Aisbergul nostru se topete O pledoarie pentru schimbare
Aisbergul nostru se topeşte O pledoarie pentru schimbare şi succes în orice condiţii
A fost odată ca niciodată o colonie de pinguini care trăia pe un Aisberg în îngheţata Antartică.
Toţi membrii coloniei ştiau că trebuie să stea împreună pentru a supravieţui. Aşa că învăţaseră să depindă unii de alţii.
Deseori se comportau ca o familie, ceea ce, desigur, poate fi şi bine şi rău.
Unul dintre pinguini era FRED. El era neobişnuit de curios şi avea un bun spirit de observaţie. În timp ce alţi pinguini plecau să vâneze, Fred studia marea şi aisbergul.
Deseori pleca singur ca să-şi noteze observaţiile. Iar informaţiile pe care le culegea erau din ce în ce mai alarmante.
Aisbergul se topeşte şi ar putea să se spargă în curând!
Un aisberg care s-ar nărui dintr-odată ar fi un dezastru pentru colonia de pinguini! Fred nu intra uşor în panică, dar cu cât studia mai mult problema, cu atât era mai descurajat.
Ştia că trebuie să facă ceva. Dar nu era el în măsură să hotărască, nu era dintre conducătorii coloniei. Nu era nici fratele, fiul sau tatăl unuia dintre conducători.
Colonia avea un Consiliu de Conducere, adică Grupul celor Zece, condus de Pinguinul-şef. Alice era unul dintre cei zece şefi. Era o pasăre dură, practică şi cunoscută pentru faptul că ducea lucrurile la bun sfârşit.
Fred decise că Alice ar fi putut să-i asculte povestea, aşa că se duse să o vadă. Prin felul ei de a fi, Fred nu avea nevoie să-şi stabilească o întâlnire.
Alice îl ascultă, dar îi spuse cu scepticism să o ducă la locul care poate să demonstreze problema cel mai clar.
Sub apă, Fred scoase în evidenţă fisuri şi alte aspecte clare de deteriorare a aisbergului datorate topirii.
După lungi explicaţii ştiinţifice date de Fred, Alice începu să înţeleagă de ce e Fred atât de preocupat. Alice decise că trebuie să vorbească urgent cu colegii din conducere.
În următoarele zile, Alice a contactat toţi membrii Consiliului de Conducere, inclusiv pe Louis, Pinguinul-şef.
Fred construi un model al aisbergului lor, din gheaţă şi zăpadă, pentru a-şi putea ilustra punctele de vedere şi a fi mai convingător în faţa conducerii.
Când demonstratia se termină, se lăsă tăcerea. Unul din membrii conducerii, pinguinul Nu. Nu, responsabil cu prognoza meteo, atrase atenţia că perioadele de topire sunt obişnuite, că aisbergul este puternic şi nu sunt motive de îngrijorare.
Poate acest pinguin să garanteze că datele sale sunt 100% exacte? De unde ştim că nu sunt simple teorii? – spuse Nu. Nu pornit.
Fred, susţinut de Alice, le spuse că nu poate garanta 100%, dar dacă se va întampla aşa, aisbergul s-ar putea sparge în multe bucăţi şi mulţi pinguini ar muri. Şi atunci, existând posibiliatea acestui pericol…
În cele din urmă se hotărî că trebuie format un comitet care să analizeze mai exact situaţia şi să caute eventuale soluţii.
Alice propuse atragerea unui număr cât mai mare de familii pentru a avea şanse în găsirea unei soluţii acceptate de mulţi.
Ce să vă mai spun? În colonie a început agitaţia. Unii se plângeau, alţii dădeau vina pe FRED, alţii, din contră, au ales calmul şi concentrarea pentru a găsi soluţii de salvare a aisbergului.
S-a format o echipă de coordonare formată din Louis, Pinginul-şef ce avea multă experienţă, era înţelept şi răbdător, Alice cea practică şi agresivă, dar care ducea totul la bun sfârşit, Buddy care nu era prea ambiţios, dar era o fiinţă plăcută şi de nădejde, Fred, tânăr şi creativ, cu capul pe umeri şi foarte studios şi, nu în ultimul rând, Jordan – Profesorul, nu foarte sociabil dar fascinat de întrebări interesante.
Despre cum s-a transformat un grup într-o echipă, sau altfel spus, cum devine o neechipă o echipă adevărată, e foarte interesant.
Şi povestea salvării aisbergului continuă fascinant: cum au descoperit ei soluţia nomadă de la un pescăruş, cum au devenit cercetaşi, cum au aflat cât de importante sunt victoriile pe termen scurt şi că soluţia schimbării este o provocare, care poate deveni chiar plăcută şi interesantă….
Eu, personal, am aflat că tradiţiile mor greu. Cultura se schimbă cu aceeaşi dificultate în coloniile de pinguini ca şi în cele omeneşti.
Peste ani, bunicul Louis povestea tinerilor cu mândrie povestea Marii Schimbări care a pornit de la constatarea lui Fred că aisbergul se topea şi apoi cum ei. . . Ø Ø Ø Ø au determinat starea de urgenţă în colonie au însărcinat un grup ales să coordoneze schimbarea au stabilit o viziune raţională pentru un viitor mai bun au comunicat aceasta astfel încât ceilalţi să o poată înţelege şi accepta au îndepărtat cât mai multe obstacole din faţa acţiunii au determinat o reuşită rapidă nu au renunţat până când noul mod de viaţă nu era ferm încetăţenit în final, s-au asigurat că schimbarea nu putea fi împiedicată de tradiţii înrădăcinate, care dispar cu greutate.
Schimbarea cea mai remarcabilă dintre toate, a fost faptul că un număr atât de mare de membri ai coloniei nu se mai temeau de schimbare, învăţau cele necesare pentru a se adapta noilor împrejurări şi lucrau bine împreună, pentru a putea construi un viitor tot mai bun.
Fabulele pot fi nostime, dar, ca şi în cazul poveştii cu pinguini, puterea lor stă în faptul că vă ajută să acţionaţi într-un mod mai inteligent. Iată cei Opt Paşi pentru o schimbare reuşită:
PREGĂTIŢI SCENA! 1. 2. Creaţi senzaţia de necesitate. Ajutaţi-i pe ceilalţi să constate cât de necesară este schimbarea şi cât de important este să acţionaţi imediat. Alcătuiţi echipa de coordonare. Asiguraţi -vă că schimbarea este coordonată de un grup puternic – unul care posedă abilităţi de conducere, credibilitate, aptitudini de comunicare, autoritate, abilităţi analitice şi un sentiment de necesitate.
DECIDEŢI CE AVEŢI DE FĂCUT! 3. 4. Elaboraţi viziunea şi strategia schimbării. Lămuriţi cum va diferi viitorul de trecut şi cum se poate transforma viitorul în realitate. Comunicaţi pentru a fi înţeleşi şi a câştiga încrederea. Asiguraţi-vă că un număr cât mai mare de persoane înţelege şi acceptă viziunea şi strategia.
TRECEŢI LA ACŢIUNE 5. 6. 7. Împuterniciţi-i pe alţii pentru a acţiona. Îndepartaţi cât mai multe bariere posibile, astfel încât, cei care doresc, să poată transforma viziunea în realitate. Câştigaţi victorii pe termen scurt. Obţineţi, cât mai curând posibil, succese care să facă impresie. Nu vă opriţi. După primele succese, măriţi ritmul, mai repede şi mai tare. Fiţi fără linişte, iniţiind schimbare după schimbare, până când viziunea devine realitate.
IMPRIMAŢI-I DURABILITATE 8. Creaţi o nouă cultură. Preţuiţi noile tipuri de comportament şi asiguraţi-vă că au succes, până când devin suficient de puternice pentru a înlocui vechile tradiţii.
Rolul gândirii şi al sentimentelor Gândirea diferită poate sprijini schimbarea comportamentului şi poate determina rezultate mai bune Strângeţi informaţii şi analizaţi-le. Ø Prezentaţi informaţiile în mod logic, pentru a schimba modul de gândire al oamenilor. Ø O gândire schimbată va conduce, la rândul său, la modificarea comportamentului. Ø
Sentimentele diferite pot schimba şi mai mult comportamentul, conducând la rezultate şi mai bune. Creaţi experienţe surprinzătoare, convingătoare şi, pe cât posibil, vizuale. Ø Experienţele schimbă sentimentele oamenilor faţă de o anumită situaţie. Ø O schimbare a sentimentelor poate conduce la o schimbare semnificativă a comportamentului. Ø
Oamenii pot fi (uneori!) chiar mai inteligenţi decât pinguinii.
- Slides: 36