ALIMENTELE I ROLUL LOR ALIMENTATIA SNTOAS Educatie tehnologic

ALIMENTELE ŞI ROLUL LOR ALIMENTATIA SĂNĂTOASĂ. Educatie tehnologică Clasa a V-a prof. Toma Eugenia

DEFINIRE TERMEN l ALIMENT – orice produs natural sau preparat care furnizează organismului substanţe hrănitoare. prof. Toma Eugenia

Istoria bucatariei SI PREPARARII HRANEI Ø Ø Ø Descoperirea focului revoluţionează hrana omului; acum alimentele suferă transformări: prin frigere, ele devin gustoase, aromate, pline de savoare. După foc, fermentaţia revoluţionează obiceiurile alimentare, acţiunea fermentaţiei nu se reduce numai la conservarea alimentelor, ea transformă textura şi gustul acestora. Prin fermentaţie, fructele şi strugurii se transformă în băuturi alcoolice, bere, vinuri, prin fermentaţie laptele dă naştere la noi produse. Alimentaţia a jucat totdeauna un rol de prim ordin în viaţa omului (atât ca individ, cât şi fiintă socială). Calităţile şi defectele acesteia influenţează în mod hotărâtor starea de sănătate. Stiinţa modernă a nutriţiei nu face decât să aprofundeze numeroasele faţete ale legăturii fundamentale dintre om şi aliment. Metabolismul general al organismului – deci totalitatea reacţiilor biochimice - işi are ca drept punct de plecare alimentele ingerate. prof. Toma Eugenia

COMPOZIŢIA ALIMENTELOR În alimentele pe care le consumam se găsesc substanţe hrănitoare. Aceste substanţe pot fi organice sau anorganice. COMPOZITIA ALIMENTELOR : • SUBSTANTE ANORGANICE q Apa; q Săruri minerale q Vitamine l l • q q q SUBSTANTE ORGANICE Glucide Lipide Proteine. • Indiferent de zona geografică şi de mâncărurile specifice acelei zone, aceste substanţe nu pot lipsii din hrana omului. prof. Toma Eugenia

VALOAREA NUTRITIVA A ALIMENTELOR 1. FRUCTELE SI LEGUMELE l In compoziţia fructelor şi legumelor intră în primul rând apa, în proporţie de 80 -90% şi glucidele, care sunt foarte folositoare pentru organism. Mai conţin acizi organici şi vitamine, în special cele hidrosolubile de genul vitaminei C, B 1 şi B 2. In cantităţi puţin mai reduse se găsesc şi vitaminele liposolubile, acestea aflându-se mai ales în fructele oleaginoase ca de exemplu : migdalele, nucile şi maslinele. Alte fructe ca lămâia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile, caisele şi morcovul, au cantităţi reprezentative de vitamina A. l l l prof. Toma Eugenia

VALOAREA NUTRITIVA A ALIMENTELOR 2. LAPTELE SI PRODUSELE LACTATE l l l Laptele şi brânzeturile sunt alimente importante nu atât prin valoarea nutritivă absolută cât mai ales prin calitatea unora dintre componentele pe care le conţin; Este ccea mai bună sursă de calciu (125 mg calciu/100 ml lapte, aprox. 1000 mg calciu/ 100 g caşcaval, cu un raport Ca/P=1. 4, apropiat de cel existent în oase; Conţine proteine bogate în aminoacizi esenţiali; Sursă de vitamine hidro- şi liposolubile (vitamine A, D, C, etc. ); Conţin grăsimi fin emulsonate ceea ce facilitează digestia şi asimilarea lor; Laptele conţine şi remarcabile cantităţi de glucide - lactoză (aprox. 5 g /100 ml lapte de vacã). Asimilarea acestui dizaharid implicã hidroliza sa în componente (glucozã şi galactozã). prof. Toma Eugenia

VALOAREA NUTRITIVA A ALIMENTELOR 3. CARNEA SI PREPARATELE DIN CARNE l l l l Conţine cca. 20 % proteine; Conţinutul în grăsimi variază între 6 -8% la carnea de vită şi viţel şi până la 30% la carnea de porc. Conţine o cantitate mică de glucide. Este bogată în substanţe minerale, în special fosfor si fier. Este bogată în vitamine hidrosolubile, complexul B; viscerele sunt bogate şi în vitamine liposolubile A şi D. Carnea de gaina şi pui fiartă este digerată uşor, în comparaţie cu cea de raţă si gâscă care un procent mare de grasime. Carnea are o valoare nutritivă superioară celorlalte grupe de alimente datorită conţinutului ridicat în proteine, vitamine şi saruri minerale. prof. Toma Eugenia

RATIA ALIMENTARA Pentru menţinerea sănătăţii copilulul şi pentru creşterea capacităşii sale de muncă fizică şi intelectuală este important ca alimentaţia zilnică, denumită raţie alimentară să cuprindă toate cele trei principii alimentare de bază – proteine, glucide şi lipide , dar şi vitamine, săruri minerale, fibre celulozice şi apă în cantităţi suficiente şi într-un anume raport între ele. l Din alimentele ce intră zilnic în compoziţia raţiei alimentare organismul reţine şi foloseşte numai un anumit procent, restul fiind eliminat. l Acest procent din alimente, necesar organismului pentru menţinerea vieţii şi capacităţii de muncă poartă denumirea de factor nutritiv sau trofina. l În măsura în care un aliment este mai bogat în factori nutritivi, în aceeaşi măsură este mai folositor şi mai preţios pentru organism. l prof. Toma Eugenia

GRUPE DE ALIMENTE Ø Ø Ø Ø Cereale şi produse de panificaţie; Legume; Fructe; Uleiuri vegetale; Grăsimi animale Lapte şi produse lactate; Carne şi preparate din carne; Apa. Băuturile racoritoare şi alcoolice prof. Toma Eugenia

PITAMIDA ALIMENTELOR Cum se citeşte piramida? l La baza piramidei se află alimentele recomandate în cea mai mare cantitate. l Cu cât un aliment este mai sus plasat în piramidă, cu atât mai rar trebuie consumat în alimentaţie. prof. Toma Eugenia

CEREALE – PAINE SI PRODUSE DE PANIFICATIE l BOABE DE CEREALE l l Boabele de grau, faina de grau Boabele de porumb, malaiul Orezul Secara Orzul l PREPARATE l Pâine Produse de panificatie l l prof. Toma Eugenia

PREPARATE PE BAZA DE FAINA - PRODUSE DE COFETARIE l De la făină -la preparate prof. Toma Eugenia

LEGUME l l l CARTOFI ARDEI GRAS GOGOSARI VARZA CONOPIDA ROSII RIDICHI CEAPA FASOLE SALATA PATRUNJEL prof. Toma Eugenia

ALTE LEGUME l VERDETURI & VARZOASE prof. Toma Eugenia

PREPARATE CU LEGUME l MANCARURI l CONSERVE PENTRU IARNA prof. Toma Eugenia

FRUCTE 1. Fructe autohtone: l l l l Mere Prune Piersici Struguri Pepeni Capsuni Cirese l 2. Fructe exotice: l l Kiwi Portocale Banane Ananas prof. Toma Eugenia

PREPARATE CU FRUCTE l DELA FRUCTE – LA PREPARATE prof. Toma Eugenia

ALTE PREPARATE CU FRUCTE l DULCIURI CU FRUCTE prof. Toma Eugenia

ALTE PREPARATE COMPOTURI, JELEURI, l TORTURI, SALATA DE FRUCTE l SUCURI l prof. Toma Eugenia

LAPTE SI PRODUSE LACTATE l l l Lapte integral Smântână Iaurt cu fructe Lapte bătut Caşcaval prof. Toma Eugenia

SPECIALITATI DE BRANZETURI PREPARATE cu brânza prof. Toma Eugenia

OUĂ ŞI PREPARATE CU OU l OUA l MANCARURI prof. Toma Eugenia

Sortimente de carne proaspătă Carne de porc l Carne de gaină l Carne de vită l prof. Toma Eugenia

CARNE SI PREPARATE DIN CARNE l l l l Carne tocata crenvusti Mezel Caroli Parizer Salam cu sunca Kaizer Leibervust Paté prof. Toma Eugenia

M NCARURI DE CARNE CU LEGUME- GARNITURA l MANCARE CU CARNE l prof. Toma Eugenia

APA SI BAUTURILE l ROLUL APEI IN ORGANISM l Apa reprezinta un excelent dizolvant pentu multe substante si este mediul în care se desfasoara cele mai multe reactii chimice legate de metabolismul substantelor si deci de viata. Apa are si proprietatea de a acumula si de adegaja caldura prin evaporare . Aceste însusiri ale apei au un rol foarte important în fiziologia termoreglarii. Apa este introdusa în organism sub forma de bauturi sau sub forma de alimente . Într-adevar, în afara de apa pe careo bem, o cantitate de apa se formeaza în organism prin oxidarea diferitelor alimente. În mod normal organismul uman are nevoie zilnic de 2 litri si jumatate de apa. l l l prof. Toma Eugenia

APA SI BAUTURILE l BAUTURI DIN FRUCTE prof. Toma Eugenia

BAUTURI ALCOOLICE l VINURI & ALCOOL prof. Toma Eugenia

Conservarea l l l l l Congelarea - metoda de îngheţare rapidă a fructelor, legumelor şi cărnii pentru a le conserva aspectul şi valoarea nutritivă. Pentru păstrarea culorii naturale, unele fructe ca piersicile, caisele se congelează în zahăr sau sirop, ele se vor consuma în primele 6 ore de la decongelare. Altele ca: fragi, capşuni, trebuie supuse unei decongelări lente, la loc răcoros şi consumate imediat. Legumele congelate se vor pregăti înainte de decongelarea totala, de exemplu: fasolea congelată trebuie pusă direct în apa fiartă. Uscarea sau deshidratarea ca metodă de conservare a legumelor şi fructelor necesita mărunţirea prealabilă a acestora, uneori opărirea şi apoi uscarea în cuptor, ceea ce le sărăceşte în vitamine şi săruri minerale, pierd şi 90% din greutate. Păstrate în săculeţe de pânză sau borcane cu capac, fructele uscate aduc varietate în meniurile pentru iarnă; ex: compoturi. Fierberea şi Sterilizarea - alte metode de conservare a legumelor şi fructelor pentru obţinerea dulceţurilor, gemurilor, peltelelor şi a compoturilor. Murarea legumelor si fructelor. Sararea legumelor si carnii. Afumarea preparatelor din carne, peste si branzeturi. prof. Toma Eugenia