ALCOOLUL Clasa a X a Popescu Stefan Liceul

ALCOOLUL Clasa a X –a Popescu Stefan Liceul Teoretic Mihail Sebastian

Etanolul sau alcoolul etilic, C 2 H 5 -OH e cunoscut în întreaga lume sub numele alcool. Din antichitate şi până astăzi este constituentul esenţial al tuturor băuturilor alcoolice. Etanolul se obţine, din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, prin fermentaţia alcoolică a compuşilor dulci (zaharide) din fructe sau din melasă, sub acţiunea unor ciuperci (Saccharomyces cerevisiae).

Cuvîntul alcool îşi are originea în limba arabă – al “articol” si cohol "lucru subtil"

Definiţie Substanţele organice moleculare cărora conţin una sau mai multe grupe hidroxil OH, legate de restul de hidrocarbură, se numeşte alcooli.

Formula generală Cn. H 2 n+1 OH OH Grupa funcţională hidroxil Grupa de atomi care determină proprietăţile chimice caracteristice.

Proprietăţi fizice Din punct de vedere fizic alcoolul etilic în stare pură este un lichid incolor, inflamabil, cu punctul de fierbere la 78, 3° C şi se solidifică la -114, 1 o. C, cu gust amar, care arde cu flacăra albastră.

Alcoolul metilic se obţine prin distilarea lemnului din care se mai numeşte şi alcoolul de lemn. Este o substanţă otrăvitoare care, atunci cînd este înghiţită, produce orbirea apoi moartea. Se foloseşte ca solvent precum şi pentru prepararea altor compuşi organici.

Efectele alcoolului asupra organismului Ø Ø Alcoolul efecutează creierul intervenind în activitatea centrilor care coordonează echilibrul, percepţia, vorbirea si gîndirea. Alcoolul produce dificultăţi în vorbire şi erori în procesul de gîndire. Alcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos central; alcoolul blochează o parte din mesajele care ar trebui sa ajungă la creier alterand astfel percepţiile, emoţiile, mişcare, vederea şi auzul persoanei.

Ø Celulele nervoase nu se restabilesc. Celulele nervoase nu se regenerează. La fiecare consum puternic de alcool se distrug cateva mii de celule. Tulburările cerebrale apar la unii pacienti într -o măsură mai acentuată, sub formă de convulsii.

EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA CREIERULUI PERSOANĂ CARE NU A CONSUMAT ALCOOL TIMP DE 17 ANI

Bolile v v v Consumarea alcoolului în cantităţi mari măreşte riscul apariţiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui şi al esofagului. Probabil datorită acţiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza şi cancerul ficatului. Alcoolul măreşte riscul apariţiei bolilor de inima şi determină creşterea presiunii sîngelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afecţiuni nervoase) si ulcerul digestiv.

Alcoolul consumat de către o femeie în timpul sarcinii poate afecta negativ fătul, determinînd frecvent greutate scăzută la naştere şi în unele cazuri malformaţii congenitale sau retard mental. Femeilor însărcinate li se recomandă abstinenţă de la alcool. Expunerea fătului la alcool poate genera anomalii la naştere cunoscute sub numele de Sindromul Fetal Alcoolic (SFA). Alcoolul afectează capacitatea de a primi destul oxigen şi elemente nutritive a bebeluşului.

Sexul masculin constituie un factor de risc pentru consumul crescut de alcool. Cu cat varsta la care se incepe consumul de alcool este mai mica cu atat sansele de a se ajunge la abuz si alcoolism sunt mai mari. De asemenea, factorii sociali au o mare influenta asupra consumului de alcool

Sondaj Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 100 persoane cu varstele cuprinse între 16 şi 35 ani. Fumătorii consumă în medie 20 de ţigari pe săptămână, iar persoanele consumatoare de alcool consumă 2 litrii pe lună. Se observă că cei mai mulţi tineri se apucă de fumat la varsta de 16 ani. In privinţa consumului de băuturi alcoolice, cei mai mulţi încep la vârsta de 20 ani. În ţară sunt luate la evidenţă 50. 000 de persoane dependente de alcool dintre care 3500 sunt copii de alcoolici, născuţi cu dependenţă de alcool. In anul 2003 au fost luaţi la evidenţă 600 alcoolici, iar în anul 2004 – alte 1000 de persoane dependente de alcool.

Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii, fiind corelat cu 80% dintre cazurile de sinucidere, 50% din crime, 30% dintre accidentele rutiere fătale şi 15% din cazurile de înec. De asemenea este unul dintre factorii de divorţ (unul din trei cazuri).