ALIMENTATIA NATURALA Laptele de mama este alimentul ideal

ALIMENTATIA NATURALA

-Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar. -Este unicul aliment adecvat pt. nou-nascutul la termen si sugarul in primele 4 -6 luni de viata, fiind perfect adaptat nevoilor nutritive si limitelor fiziologice ale acestei varste. -Superioritatea alimentatiei naturale se datoreaza in primul rand compozitiei laptelui uman, care este perfect adaptat posibilitatilor de digestie si absorbtie ale sugarului, cat si nevoilor de intretinere si crestere. -Este un aliment de mare valoare biologica, continand enzime, anticorpi, vitamine, saruri minerale si oligoelemente.

• Calitatile majore ale laptelui uman: -asigura o ratie echilibrata in principii nutritive necesare unei cresteri somatice si cerebrale corecte; -protectie antiinfectioasa si antialergica; -adaptare automata la nevoile sugarului; -consolidarea legaturii afective dintre mama si copil; -implicatii economice importante.

Compozitia laptelui uman: Compozitia laptelui variaza nu numai intre specii, dar si in cadrul aceleasi specii in functie de unii factori: -stadiul lactatiei; -nasterea prematura; -varsta mamei; -inceputul si sfarsitul unui supt; -necesarul de lapte al sugarului respectiv; -factori individuali / etnici; -factori socio-economici.

Stadiul lactatiei -in primele 5 zile colostru: proportia de constituienti chimici si imunologici se modifica progresiv spre cea a laptelui matur; modificarile coninua lent pana la sfarsitul primei luni de viata, cand secretia lactata se stabilizeaza compozitional. -comparativ cu laptele matur: colostrul este mai vascos, mai bogat in proteine si unele minerale, dar mai sarac in lipide, glucide si unele vitamine.

-laptele de tranzitie (ziua 6 – 10): are compozitie intermediara intre colostru si laptele matur; -concentratie mai mare in lactoza, lipide si vitamine din gtup B, iar proteinele, majoritatea mineralelor si vitaminele liposolubile sunt mai scazute, • Nasterea prematura -influenteaza compozitia laptelui uman prin imaturitatea fiziologica, metabolica, endocrina a glandei mamare; -in primele 15 zile dupa nasterea prematura, laptele contine proteine si lipide cu 15 -25%, respectiv 40 -50% mai multe decat in laptele secretat dupa nasterea la termen, in timp ce lactoza este mai redusa. -aceste diferente dispar la sfarsitul primei luni de viata.

• Varsta mamei -volumul secretiei lactate este mai redus la mamele adolescente. • La aceeasi femeie: variatii pe parcursul zilei si in timpul aceluiasi supt. --lipidele, sodiul, potasiul, fierul = in concentratie mai mare nocturna; -laptele de la inceputul suptului este o secretie apoasa care contine globule lipidice si proteinice care ajung in canalele galactofore; ulterior, continutul in lipide se tripleaza, iar cel proteic creste de 1, 3 ori. • Relatia dintre calitatea dietei materne si secretia lactata nu este inca bine stabilita.

Compozitia laptelui uman: -reziduu uscat = 125 – 140 g/l; -apa = 860 – 875 g/l; -proteine = 10 g/l: cazeina 4 g/l, proteinele lactoserului 6 g/l ( -lactoglobulina 0 g/l); -glucide = 70 g/l (lactoza 60 g/l, oligozaharide 10 g/l); -lipide 40 g/l; -saruri minerale 2 – 2, 5 g/l; -oligoelemente; -vitamine. -aport energetic 680 kcal/l.

AVANTAJELE ALIMENTATIEI NATURALE -vezi si calitatile majore ale laptelui uman ! -incidenta mai mica aunor boli de nutritie (diabet zaharat) -incidenta scazuta a eritemului fesier, a enterocolitei ulceronecrotice, a invaginatiei si obstructiei intestinale; -alaptarea confera mamei protectie impotriva cancerului de san; -actiune contraceptiva (amenoreea de lactatie); -reprezinta cea mai buna profilaxie impotriva marasmului, obezitatii infantile, infectiilor, tetaniei neonatale, eczemei, alergiei la laptele de vaca.

CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE • Contraindicatii permanente de cauza materna: -septicemie; -tuberculoza activa; -insuficienta renala si cardiaca; -ciroza; -nevroze, psihoze post-partum; -scleroza in placi; -febra tifoida, malarie; -boli neoplazice.

• Contraindicatii temporare de cauza materna -infectii acute tratate cu antibiotice (Cloramfenicol, Tetraciclina, sulfamide, Nitrofurantoin, Metronidazol); -ragade mamelonare sangerande, mastita; -mameloane ombilicate; -galactoforite, abcese, hipogalactie.

• Contraindicatii permanente de cauza infantila -intoleranta congenitala la lactoza, galactozemie; -malformatii gura, fren scurt; -dinti congenitali; -corize prelungite (sifilis, difterie). • Contraindicatii temporare de cauza infantila -hiperbilirubinemie neonatala neconjugata prin inhibitori ai conjugarii; -sugari lenesi / slabi.

INCIDENTE ALIMENTATIEI LA SAN -hipogalactia; -lactoreea; -flatulenta.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA =alimentatia sugarului cu un produs de lapte de vaca in primele 4 luni de viata, la care trebuie sa se recurga numai in cazul imposibilitatii administrarii laptelui uman. • Laptele de vaca are o compozitie adaptata nevoilor speciei respective, care nu corespunde nevoilor, posibilitatilor de digestie si excretie ale sugarului.

• Compozitia laptelui de vaca -densitate = 1034; p. H = 6, 3 – 6, 8, continut hidric 87, 5%. -proteine = 34 g/l; asigura 15 -20% din valoarea energetica a laptelui; este de 3 ori mai bogat in proteine comparativ cu laptele uman. -glucide = 48 g/l; asigura 29% din valoarea energetica a laptelui. -lipide = 36 g/l (cantitate similara cu cea din laptele uman); asigura 50% din valoarea energetica a laptelui. -saruri minerale= 7 -8 g/l. -vitamine hidro- si liposolubile.

Microbii laptelui de vaca • germeni saprofiti : modifica compozitia laptelui de vaca -microbi acidifianti = Streptococcus lactis, lactobacili, Termobacterium bulgaricum; -microbi de putrefactie = Proteus, Enterococcus, Pseudomonas, Bacilus subtilis. • germeni patogeni: pot provoca imbolnavirea sugarului -b. Koch, stafilococi, v. febrei aftoase, Campilobacter.

Modificarile compozitiei laptelui de vaca -fiind impropriu alimentatiei sugarului , s-a recurs la modificarea compozitiei lui pt. a fi apropiata de cea a laptelui de femeie si adaptata tolerantei digestive a sugarului. MODIFICARI -deshidratare cu transformare in lapte praf, pe cale termica, prin care se obtine sterilizarea si unele transformari fizicochimice care ii faciliteaza digestia; -reducerea continutului de proteine, electroliti si a presiunii osmotice; -adaos de glucide; -inlocuirea partiala a lipidelor cu uleiuri vegetale; -adaos de vitamine si oligoelemente.

• Laptele crud nu se poate da copiilor deoarece se digera mai greu si contine microbi. • Sterilizarea LV se face prin procedee casnice (fierbere) sau industriale (pasteurizare). -fierberea trebuie facuta corect: 5 minute in clocot iarna si 10 minute vara, urmata de racire brusca si pastrare la rece; laptele pasteurizat se fierbe inainte de a se administra copilului. -pasteurizarea: inalta (incalzire timp de 3 minute la 90°) sau joasa (incalzire timp de 30 minute la 65°).

Produse (formule) de lapte praf *Preparate de inceput -LAPTE ADAPTAT: are o compozitie cat mai apropiata de a laptelui uman si corespunde nevoilor sugarului nascut la termen. -ex: Similac, Humana 1, Nan; -pt. nou-nascut + prematur: Materna 0, Humana 0, Pre-Aptamil; -cu toate imbunatatirile aduse , LP adaptat prezinta inca unele dezavantaje: nivelul proteinelor si sarurilor minerale depaseste laptele matur; fierul nu se absoarbe si favorizeaza cresterea enterobacteriilor; compozitia uniforma a lipidelor nu permite reglarea apetitului; ambalajele sub forma cutiilor din tabla, material plastic, pungi de staniol prezinta risc de toxicitate.

-LAPTELE PARTIAL ADAPTAT: -continut proteic si mineral diminuat, raportul cazeina / lactoser si cel dintre aminoacizii sulfurati mare decat in laptele uman; adaos de glucide diferite de lactoza si vitamine; substituiri de lipide cu uleiuri vegetale. Ex: Robebi, Milumil, Beba; *LP adaptat si partial adaptat se prepara instant, pentru fiecare masa, prin resuspendare in apa sterila.

LAPTE PRAF MODIFICAT: -este preparat din lapte de vaca diluat, cu adaos de zaharoza, amidon, vit. B 1; -aceste formule prezinta cantitatea de proteine, minerale si lipide redusa fata de compozitia LV. -ex: Gluvilact, Glucolact. -prepararea LP modificat se face prin resuspendare in apa si apoi se fierbe cateva minute, pt. amidonul din compozitie.

LAPTE PRAF CONVENTIONAL: -prezinta compozitia LV cu unele imbunatatiri rezultate din procesul tehnologic de fabricare in sensul incarcarii reduse cu germeni, a coagularii proteinelor, a omogenizarii lipidelor. -se prepara prin resuspendare in mucilagiu de orez si necesita zaharare 5%.

*Preparate de continuare -sunt destinate sugarilor cu varsta intre 4 – 12 luni. -se folosesc ca parte din alimentatia diversificata, corespunzand particularitatilor fiziologice ale acestei varste; -maturarea enzimelor digestive si a capacitatii de concentrare a rinichilor permite o compozitie mai larga a laptelui de continuare. -glucidele laptelui de continuare sunt putin fermentescibile; -deoarece beta-lactoglobulina este in cantitati reduse, laptele de continuare risc redus de intoleranta; -ex: Lactosan, Lacto II.

TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE -include spalarea si sterilizarea tuturor ustansilelor in care se prepara si cu care se administreaza laptele; -introducerea LP se face in cantitati mici, progresiv crescute, completand nevoile de lichide cu solutie de glucoza 5%; -laptele se prepara inaintea fiecarei mese si se administreaza din biberon, incalzit la 37°. -se verifica temperatura laptelui prin picurare pe fata anterioara a antebratului. -sugarul se tine in pozitie semisezanda, ca pt. alimentatia la san. -se introduce tetina in gura, biberonul se tine oblic, astfel ca gatul si tetina sa fie pline cu lapte (pt. a limita aerofagia). -orificiul tetinei trebuie sa fie mic, incat la rasturnarea biberonului, laptele sa se scurga in picaturi. -durata alimentatiei variaza in functie de ratie si de vigoarea sugarului.

-dupa terminarea mesei sugarul se tine in pozitie verticala pina eructeaza aerul inghitit, iar apoi in decubit lateral-alimentatia din pozitie orizontala favorizeaza producerea otitelor medii prin scurgerea laptelui din faringe de-a lungul trompei lui Eustachio. -imediat dupa alimentatie biberoanele se clatesc cu apa si se pastreaza in apa pana la sterilizare.

STABILIREA RATIEI IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA -ratia sugarului alimentat artificial trebuie sa asigure nevoile calorice si de lipide care se cuvin la greutatea sa, respectand concentratia laptelui corespuzatoare varstei. -alegerea produsului de lapte adecvat varstei se face in ordinea: lapte adaptat, partial adaptat, modificat sau conventional. -la stabilirea ratiei trebuie respectate urmatoarele reguli: *sa se asigure caloriile necesare cu un surplus de 10 kcal/kgc/zi; *cant. de lapte sa nu depaseasca 700 ml/zi, iar aportul de lichide sa fie de 1000 ml/zi. *la schimbarea preparatului de lapte sau la cresterea concntratiei, noul preparat sa se introduca in cantitati progresiv crescande.

INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA -anorexia: este consecinta compozitiei uniforme a lipidelor in cursul mesei. Impune marirea intervalului dintre mese si eventual administrarea unui lapte acidulat. -subalimentatia: este consecinta ratiei sau concentratiei necorespunzatoare pt. greutatea sau varsta sugarului. -supraalimentatia: este consecinta ratiei sau concentratiei prea mari a laptelui praf. -colici abdominale -intoleranta la LV.

ALIMENTATIA MIXTA -consta in adaugarea la laptele uman a unui preparat artificial de lapte (de preferinta adaptat). -este de dorit ca in primele 4 luni sugarul sa fie alimentat exclusiv natural. -se va recurge la alimentati mixta daca nou-nascutul nu depaseste greutatea de la nastere dupa 15 -20 zile de viata si, ulterior, sporul ponderal este mai mic de 150 g/saptamana si aceasta crestere neprospera nu are alte cauze decat cele alimentare.

-2 metode: complementara + alternativa. • METODA COMPLEMENTARA se foloseste in caz de hipogalactie reala: copilul va fi pus sa suga la ambii sani si se va completa cu lapte praf pana la acoperirea ratiei alimentare pe masa. -aceasta metoda se practica la prematuri si malnutriti la care nevoile de proteine nu pot fi acoperite de laptele matern. -metoda este fiziologica, mentine stimulul secretiei lactate prin suptul regulat cu evacuarea completa a glandelor mamare si ofera ameliorarea digestiei laptelui de vaca prin aportul de enzime din laptele uman.

• METODA ALTERNATIVA se practica prin alternarea supturilor cu unele mese de lapte praf, cand mama lipseste de acasa. -are dezavantajul realizarii unor distante mari intre supturi, care determina stagnarea laptelui in sani si diminuarea secretiei lactate. -pt. a mentine secretia lactata mai mult timp, laptele praf se va administra cu lingurita (pt. a evita intarcarea spontana, chiar si in cazul tetinelor cu orificii fine).

• Stabilirea ratiei in alimentatia mixta -ratia trebuie sa asigure nevoile de lichide si energetice corespunzatoare greutatii sugarului, iar laptele praf sa fie in concentratie corespunzatoare varstei. -rezultatele alim. mixte sunt superioare alim. artificiale si apropiate alim. naturale. Ele depind de ponderea laptelui uman in ratie. -o crestere buna se obtine daca laptele praf reprezinta cel mult 1/3 din ratia sugarului.

ALIMENTATIA DIVERSIFICATA Diversificarea alimentatiei = trecerea de la alimentatia exclusiv lactata la un regim alimentar variat in care alaturi de lapte, sugarul primeste si alimente nelactate, de consistenta solida sau semilichida. DEZAVANTAJELE INTRODUCERII PRECOCE A ALIMENTELOR SOLIDE -introducerea prea devreme a unor alimente noi gaseste nepregatite functiile digestive pt. prelucrarea lor si functia renala pt. eliminarea unor deseuri. -amilaza pancreatica este absenta in lichidul duodenal in primele 3 luni, limitand capacitatea de digestie a amidonului.

-alimentele de natura vegetala si animala contin cantitati crescute de minerale determinand o incarcare renala cu solventi. -valoarea nutritionala a proteinelor din cereale este mai scazuta decat cea a laptelui. -administrarea de cereale cu gluten inaintea varstei de 4 luni predispune la enteropatie prin sensibilizare la gluten. -legumele radacinoase si spanacul pot determina prin continutul crescut in nitrati, aparitia methemoglobinemiei. -senzatia de satietate pe care o dau alimentele solide favorizeaza spatierea meselor si cresterea cantitatii de alimente consumata la o masa.

RECOMANDARI IN DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI -introducerea unui aliment nou se face numai la sugarul sanatos. -alegerea primului aliment solid se individualizeaza in functie de particularitatile de dezvoltare a sugarului. -valoarea calorica a preparatului folosit trebuie sa fie de aprox. 65 kcal / 100 g. -introducerea alimentului nou se face progresiv, cate 20 -30 ml/zi la o masa de lapte, care se reduce treptat pana la inlocuire. -se va introduce un singur aliment pe saptamana. -daca apar tulburari digestive, se intrerupe alimentatia cu preparatul in cauza si se reia dupa cateva zile de la normalizarea tranzitului. -copilul nu va fi fortat sa consume intreaga cantitate oferita. -nu trebuie stimulata obisnuinta pt. gustul dulce.

-generalizarea unui aliment care este primit cu placere la toate mesele constituie o greseala care perturba echilibrul nutritional al copilului. -sucurile de fructe se administreaza cu lingurita sau cana (folosirea biberonului face sa se retina glucidele in gura carii dentare). -nu este necesara o suplimentare medicamentoasa de vitamine decat cea din alimente. -cel mai bun criteriu pt. aprecierea succesului in alimentatia diversificata este urmarirea curbelor de crestere si dezvoltare.

ALIMENTELE FOLOSITE IN DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI -legume, fructe, cereale; -carne, ou, produse lactate. • Ordinea cronologica de introducere a alimentelor in diversificare -sugar alimentat natural: supa de zarzavat; -sugar alimetat artificial: lapte cu fainos 5% + 5% zahar. -5 luni: se inlocuieste a II-a masa de lapte cu piure de legume + branza vaci; -6 luni: galbenus ou in alternanta cu carnea; -7 luni: ficat pui sau vita in piure de legume; iaurt + biscuiti; -8 luni: mamaliguta + branza; fidea in supa de legume; -10 luni: creier de vita, budinci de gris, papanasi cu branza vaci; -1 an: pilaf de orez, budinca de orez cu fructe, ciorbe acrite cu bors, perisoare de carne.