Anemia Carentiala Release by Med Torrents com Introducere

Anemia Carentiala Release by Med. Torrents. com

Introducere

Tablou clinic - oboseala, apatie - paloare - accelerarea batailor inimii (tahicardie) - iritabilitate - apetit scazut (anorexie) sau capricios - transpiratii abundente - par friabil -oboseala la supt -somnolenta -retard psihomotor -par uscat -unghii plate -frecvent semne de rahitism, limba lucioasa (glosita) -depigmentari/hiperpigmentari -parestezii

Cauze

Trei mecanisme in realizarea unei carente de fier: 1. aportul insuficient de Fe • alimentatia artificiala prelungita cu lapte de vaca (anemia laptelui de vaca) sau preparate de lapte praf • alimentatia excesiva cu fainoase • prematuritatea • diversificarea alimentatiei incorecta si tardiva • deficite severe de absorbtie a fierului in: dierei cornice, malnutritie, parazitoze intestinale, rahitism, carenta de vitamina B 6 • Carenta de Fe a mamei trebuie cautata sistematic in tot timpul sarcinii, mai ales dupa luna a VI-a de sarcina. 2. pierderi de Fe prin sangerari mici repetate • la nou-nascut: sangerari de cordon ombilical, boala hemoragica a nou-nascutului, etc. • parazitoze intestinale • intoleranta la proteina din lapte de vaca • boala ulceroasa 3. anemii prin consum crescut de Fe • tuberculoza • infectii urinare • septicemia • osteomielita

Studiu pe 215 a. Valoarea Hb. pe lotul studiat: • copii anemici - Hb. < 110 g/l - 180 copii (84%); I. O. M. C. a anuntat la nivel national 46 -51% copii anemici din copiii testati; • copii anemici - Hb. < 100 g/l - 124 copii (58%) • 2 din cei 3 copiii cu Hb. >140 g/l sunt in evidenta Cabinetului cu M. C. C. cianogena si ar trebui exclusi din studiu • cei 2 copii cu Hb. < 60 g/l au fost diagnosticati la I. O. M. C. cu Anemie carentiala severa

2. Hb. in functie de varsta intarcarii

• copii intarcati peste varsta de 9 luni: 143 (66, 51%) din care: – 119 (83, 32%) sunt anemici – 24 (16, 68%) au Hb. normala • copii intarcati sub varsta de 9 luni: 72 (33, 48%) din care: – 61 (84, 72%) sunt anemici – 11 (15, 28%) au Hb. normala • Comentariu - desi numarul copiilor intarcati peste 9 luni este mai mare decat al celor intarcati sub 9 luni, nu se constata modificari semnificative ale procentajului celor cu anemie; cauza carentei de fier la copil poate fi tocmai lipsa acestui element in laptele matern: mai jos se va vedea si valoarea hemogobinei la gravida;

3. Hb. in functie de varsta diversificarii si varsta intarcarii

• varsta medie a diversificarii, pentru cei diversificati sub 6 luni, este 3, 15 luni • varsta medie a intarcarii, pentru cei intarcarii sub 9 luni, este 3, 04 luni • la Hb. buna (111 -140 g/l) se constata media cea mai ridicata de intarcare - 4 luni- si, paradoxal, media cea mai scazuta de diversificare - 3 luni- exceptand Hb. >140 unde sunt 2 copii cu M. C. C. cianogena; • anemicii < 110 g/l au varsta intarcarii mica si varsta de diversificare mare; • Comentariu - analizand cele doua rezultate, mai sus enuntate, si rezultatele Hb. gravidei, reiese ca diversificarea ar aduce un aport de fier intrucat acesta lipseste mamei care alapteaza!

4. Hb. la gravida in ultimul trimestru de sarcina • din 146 gravide la care s-a determinat Hb. 48 (33%) au Hb. normala si 98 (66%) sunt anemice • Comentariu - desi nu am date oficiale pentru situatia la nivel national, consider ca procentul gravidelor anemice (66%) este mare;

5. Hb. la gravida in trimestrul III de sarcina si la copil la 1 an

La un lot de 72 gravide si copiii lor am determinat Hb. 1. Copii cu Hb. normala (3) din Mame cu Hb. normala (18) =16, 66% 2. Copii cu Hb. normala (6) din Mame anemice (54) =11, 11% 3. Copii anemici (15) din Mame cu Hb. normala (18)=83, 33% 4. Copii anemici (48) din Mame anemice (54) =88, 88% Comentariu - Procentul copiilor normali din mame normale este mai mare decat al copiilor normali din mame anemice. Deasemenea procentul copiilor anemici din mame anemice este mai mare decat al copiilor anemici din mame normale;

Concluzii • Numarul mare al copiilor anemici si valorile foarte scazute ale hemoglobinei la copii, cred ca sunt legate de deficitul de Hb. la gravida si la femeia care alapteaza; deficitul de Fe la femeie se poate datora faptului ca in aceasta zona cantitatea de azotati din panza de apa freatica este foarte mare - dubla fata de normal - azotatii inpiedicand absorbtia fierului; cred ca ar trebui studiata anemia in continuare si prin aceasta prisma; Dovada clinica a acestei cantitati mari de azotati din apa de fantana este intoxicatia cu nitriti aparuta la sugarii la ca s-a pregatit ceai cu apa de fantana; Nu am avut cazuri de intoxicatii la cei la care s-a folosit apa de la puturi de adancime unde, probabil, nitritii sunt in cantitate mai mica; Chiar daca localitatea are retea de apa aceasta nu satisface decat cca. 10% din populatie si aceasta cu mari intermitente datorita frecventelor defectiuni; • Cred ca este necesara administrarea de fier nu numai la femeia gravida dar si la femeia care alapteaza; in acest fel se aduce aportul de fier si copilului care suporta destul de greu administrarea preparatelor cu fier; • Este necesara analiza caliatii apei din fantani si de la retea in localiate; • Studiul nu a avut in vedere determinarea sideremiei dar determinarile facute la cei doi copii cu Hb. < 60 g/l au aratat valori scazute ale fierului.

NITRAŢI, NITRIŢI ŞI NITROZAMINE • Nitarţii şi nitriţii sunt forme de azot mineral sau natural, cunoscute şi sub denumirea de azotaţi şi azotiţi, care se folosesc ca îngrăşăminte (gunoi de grajd, îngrăşăminte chimice), de unde pot să ajungă în apa freatică şi de aici în corpul omului. Totodată plantele intens îngrăşate, ca de exemplu spanacul, acumulează cantităţi importante de nitraţi. Nitarţii ca atare nu sunt foarte toxici, dar ei, prin acţiunea microforei intestinale, se transformă în nitriţi (azotiţi) şi în nitozamine. Nitriţii determină methemoglobinemie iar nitozaminele sunt cancerigene.

• Nitraţii (azotaţii) şi nitriţii (azotiţii) se folosesc pe scară largă, ca aditivi (E-uri), în industria alimentară deşi s-a demonstrat toxicitatea lor. Nitritul de sodiu sau de potasiu, precum şi nitraţii (E 249, E 250, E 251, E 252) sunt utilizaţi pentru conservarea slăninii, cărnii, şuncii, mezelurilor şi abrânzeturilor, precum si a mezelurilor, pateurilor, brânzei şi laptelui din soia. Nitraţii ca atare au o toxicitate mică. Prin reducerea acestora în organism se generază nitriţi şi nitrozamine, care sunt compuşi mult mai toxici, căci înhiba respiraţia tisulara şi fosforilarea oxidativă, reduc absorţia proteinelor, scad rezervele de vitamine (vitamina A, tiamina, acid folic) din ficat, determină transformarea hemoglobinei in methemoglobină, diminuându-se mult transportul oxigenului la celule si ţesuturi. Nitrozaminele sunt, toxice, mutagene si cancerigene puternice. REPREZENTANŢI: • E 249 Nitritul de potasiu. Fixator de culoare si de conservare pentru carne; afectează capacitatea organismului de a purta oxigenul, efectul fiind o ingreunare a respiratiei tisulare (anoxie), ameteli, dureri de cap; este un potential cancerigen; nu este permisă utilizarea in alimentele pentru copii si sugari. • E 250 Nitritul de sodiu. Poate provoca hipereactivitate si alte reactii adverse, potential cancerigen, utilizarea sa este restricţionată în multe ţări; se poate combina cu substanţele chimice din stomac, dând naştere la nitrozamină. • E 251 Nitratul de sodiu. Se foloseşte atât la fabricarea acidului nitric, cât si ca aditiv la produsele fermentate din carne.

NITROZAMINA • Substanţă toxică care se formează în organism prin reducerea nitraţilor. Provoacă hipoxie, avitaminoze, hipoprotreinism, cancer.