bine (Intrebări clarificatoare: spui că. . . ? , vrei să spui că. . . ? ). 4. V erificaţi dacă aţi înţeles (revedeţi cele mai importante gânduri şi sentimente ale celui cu care vorbiţi, fără a fi de acord sau a dezaproba). 5. Provocaţi-l să se exprime (întrebaţi-l dacă mai există ceva ce ar vrea să spună). 6. Fiţi “deschizători de uşă” (invitaţii simple, necoercitive la discuţii) 7. Comportament adaptat (stabilirea contactului vizual confortabil şi constant, fără a încrucişa braţele; a sta la acelaşi nivel cu vorbitorul – jos sau în picioare, păstrarea distanţei optime, indicaţii ale înţelegerii: „aha”, „da”, „înţeleg”, mişcarea capului, formulări scurte) 8. Citarea unor fragmente sau formule care exprimă reflecţii (repetarea ideii de bază care tocmai a fost enunţată. “Dacă înţeleg, lucrul care te enervează este. . . ? ” 9. Sentimente care se reflectă (repetarea unui cuvânt care exprimă un sentiment pentru a fi auzit şi acceptat la nivel emoţional: “Te simţi trădat. . . ”) 10. Exprimarea unei dorinţe. (“Mi-aş dori să poţi pune laolaltă toate piesele componente ale construcţiei tale din nou”) 11. Intrebări cu final deschis. (“Ce crezi că ţi-ar spune dacă i-ai vorbi? ”)

videoconferinţe Adunări/şedinţe Conferinţe Scrisori Telegrame Fax-uri Canale de comunicare Televiziune Radio Discuţii între 4 ochi Reviste Publicaţii informative Internet Mail/Chat Telefon

Decalogul comunicării eficiente 1. Taci, dacă nu ai de spus ceva valoros! 2. Taci, atunci când ai vorbit destul! 3. Taci, până când iţi vine rândul să vorbeşti! 4. Taci, atunci când eşti provocat! 5. Taci, când eşti nervos şi iritabil! 6. Taci, când intri în biserică, pentru ca Dumnezeu să-ţi poată vorbi! 7. Taci, când pleci de la biserică, pentru ca Duhul Sfânt să poată imprima în mintea ta lucrurile pe care le-ai auzit! 8. Taci, când eşti ispitit să bârfeşti! 9. Taci, când eşti ispitit să critici! 10. Taci, cât să ai timp să gândeşti înainte de a vorbi! 1. Gândeşte-te la un subiect interesant de discuţie, când nu ai de spus ceva valoros! 2. Ascultă-i şi pe ceilalţi atunci când ai vorbit destul! 3. Vorbeşte la momentul potrivit! 4. Răspunde inteligent, când eşti provocat! 5. Calmează-te când eşti nervos şi iritabil! 6. Ascultă-ţi sufletul când intri în biserică, pentru ca Dumnezeu să-ţi poată vorbi! 7. Priveşte-ţi inima când pleci de la biserică, pentru ca Duhul Sfânt să poată imprima în sufletul tău lucrurile pe care le-ai auzit! 8. Vorbeşte despre partea bună a lucrurilor când eşti ispitit să bârfeşti! 9. Vorbeşte despre lucruri constructive când eşti ispitit să critici! 10. Gândeşte-te cum te exprimi astfel încât să fii înţeles, înainte de a vorbi!

ARTA COMUNICĂRII EFICIENTE Arta ascultării “Motivul pentru care avem două urechi şi o gură este pentru a vorbi mai puţin şi a asculta mai mult. ” Zeno din Citium Arta ascultării este un dar extraordinar pe care îl putem face celorlalţi, dar şi nouă inşine. Când îi ascultăm pe ceilalţi, le demonstrăm că ceea ce au ei de spus este important. Le inspirăm încredere. Chiar şi dacă ce au ei de spus nu ne ajută, trebuie să fim conştienţi că a-i asculta îi va ajuta pe ei, pentru că aşa cum florile înfloresc în lumina soarelui, tot aşa oamenii se dezvoltă când sunt ascultaţi de cineva.

Ascultare activă Când îi ascultăm pe cei din jur, putem învăţa. Ascultarea activă este un principiu de bază pentru dezvoltarea personală. Henry Kaiser spunea: “Evoluez în momentul în care am în jur oameni mai inteligenţi decât mine pe care îi ascult. Şi cred cu tărie că oricine este mai informat decât mine în privinţa unui subiect. ” Nu este uşor să fim buni ascultători. Cea mai uşoară formă de ascultare este aceea de a asculta radioul. În rest, este extrem de dificil. Ce face ascultatul să fie atât de dificil? Ego-ul nostru. Adesea pretindem că ascultăm, dar mintea noastră e în cu totul altă parte, încercând să găsească ceva de spus. Nevoia de a întrerupe şi de a vorbi este foarte puternică. Vrem să ne auzim şi pe noi înşine într-o conversaţie, doar pentru a ne confirma şi valida existenţa. Şi dacă partenerul îndrăzneşte să vorbească, în loc să ne oprim după ce neam spus părerea, continuăm să vorbim spre propria satisfacţie

Limbajul tăcerii A şti să taci când trebuie este o calitate a omului, preţuită din cele mai vechi timpuri. Chiar şi prin tăcere oamenii comunică ceva: aprobare, dezaprobare, discreţie, raţiune, păstrarea unei taine, admiraţie. Folosind cu atenţie tăcerea în momente cheie - cu alte cuvinte pregătindu-ne să ascultam - putem încuraja vorbitorul să continue sau săşi exprime sentimente şi atitudini pe care, fără îndoială, altfel nu le-ar fi făcut. Tăcerea este, deci, un instrument puternic de comunicare, dar care trebuie folosit cu abilitate.

Limbajul culorilor Culorile influenţează şi ele comunicarea. Ele evidenţiează atitudinea omului faţă de viaţă şi faţă de cei din jur. Culoarea vestimentaţiei folosită de către manager ne comunică o serie de lucruri despre acesta. Culorile şi semnificaţia lor Roşu - om sentimental Roz - îi place să iubească, să fie iubit şi să aibă grijă de alţii Portocaliu - este organizat si hotarat sa-si realizeze planul Galben - doreşte să discute Verde - îi place schimbarea Bleu, Albastru - este inventiv Bleumarin - îi place să fie şef şi să dea ordine Negru - ştie foarte bine ce are de făcut Culorile calde (roşu, portocaliu, galben) favorizează comunicarea iar cele reci (gri, verde, albastru) o inhibă. Comunicarea se desfăşoară greoi şi în cazul monotoniei sau varietăţii excesive de culori. În final, fiecare om îşi adaptează aceste limbaje non-verbale la propriul său stil de viaţă.

Comunicarea nonverbala este o componenta esentiala in viata de zi cu zi. Fie ca ne ducem la un interviu, ca tinem un discurs, ca avem o discutie sau suntem intr-o situatie care solicita mult autocontrol, comunicarea nonverbala este factorul de care depinde uneori intregul nostru succes.

MIMICA –PRIVIREA - GESTICA Din totalul mesajelor transmise de o persoana si retinute de interlocutor: 7% sunt verbale, 38% sunt paraverbale iar 55% sunt nonverbale. Acest tip de comunicare relevanta mai mare decat semnalele verbale si paraverbale (tonul vocii, accent, tonalitate etc). Aceasta axioma enunta urmatorul lucru: Cand ceea ce spuneti nu este in concordanta cu ceea ce faceti, interlocutorul va crede ceea ce vede, adica semnalele nonverbale corpului dumneavoastra. Limbajul nonverbal (body language) este alcatuit din trei componente: mimica, privirea si gestica.

MIMICA Mimica se refera la toate fenomenele pe care le putem observa pe fata unui om : miscarile capului, contactul vizual, directia privirii, zambetul. PRIVIREA In privinta privirii, pentru a construi o relatie de comunicare trebuie sa pastram contactul vizual cam 60% - 70% din timp. De asemenea, exista mai multe tipuri de priviri: oficiala, intima, laterala, care atunci cand e insotita de zambet inseamna interes, iar atunci cand e iinsotita de incruntarea sprancenelor inseamna ostilitate. La fel, inchiderea ochilor inseamna dorinta de a finaliza interactiunea.

GESTICA Gestica se refera la limbajul mainilor in termeni de viteza a miscarii, grad de tensiune, pozitii, zone de miscare, mod de tinere a degetelor, distanta dintre maini si corp. Mai jos sunt cateva imagini cu posibile posturi pe care le poate adopta cineva in timpul unei discutii si cu decodificarea lor din registrul nonverbal in cel verbal

Pozitia mainilor ne poate da nenumarate indicii despre starea cuiva. Enumeram mai jos cateva pozitii ale mainilor si semnificatia lor in contextul limbajului corpului:

Postura si orientarea corpului Se refera la felul in care un om sta la un moment dat si la modalitatile prin care isi modifica postura corpului. Astfel, exista cateva pozitii de baza din care putem identifica starea de spirit a oamenilor care fac parte dintr-o audienta.

Identifică mesajele transmise de figurile următoare! ?

Stilurile de comunicare Stilul cooperant (stilul prin care dezvoltam relatii, Stilul rezolutiv (stilul prin care se incearca rezolvarea unor probleme) Stilul bazat pe negociere (folosit in afaceri, in tranzactii) Stilul directiv Stilul agresiv (folosit atunci cand dorim sa atacam verbal, sa intimidam) Stilul asertiv

BARIELE COMUNICĂRII Bariera este un obstacol in calea realizarii unei comunicari eficiente. Acestea pot produce efecte nedorite sau genera chiar blocaje in comunicare. Bariere pot fi: intreruperile, oboseala si stresul, prejudecatiile si personalitatea Alte bariere pot fi: - a judeca – “ Esti un naiv ca ai facut. . . ” - a da solutii – “Daca as fi in locul tau cu siguranta l-as refuza” - a da ordine – “Fa-ti tema imediat!” - amenintarea – “O vei face sau daca nu. . ” - moralizarea – “Trebuie sa-ti ceri scuze de la el” - evitarea – “Mai bine sa vorbim despre” - folosirea excesiva a intrebarilor

Povestea iepuraşului Aceast[ poveste despre un iepuraş care Dorea să-şi gătească 8 ouă. Vă rog să citiţi povestioara şi să meditaţi puţin asupra moralei! Iepuraşul are de gătit 8 ouă, dar nu are o tigaie în care să le prăjească. Stă el, se gândeşte, şi îşi aduce aminte că ursul are o tigaie. Bucuros, pleacă spre bârlogul ursului să-i ceară tigaia cu împrumut! Mergând… mergând, iepuraşul se întreaba: -Dacă ursul îmi cere în schimbul tigăii 2 ouă? Hm… asta e, îi dau lui 2 ouă, mai rămân eu cu 6 şi asta e, mi-ajung 6! Merge el ce merge, şi se întreabă din nou: -Dar dacă îmi cere 4 ouă? Asta nu-i bine deloc! Dar ce să fac, ursul e singurul din pădure care îmi poate împrumuta tigaia! Apoi, aşa e în afaceri, câştigul se împarte jumate-jumate! Fie şi aşa, dacă-mi cere 4 mai rămân şi eu cu 4 şi îmi ajung şi astea până la urmă! Mai avea puţin până a ajunge la bârlogul ursului şi-i veni o nouă idee: -Din ce-l cunosc eu pe urs, acesta va lua şi pielea de pe mine, în plus, e şi cam nesimţit, cred că o să-mi lase doar 2 ouă! Of… Doamne, şi eu care aveam 8 ouă! Să rămân doar cu 2 ouă?

Delicată situaţie, dar, asta e! Până la urmă decât să mor de foame, îi dau lui 6 şi eu sunt mai mic, rămân cu 2 ouă! Aceste ouă o să-mi ţină de foame astăzi! În sfârşit, iepuraşul ajunse în faţa bârlogului! Căzu din nou pe gânduri, era din ce în ce mai stresat, pentru că în tot acest timp el s-a gândit să-l împace şi pe urs şi pe el şi a tras nişte concluzii clare. Dar nu-şi pusese o singură întrebare: -Dacă ursul îmi cere toate ouăle? Ce fac? Hm… Asta ar fi foarte delicat!!! Se hotărăşte şi bate la uşa ursului, care iese cu un zâmbet larg şi spune: -Zi-mi iepuraşule, ce problema ai, cu ce te pot ajuta? Iepuraşul: -Mai ursule, ştii ceva: NU-MI TREBUIE TIGAIA TA! Apoi îi întoarce spatele şi pleacă! Morala: etichetarea prietenilor, a colegilor sau a şefilor, fără măcar să le ascultăm punctul de vedere, conduce la un eşec ferm în comunicare!

Comunicarea asertiva ►EXPRIMAREA EMOŢIILOR ŞI CONVINGERILOR FĂRĂ A ATACA ŞI AFECTA DREPTURILE ALTORA ► COMUNICARE DIRECTĂ, DECHISĂ ŞI ONESTĂ ► INIŢIEREA, MENŢINEREA ŞI ÎNCHEIEREA UNEI CONVERSAŢII ÎNTR-UN MOD PLĂCUT ► A FACE COMPLIMENTE ŞI A LE ACCEPTA ► A SPUNE NU FĂRĂ A TE SIMŢI VINOVAT SAU JENAT ► RESPECTAREA DREPTURILOR CELORLALTE PERSOANE

Drepturi asertive Am dreptul să… →mă respect pentru cine sunt şi pentru ceea ce fac. → decid care sunt priorităţile mele şi cum îmi stabilesc obiectivele personale. → am propriile valori, credinţe. → le spun celorlalţi cum doresc să fiu tratat. → mă răzgândesc şi să greşesc fără să fiu ridiculizat. → am relaţii sociale pozitive, în care să mă simt în siguranţă şi respectat(ă). → spun „NU” , să refuz ceva atunci când ştiu că nu mi se potriveşte, fără să mă simt vinovat(ă). → cer informaţii, atunci când mă intereseză ceva. → fiu ascultat(ă) şi luat(ă) în serios. → fiu fericit(ă).

Comunicare si conflict CONFLICTUL REPREZINTĂ NEÎNŢELEGERI ÎNTRE DOUĂ SAU MAI MULTE PERSOANE ÎNSEAMNĂ INTERACŢIUNE ŞI DIALOG. STILURI DE ABORDARE A CONFLICTULUI: ♣ METODA C ŞTIG-PIERDERE, ESTE NECESARĂ ATUNCI C ND UNA DINTRE PĂRŢI DISPUNE DE PREA PUŢINE RESURSE SAU POATE SĂ-ŞI ÎNDEPLINEASCĂ NEVOILE ♣ METODA PIERDERE-PIERDERE, ESTE O METODĂ EFICIENTĂ PENTRU SOLUŢIONAREA CONFLICTULUI ♣ METODA C ŞTIG-C ŞTIG, ÎN CARE PĂRŢILE SUNT SATISFĂCUTE

Povestea băiatului cel rău A fost odată un băiat cu un caracter foarte dificil. Tatăl lui i-a dat într-o zi un săculeţ cu cuie si i-a spus să bată câte un cui în uşa grădinii de fiecare dată când îşi pierde cumpătul şi/sau se ceartă cu cineva. În prima zi a bătut 37 de cuie în uşă. Săptămânile ce au urmat a învăţat să se controleze şi numărul cuielor bătute în uşă s-a micşorat de la o zi la alta. Descoperise că este mult mai uşor să te controlezi decât să baţi cuie într-o uşă. În sfârşit a sosit ziua în care băiatul nu a mai bătut nici un cui în uşă. S-a dus prin urmare la tatăl său să îi spună că nu a mai bătut nici un cui în această zi. Tatăl l-a condus pe băiat până în faţa uşii şi i-a spus: “ Fiule, te -ai purtat foarte bine, dar priveşte câte găuri sunt în uşa ! »

Tatăl l-a condus pe băiat până în faţa uşii şi i-a spus: “ Fiule, te-ai purtat foarte bine, dar priveşte câte găuri sunt în uşaă ! » Nu va mai fi niciodată ca înainte. Când te cerţi cu cineva şi când îi spui lucruri urâte îi laşi o rană ca aceasta. Poţi “înfige un cutit” şi să îl scoţi imediat, dar rana va rămâne pentru totdeauna. Nu are importanţă de câte ori te vei scuza, rana va rămane. O rană verbală face la fel de rău ca şi una fizică. PRIETENII sunt bijuterii rare, te fac să zâmbeşti şi te încurajează. Sunt gata să te asculte atunci când ai nevoie, te susţin şi îşi deschid în faţa ta inima. Arată prietenilor tăi cât de mult îi iubeşti. ”

Ce poţi face pentru a avea un comportament şi o comunicare asertivă? ◘→exprimă-te clar şi concis; ◘→evită să fii sarcastic; ◘→evită să faci generalizări; ◘→evită să foloseşti etichete; ◘→cere feed-back; ◘→evită comportamentul agresiv; ◘→evită reacţiile impulsive; ◘→evită monopolizarea discuţiei; ◘→evită să faci presupuneri; ◘→conştientizează ce tip de comunicare foloseşti (agresiv, asertiv, pasiv sau agresiv-pasiv). Succes în comunicare!

Proiect realizat în cadrul Comisiei metodice a profesorilor diriginţi. Modulul II – Comunicare şi abilităţi sociale. Autor: prof. Poncea Ştefan, Şc. “Ep. Dionisie Romano” Buzău Luni, 23 mai 2011