Arta bizantin arta realitilor transfigurate de lumina sau
Arta bizantină arta realităților transfigurate de lumina sau harul Împărăţiei Cerurilor Prezentare realizată de profesor educație plastică Irinel-Lucia Oltean
Cronologie • Din anul 395 e. n. , Imperiul roman se împarte în Imperiul Roman de Apus și Imperiul Roman de Răsărit. Capitala Imperiului Roman de Răsărit este reconstruită de împăratul protector al creștinismului, Constantin, pe fundamentele vechiului Bizanț, redenumit Constantinopol • Cultura în cadrul stilului bizantin poate fi urmărită pe o durată de mai bine de un mileniu. Bizanțul a creat o cultură proprie și mileniu extrem de personală, ale cărei componente au influențat ulterior întreaga lume creștină.
Etapele artei bizantine • începuturile artei bizantine (secolele IV si V) • epoca lui Justinian (secolul VI - „secolul de aur”) • perioada iconoclastă (secolul VII - secolul IX) • dinastiile Macedonenilor și Comnenilor (secolul IX - XII) • renașterea paleologă (secolele XIII - XV)
Caracteristici generale artei bizantine • corelația cu creștinismul: cultura și arta bizantină au constituit instrumentul corelația cu creștinismul de propagare a religiei creștine. Arta avea rolul de a impresiona, de a înălța sufletul către divinitate. • dualitatea: exista o artă oficială închinată bazileului și elaborată la curtea de dualitatea la Constantinopole și mai exista o componentă populară, specifică mediilor formate din călugări și oameni simpli, care era promovată de mănăstiri și de școli locale. Între cele două direcții existau influențe reciproce. • tradiționalismul: păstrarea regulilor și canoanelor care determină stabilitatea tradiționalismul artei și lipsa ei de libertate creativă și fantezie. Orice inovație adoptată devine regulă, ceea ce explică evoluția înceată și fără salturi a întregii arte. Artiștii sunt, în general, anonimi, neinteresându-i promovarea de sine • lipsa de omogenitate și unitate: dincolo de un numitor comun, cum ar lipsa de omogenitate și unitate fi iconografia și mijloacele de exprimare în pictură, există în plan local trăsături de individualizare, specifice diferitelor școli și centre existente pe teritoriul imperiului. Predomină amestecul între tradițiile romane, orientale și creștine.
Manifestările artei bizantine • • • Icoana pe lemn Icoana pe sticlă Mozaicul Pictura murală (fresca) Arhitectura religioasă, decorată cu mozaic, fildeș, aur
Semnificații iconografice • • Iconografia bizantină este teologie în imagini și culori, iar adevărul acesta îl înțelegem în deosebi dacă privim icoanele sărbătorilor liturgice şi cugetăm la înțelesurile profunde ale imaginilor înfăţişate în ele, adică oameni și evenimente în legătură de credinţă şi rugăciune cu lumina Împărăției Preasfintei Treimi. Din această perspectivă, arta icoanei şi a picturii murale bizantine nu este o artă naturalistă, care copiază natura, ci arta realităților transfigurate de lumina sau harul Împărăţiei Cerurilor. Arta bizantină transfigurează realitatea, o îndreaptă spre un mod nou de existență, şi anume spre existenţa eternă pascală, spre existenţa sufletului şi a trupului în lumina Învierii lui Hristos, care umple „cerul şi pământul şi cele de sub pământ”, cum se spune în slujba Învierii din noaptea Sfintelor Paşti, această lumină fiind scopul ultim al creaţiei şi gloria sfinţeniei. Prin urmare, icoanele şi pictura bisericii sunt veşmântul vizual al spaţiului liturgic, sunt parte a vieții liturgice, iar acele icoane care se află în afara locașurilor de cult, în case, în școli sau alte instituții, prelungesc prezența harică a lui Hristos din Biserică în lume şi stabilesc o legătură tainică între „Casa Domnului” şi casa omului.
Simbolurile Jertfei mântuitoare • Reprezentarea Răstignirii – trupul lui Iisus țintuit pe Cruce • Crucea – pe care a fost adusă jertfa, pentru ispășirea păcatelor omenirii, altarul mântuirii întregii omeniri • Copacul – asimilat crucii • Stânca – simbolul înălțării spirituale • Casa – simbol al lui Dumnezeu Tatăl • Masa – altar pentru săvârșirea jertfei • Pocalul - simbol al sălășuirii trupului și sîngelui Iisus, primește însemnătate euharistică, reamintind tot timpul cele petrecute la Cina cea de Taină • Chitul – simbol al mormântului Hristos • Cei trei Îngeri – reprezentare a Sfintei Treimi
Icoana – semnificații • Icoanele, alături de Cruce, sunt obiectele de cult pe care creștinii tradiționali (exclus protestanții de orice latură ar fi ei) le respectă în mod deosebit. Icoana este reprezentarea prin desen și culoare a Sf. Treimi, a Maicii Domnului, a Sfinților, precum si a scenelor din istoria sfântă • Nu orice reprezentare poate fi icoană, ci numai aceea care icoană respectă legile icoanelor. • De ce ne închinăm la icoane? În lucrarea sa „Spiritualitate și comuniune în liturghia ortodoxă”, părintele Dumitru Stăniloae abordează rolul și semnificația sfintelor icoane în contextul cultului ortodox. „Noi ne închinăm Domnului Hristos și cinstim pe Maica Domnului și pe sfinți, și prin icoanele care îi reprezintă”, adică ele reprezintă un mijloc spre lumea lui Dumnezeu • Icoanele au fost numite "ferestre spre cer", adică acele căi de a cer" ne îndrepta spre transcendent. Icoanele se sfințesc, si prin asta icoana devine semnul unei prezențe harice
Estetica icoanei pe sticlă Icoană pe sticlă transilvăneană, sec XIX Culoarea creează simboluri: • Albul are o semnificaţie aparte în creştinism. Noul botezat îmbrăca veşminte albe, ca semn al naşterii la o viaţă adevărată. Albul a devenit prin Creştinism culoarea Revelaţiei, a Harului, a Teofaniei. Albe sunt veşmintele Domnului nostru Iisus Hristos în icoana Învierii. De asemenea, albe sunt veşmintele lui Lazăr în icoana învierii sale de către Mântuitorul. Albul se foloseşte în icoane plecând şi de la cuvântele Sfântului Evanghelist Ioan: „păcatele voastre se vor face albe ca zăpada“. • Albastrul, culoarea cerească prin exelenţă, predominantă în vitraliile medievale, simbolizează în icoane smerenia tăcută. • Simbol al iubirii, al jertfei şi al altruismului, roşul ocupă în creştinism un rol esenţial. Roşie este mantia lui Iisus în pretoriu, roşii sunt veşmintele martirilor, ca şi mantia Sfântului Arhanghel Mihail şi a serafimilor. Roşul poate să însemne deopotrivă egoism, ură, orgoliu luciferic şi, prin extensiune, focul iadului. • Aurul nu este o culoare întâlnită în natură, astfel încât fondul aurit al icoanei creează un spaţiu divin • Deşi există un puternic contrast din punct de vedere vizual între roşu, galben şi albastru, aceste culori creează o armonie deplină.
Icoana pe lemn • Cina cea de taină – icoana comuniunii și a jertfei lui Hristos pentru om, una din temele abordate de iconografia bizantină
Semnificațiile și simbolurile Jertfei în estetica icoanei pe lemn • Formele umane, gesturile stilizate, expresive, drapaje ușoare • Tratare plată, decorativă, cu foarte puține efecte de spațialitate • Estetica are ca principală însușire abastractizarea, abandonează încercările de aborda realitatea cât mai veridic, în favoarea unei abordări simbolice • Pezența simbolurilor jertfei mântuitoare: trupul Fiului răstignit, casa, stânca, personajele evangheliilor, crucea • Compoziția în cerc, simbol al veșniciei
Semnificațiile și simbolurile Jertfei în estetica picturii murale Arătarea celor Trei Îngeri lui Avraam, de Andrei Rubliov • Simbolistică extinsă, în cei trei Îngeri reprezentați de către Cuviosul Andrei, noi vedem pe Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul (Hristos) și Dumnezeu Duhul Sfânt • imaginea potirului, care simbolizează Jertfa • Dumnezeu Tatăl este așezat în stânga, având drept simbol casa situată deasupra lui • Copacul din centru simbolizază Crucea, pe care a fost adusă Jertfa pentru ispășirea păcatelor Omenirii, astfel încât personajul din mijloc este asimilat lui Dumnezeu Fiul • Îngerul din dreapta indică reprezentarea Sfântului Duh, având ca simbol în dreptul său stânca, simbolul înălțării duhovnicești • Contururile interioare ale îngerilor formează cupa potirului • Mișcarea mâinii îngerului din stânga simbolizează chemarea Fiului la Jertfă • Îngerul central înclină capul, drept gest de răspuns al binecuvântării, este semnul învoirii cu Tatăl, luarea de bună voie a Jertfei asupra Sa: "Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiești” • Îngerul din dreapta - Mângâietor • Compoziția în cerc – simbolul veșniciei – inovația lui Rubliov în pictură
Patimile lui Hristos pe Muntele Golgota
Răstignirea
Așezarea în mormânt
Așezarea în mormânt
Așezarea în mormânt
Învierea
- Slides: 18