Are Romania nevoie de regiuni Proiect SAR Banca

Are Romania nevoie de regiuni? Proiect SAR – Banca Mondiala (portalul Romania Gateway) Sorin Ionita Societatea Academica din Romania Cluj, octombrie 2002 Octombrie 2002 Sorin Ionita

Termeni • Administratie locala (AL, local government): nivel de organizare a statului cu autonomie bazata pe legitimitate politica proprie (structuri alese) – actualmente, Romania are 2 niveluri: localitati si judete • Regiuni de dezvoltare (RD): unitati tip EU initial statistice (NUTS 2), apoi cu rol in aplicarea politicilor de dezvoltare; Romania are 8, formate ca asociatii de judete Octombrie 2002 Sorin Ionita 2

Descentralizare • Descentralizarea reala (devolution) = transferul catre AL a puterii de decizie (atributii si venituri) • Compromisuri (trade-offs) in descentralizare: – Subsidiaritate (unitati AL cat mai mici) vs. eficienta in furnizare (dimensiuni AL in functie de optimul economic al fiecarui serviciu) – Autonomie locala mare (% mare de venituri proprii; libertate de decizie in cheltuire) vs. echilibrare (% mare de transferuri; functii mandatate) Octombrie 2002 Sorin Ionita 3

Proiecte de “regionalizare” actuale in dezbatere 1. Modelul actual: 2 niveluri AL; RD sunt instrumente statistice si instrument de aplicare a politicilor europene si nationale; au un executiv (ARD) ne-politic 2. Regionalizare A: transformare RD in AL – consilii regionale alese si structuri executive (Polonia in 1999); Romania va avea 3 niveluri AL Octombrie 2002 Sorin Ionita 4

Proiecte de “regionalizare” actuale in dezbatere 3. Regionalizarea B: Transformarea RD in AL si desfiintarea judetelor; Romania va avea tot 2 niveluri AL (practic, judete mai putine si mari) (4. ) Regionalizare A sau B – dar nu pe structura actualelor RD Octombrie 2002 Sorin Ionita 5

Chestiuni de discutat 1. Cine ce proiect sustine (guvern, PNL, alte partide, asoc. localitati, asoc. judete, grupuri soc civila) ? 2. Care sunt argumentele pro / contra pentru fiecare proiect? 3. Care sunt optiunile facute pe dimensiunile 1. Subsidiaritate / economii de scala in furnizare (in general; pe fiecare serviciu furnizat) 2. Autonomie largita / echilibrare regionala 4. Politica de dezvoltare: in ce consta? Si cine o aplica (le ce nivel)? Octombrie 2002 Sorin Ionita 6

Comparatii regionale Organizare si marime AL (numar mediu locuitori) Cehia Slovacia Ungaria Ucraina Estonia Romania Albania Croatia Polonia Bulgaria Slovenia Lituania Niveluri AL 3 2 2 3 2 1 2 Octombrie 2002 Niv. inferior AL 1. 670 1. 850 3. 315 4. 770 6. 120 7. 730 8. 800 10. 900 15. 600 30. 400 32. 200 66. 900 Sorin Ionita Niv. superior AL 720. 000 510. 000 590. 000 2. 050. 000 96. 000 550. 000 275. 000 230. 000 2. 400. 000 920. 000 371. 000 7

Economii de scala in servicii locale Baza furnizare Practica Educatie preuniv. Marimea scolii CMU orizontal Marime district scolar CMU in forma de “U”; optim intre 10, 000 -24, 000 elevi Pompieri Marime district Asistenta medicala Colectare gunoi Canalizare Marime spital Marime district Tratare apa Marime statie Alimentare apa (urban) Marime district Rezultate inconcluzive: “U” (100, 000)/ sau descrescator CMU descrescator “U” (150, 000) CMU orizontal CMU descrescator pana la 100, 000; apoi orizontal CMU descrescator “U” (200, 000) CMU = costuri medii pe unitate furnizata Octombrie 2002 Sorin Ionita 8

Dezvoltarea – diferente regionale I Octombrie 2002 Sorin Ionita 9

Dezvoltarea – diferente regionale I • Disparitati masive apar doar intre Muntenia si restul; Moldova si, partial, Oltenia sunt in urma • Zona NW este relativ saraca in ce priveste colectarea IVG • SE cuprinde Dobrogea + Braila si Vrancea; ultimele trag zona in jos; fara ele, Constanta este al doilea judet ca dezvoltare dupa Ilfov-Buc. • Concluzie: zonele cele mai puternic dezvoltate sunt “Muntenia industriala” si Constanta Octombrie 2002 Sorin Ionita 10

Dezvoltarea – diferente regionale II Octombrie 2002 Sorin Ionita 11

Dezvoltarea – diferente regionale II Structura veniturilor pe regiuni, comparata cu media nationala, arata directia transferurilor de resurse: • Autosuficienta (self-reliance): doar Muntenia (singurul donator net); apoi in ordine, SE si Banat; ultimele sunt Moldova, Oltenia si Centru • Transferuri cu destinatie: Muntenia, SE si Banat donatoare nete; Ardealul (NW si Centru) cel mai important primitor de fonduri • Transferuri de echilibrare: Muntenia si Centru donatori; Moldova si Banat primitori Octombrie 2002 Sorin Ionita 12

Dezvoltarea – diferente regionale II Concluzie: • Muntenia e singura donatoare de resurse pe toate componentele • Dobrogea este a doua zona ca nivel dezvoltare, dupa “Muntenia industriala” (Ilfov-Buc, Ph, Ag) • Banatul pierde prin: insuficienta exploatare a bazei de venituri proprii (probabil, in spec. impozit pe proprietate); si prin fondurile de echilibrare absorbite in Caras-Severin Octombrie 2002 Sorin Ionita 13

Dezvoltarea – zone defavorizate Octombrie 2002 Sorin Ionita 14