Adaptive Behavior Assessment System Second Editon Sistemul de

Adaptive Behavior Assessment System, Second Editon Sistemul de Evaluare a Comportamentului Adaptativ, ediția a doua (ABAS-II ) - descrierea instrumentului - Copyright © Test. Central, 2011 1

Cuprins: 8 8 8 8 8 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Rezumatul instrumentului Autorii testului Scopul instrumentului Condițiile de utilizare Materialele testului Construirea testului și adaptarea culturală în România Administrarea, cotarea și interpretarea Etică Bibliografie Copyright © Test. Central, 2011 2

1. Rezumat (I) 8 ABAS 8 oferă o evaluare comprehensivă, bazată pe norme culese cu grijă, a abilităților adaptative ale persoanelor 8 are o arie largă de utilitate, aplicându-se de la nou-născuți și până la vârsta de 89 de ani; el poate fi folosit pentru: 8 8 a evalua deprinderile adaptative ale unei persoane, cât și capacitatea acesteia de a trăi independent, diagnosticarea și clasificarea anumitor dizabilități sau tulburări, identificarea punctelor tari și a limitelor, a ajuta la documentarea și monitorizarea progresului 8 Evaluează în totalitate cele zece arii de deprinderi adaptative specificate de Manualul de Diagnostic a tulburărilor Mintale, Ediția a Patra Revizuită (DSM-IV-TR) și de Asociația de Psihiatrie Americană (APA, 2000) 8 încorporează direcțiile curente oferite de American Association of Intellectual Disabilities (AAID) pentru evaluarea celor trei arii de comportament adaptativ (Conceptual, Social, Practic) 8 deprinderile adaptative măsurate și domeniile din care acestea fac parte corespund specificațiilor identificate de Asociația Americană a retardului Mintal (AARM; 1992, 2002 b) 8 în numeroase state, a fost ales ca standard în determinarea eligibilității pentru acordarea beneficiilor Serviciilor sociale Copyright © Test. Central, 2011 3

Rezumat (II) 8 Kitul ABAS-II cuprinde manualul de utilizare şi cele cinci tipuri de formulare de evaluare care măsoară: 8 8 8 Comunicare Utilizarea resurselor comunităţii Funcţionalitate preşcolară Viaţa în şcoală/familie Sănătate şi siguranţă Timp liber Autoîngrijire Autodirecţionare Social Motricitate Muncă Copyright © Test. Central, 2011 4

Rezumat (III) 8 Populația investigată 8 8 Numărul și caracteristicile itemilor 8 8 8 8 Persoane, de la nou-născuți, la vârsta de 89 de ani Formularul pentru Părinte/Îngrijitor (0 -5 ani) – 241 itemi Formularul pentru Părinte (5 -21 ani) – 232 itemi Formularul pentru Profesor/Educator (2 -5 ani) – 216 itemi Formularul pentru Profesor/Educator (5 -21 ani) – 193 itemi Formularul pentru Adult – 239 itemi Itemii sunt formulați sub forma unor afirmații, grupate în funcție de apartenența la aria de deprinderi Durata de administrare și tipul acesteia 8 8 8 fiecare formular de evaluare este uşor de completat şi de scorat, necesitând aproximativ 20 minute pentru completare şi 5 -10 minute pentru a fi scorat manual (raspunsurile se dau pe o scală de interval de la 0 la 3, o reprezentând incapacitate și 3 capacitatea integrală) poate fi aplicat atât sub forma sa de heteroevaluare, atunci când evaluatorul evaluează o altă persoană (copil sau adult), dar şi ca autoevaluare, atunci când evaluatorul se evaluează pe sine. formularele de evaluare pot fi completate independent de un evaluator sau pot fi citite cu voce tare unui evaluator care posedă abilităţi de citire limitate. Copyright © Test. Central, 2011 5

Rezumat (IV) 8 Potenţialii utilizatori 8 8 8 psihologii, clinicienii, medicii, psihiatrii, specialiştii din domeniul sănătăţii mintale, asistenții sociali poate fi utilizat în practica privată, în direcțiile generale de asistență socială, în centre de consiliere pentru familie, în centre rezidenţiale de psihoterapie, în centre publice de sănătate mintală, în spitale, cadre instituţionale care oferă servicii pentru copii, aşa cum ar fi şcolile, grădiniţele, programele de creşă, asociaţii şi fundaţii Arii principale 8 evaluarea abilităților adaptative, evaluarea diagnostică, identificarea punctelor tari şi a limitărilor în abilităţile adaptative, identificarea serviciilor necesare pentru un client, planificarea programelor şi monitorizărilor, precum şi pentru cercetare şi evaluare Copyright © Test. Central, 2011 6

2. Autorii testului (I) 8 Patti Harrison, Ph. D. 8 Din 1985 și până în prezent ocupă funcția de psiholog școlar în cadrul Universității din Alabama 8 În 2006, a primit premiul Jack Bardon Distinguished Service Award din partea Diviziei de Psihologie Școlară APA, prin care sunt recunoscute calitățile sale superioare de leadership și administrare a serviciilor de psihologie în școli, de dezvoltare și punere în aplicare a unei politici de formare psihologică și de promovare a cursurilor de formare în psihologie în cadrul școlilor, de susținere a cercetării care contribuie la practici mai eficiente în psihologia școlară, de inaugurare și dezvoltare a unor programe noi pentru psihologii școlari 8 În 2004, a participat la revizuirea Individuals with Disabilities Education Act (IDEA) și a fost membru al Joint Committee on Testing Practices 8 Afiliere profesională: președinte al Society for the Study of School Psychology, program manager al National Association of School Psychologists; editor al School Psychology Review; membru consilului director editorial al School Psychology Quarterly și al Journal of School Psychology; 8 A fost desemnată UA Phi Delta Kappa Educator; a primit distincția School Psychology Quarterly Reviewer of the Year Award; și este a șasea oară premiată cu National Association of School Psychologists Presidential Award Copyright © Test. Central, 2011 7

Autorii testului (II) 8 Thomas Oakland, Ph. D. , ABPP, ABPN 8 este profesor al University of Florida Research Foundation, este președinte al International Foundation for Childrens Education, președinte ales al Diviziei de Evaluare Psihologică a International Association of Applied Psychologists și fost președinte al International School Psychology Association și al International Test Commission 8 Dr. Oakland a activat ca psiholog și consultant în peste 40 de state și are statutul onorific de profesor de psihologie la Universitatea Iberoamericană din San Jose, Costa Rica și la Universitatea din Hong Kong 8 Dr. Oakland este până în prezent autorul sau editorul unui număr impresionant de publicații: opt volume (alte două sunt aflate în lucru), peste 100 de capitole, mai bine de 200 de articole și sapte teste psihologice 8 Este certificat ca profesionist în psihologie școlară și neuropsihologie și profesează activ în domeniul psihologiei devianței 8 Interesele sale se centrează asupra caracteristicilor educaționale copiilor și tinerilor, asupra evaluării psihologice, a diversității culturale, a problemelor de ordin internațional în practica psihologică și a profesionalizării psihologiei 8 A fost un membru al comitetului APA (APA Task Force) care a dezvoltat actualul cod etic al APA 8 Dr. Oakland a fost onorat de-a lungul carierei sale cu un număr mare de distincții și premii, dintre care enumerăm doar o parte 8 Dr. Oakland a primit Distinguished Service Award din partea Diviziei de Psihologie Școlară a Asociației Psihologilor Americani și din partea Asociației Internaționale pentru Psihologie Școlară, precum și, în 2002, Legend Award din partea Asociatiei Nationale de Psihologie Scolara din Statele Unite. De asemenea, a primit în 2003 premiul APA pentru contribuții majore aduse dezvoltării internaționale a psihologiei 8 În 2004 a primit Senior Faculty Distinguished International Educator Award din partea Universității Florida, ca recunoaltere a contribuției sale la internaționalizarea reputației li activității acestei universități 8 În plus, Dr. Oakland a primit în 2005 Willard Nelson Lifetime Achievement Award din partea Asociației de Psihologie Școlară din Florida și, în 2006, Lifetime Achievement Award din partea Florida College of Education Copyright © Test. Central, 2011 8

3. Scopul și caracteristicile (I) 8 Scopurile dezvoltării ABAS sunt: 8 A. Scopul primar al ABAS-II este acela descrie ȋn mod cuprinzător, valid şi fidel gradul ȋn care fiecare persoană manifestă deprinderi şi comportamente adaptative normale. 8 B. construirea unei test care să surprindă în conformitate cu prevederile actuale, abilitățile adaptative și dizabilitățile intelectuale 8 8 8 pentru o lungă perioadă de timp a fost necesară evaluarea concomitentă a comportamentului adaptativ şi a inteligenţei, pentru clasificarea şi diagnosticarea dizabilităţilor intelectuale definiţia oficială a dizabilităţii intelectuale a AAMR (Heber, 1959) pentru clasificarea unei persoane ca având dizabilităţi intelectuale sunt necesare: 8 8 deficienţe în comportamentul adaptativ, o inteligenţă plasată sub medie, 8 ulterior deficienţele în deprinderile adaptative au fost incluse în mod formal ca parte a definiţiilor date dizabilităţilor intelectuale de către AAMR (Grossman, 1983) şi de alte grupuri de lucru (DSM-III R; APA, 1987; DSM-IV; APA, 1994) 8 IDEA, Final Regulations, 1999, Sec. 300. 7 8 „Retardul mintal înseamnă o funcţionare semnficativ sub medie a inteligenţei generale, existând în acelaşi timp deficienţe în comportamentul adaptativ, manifestate în timpul perioadei de dezvoltare, care afectează negativ performanţa educaţională a unui copil” Copyright © Test. Central, 2011 9

Scopul și caracteristicile (II) 8 Calitatea multidimensională: 8 8 8 Multifuncționalitatea 8 8 8 oferă rezultate printr-o evaluare complexă oferită de către evaluatori multipli surprinde din mai multe perspective funcţionarea unei persoane contribuie la o evaluare completă a abilităţilor cotidiene, funcţionale unei persoane derivă din existenţa celor cinci formulare de evaluare, care sunt destinate să evalueze persoanele aflate în intervale diferite de vârstă şi provenind din medii variate ABAS construiește o evaluare globală, realizează diagnoza subiecţilor care prezintă dificultăţi la nivelul abilităţilor cotidiene de adaptare, necesare pentru funcţionarea eficientă în mediul de viaţă se bazează pe raportarea la cerinţele pe care le îndeplinesc persoanele de aceeaşi vârstă cu cea evaluată deciziile rezultate în urma administrării ABAS pot presupune determinarea unui diagnostic sau a unei clasificări a persoanei evaluate, eligibilitatea acesteia pentru programe speciale, planificarea intervenţiilor sau tratamentului şi monitorizarea eficienţei unui program Utilizarea rezultatelor 8 8 în combinaţie cu rezultatele obţinute din alte modalități de evaluare, pentru a se lua decizii în ceea ce priveşte stabilirea unui diagnostic şi pentru a planifica intervenţii viitoare şi direcţii de acţiune necesare în cazul persoanelor cu o mare varietate de dizabilităţi, tulburări şi afecţiuni, incluzând dizabilităţi intelectuale (de exemplu, retardul mintal), dizabilităţi de dezvoltare, întârzieri în dezvoltare, tulburări de învăţare, tulburări emoţionale şi demenţe Copyright © Test. Central, 2011 10

Scopul și caracteristicile (III) 8 Forma scorurilor: 8 ariile de abilităţi 8 8 8 domeniile adaptative 8 8 Comunicare Utilizarea resurselor comunităţii Funcţionalitate preşcolară Viaţa în şcoală/familie Sănătate şi siguranţă Timp liber Autoîngrijire Autodirecţionare Social Motricitate Muncă Conceptual Social Practic GAC (Scorul Compozit General Adaptativ) Copyright © Test. Central, 2011 11

4. Condițiile de utilizare (I) 8 Potenţialii utilizatori ai instrumentului ar trebui să fie familiarizaţi cu standardele de testare psihologică şi educaţională elaborate în comun de American Educational Research Association (Asociaţia Americană de Cercetare în Domeniul Educaţiei), American Psychological Association (Asociaţia Psihologilor Americani) şi National Council on Measurement in Education (Consiliul Naţional de Testare în Educaţie) (AERA, APA şi NCME, 1990), şi cu standardele de practică ale American Psychiatric Association (Asociaţia Psihiatrilor Americani). 8 Conform standardelor și recomandărilor în domeniu oferite de către instituțiile avizate, instrumentul ABAS este un instrument de clasă B 8 Acest tip de clasificare grupează instrumentele psihometrice în conformitate cu modelul A-B-C 8 Instrument de clasă B = destinat persoanelor cu studii universitare cu profil psihologic ori asimilate acestora (asistență socială, psiho-sociologie, psihopedagogie specială) Copyright © Test. Central, 2011 12

Condițiile de utilizare (II) - utilizatorii testelor psihologice trebuie: - - înţeleagă corect principiile de bază şi limitările tipice pentru testarea psihologică şi în special pentru interpretarea testelor psihologice. calificarea: - 8 8 utilizatorii calificaţi ai acestei scale ar trebui de asemenea să fie membrii ai unei asociaţii profesionale care sprijină un set de standarde pentru utilizarea etică a testelor psihologice sau educaţionale. ABAS poate fi administrat şi cotat de specialiști instruiţi în domeniul evaluării psihologice, printre care psihologi, psihoterapeuți, asistenţi sociali, psihiatri etc. O prerechizită în utilizarea ABAS este abilitatea de a realiza corect instructajul şi de a înregistra corect răspunsurile utilizând normele prezentate în manual. Persoanele fără pregătire în domeniul evaluării psihologice sau cei care nu dețin o experienţă extensivă în practică, nu pot utiliza ABAS în mod adecvat. persoanele a căror unică calificare privind testarea psihologică derivă doar din accesarea manualului ABAS nu pot fi utilizatori calificaţi ai ABAS Copyright © Test. Central, 2011 13

Condițiile de utilizare (III) - este necesară întrunirea condițiilor: 8 8 8 8 studierea materialelor formative (cel puțin manualul tehnic ABAS); familiarizarea cu materialele testării; practicarea testării înainte de administrarea oficială a testului și confruntarea rezultatelor cu ajutorul unui alt examinator (inter-evaluator); coroborarea datelor rezultate din testul propriu-zis cu date provenite din alte surse; oricine administrează ABAS, ca probă de clasă B, trebuie să fie familiarizat cu conceptele şi procedurile de obţinere a consimţământului informat și de evitare a distorsiunilor; utilizatorul profesionist al ABAS-II este responsabil pentru alegerea persoanelor evaluate şi a evaluatorilor, pentru coordonarea completării formularelor de evaluare, pentru scorarea şi pentru interpretarea rezultatelor. ar trebui ca o grijă specială să fie acordată pentru asigurarea unei aderențe stricte la legislația în vigoare, în chestiuni legate de controlul datelor, de şansele egale şi de corectitudinea actului psihologic Copyright © Test. Central, 2011 14

Condițiile de utilizare (IV) 8 8 utilizatorul profesionist poate, de asemenea, să supervizeze alţi furnizori de servicii (de exemplu asistenţi) ȋn administrarea şi scorarea ABAS-II el trebuie să ofere oportunităţi pentru 8 8 8 principiilor generale de evaluare, standardelor etice şi legale, scopurilor şi utilizărilor ABAS-II, tehnicilor specifice de administrare şi scorare. principii importante ȋn folosirea oricărui instrument de evaluare, inclusiv a ABAS-II 8 8 discutarea protejarea drepturilor persoanei, folosirea unor metode de evaluare valide şi fidele, folosirea corespunzătoare a rezultatelor evaluării ȋn luarea deciziilor. împărtășirea informației 8 rezultatele evaluării ar trebui să fie împărtăşite doar cu persoana care este evaluată, cu tutorii săi şi cu celelalte persoane care au dreptul legal de a cunoaşte informaţia Copyright © Test. Central, 2011 15

6. Materialele testului (I) 8 ABAS utilizează următoarele materiale: 8 Manualul tehnic al instrumentului 8 are 6 capitole, o copertă cartonată și este tipărit în format A 4. 8 În primul capitol sunt prezentate câteva noțiuni introductive care argumentează construcția ABAS 8 Ulterior sunt discutate natura abilităților adaptative și dizabilitățile intelectuale, scopul și conținutul formularelor de evaluare, evaluarea persoanelor care nu suferă de dizabilități intelectuale 8 Sunt trasate detalii despre nivelul de calificare al utilizatorilor, confidențialitate și securitatea materialelor 8 Capitolul 2 se referă la administrarea și scorarea ABAS, considerații generale, unele recomandări pentru administrare și scorare 8 Capitolul 3 conține informații cu privire la interpretări și intervenții, cu accent pe descrierea scorurilor, clasificările descriptive, interpretarea scorurilor și utilizarea scorurilor ABAS-II în evaluări cuprinzătoare, în planificarea intervențiilor și studii de caz 8 Capitolul 4 vorbește despre dezvoltarea ABAS-II, studii pilot, standardizare și dezvoltarea normelor 8 Capitolul 5 include caracteristicile psihometrice: dovezile privind fidelitatea și validitatea, intercorelațiile ariilor de deprinderi adaptative, structura factorială, corelații cu alte variabile, studii clinice de validitate și consecințele utilizării ABAS-II 8 Capitolul 6 relatează rezultatele studiilor de pilotare și adaptare efectuate în România: adaptarea ABAS-II în România, fidelitatea ABAS, statisticile descriptive, corelațiile interscalare, analiza factorială confirmatorie 8 Manualul include tabelele normative și bibliografia Copyright © Test. Central, 2011 16

Materialele testului (II) 8 Formularul pentru Părinte/Îngrijitor (vârsta 0 -5 ani) 8 Este compus din 12 pagini: 8 8 8 Pagina 1: conține două rubrici, una ce trebuie completată cu informații demografice despre copil și a doua în care trebuie incluse informații despre părinte/tutore Pagina 2: include instrucțiunile de completare, unele observații legate de administrarea pe două categorii de vârstă sub 1 an, de la 1 an la 5 ani, definirea treptelor de intensitate (0, 1, 2, 3) Pagina 3: include tabelul descriptiv al semnificației variantei de răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea. Paginile 4 -10: conțin itemii celorlalte arii de desprinderi, în ordinea: Utilizarea resurselor comunității, Funcționalitatea preșcolară, Viața acasă, Sănătate și siguranță, Timpul liber, Autoîngrijire, Autodirecționare, Social, Motricitate Pagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorul să calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie de deprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită îmbunătățiri și să vadă dacă există diferențe semnificative statistic între domeniile ABAS Pagina 12: intitulată Rezumat, este o reprezentare numerică și grafică a rezultatelor, utilă pentru arhivare sau feedback Copyright © Test. Central, 2011 17

Materialele testului (III) 8 Formularul pentru Părinte (vârsta 5 -21 ani) 8 Este compus din 12 pagini: 8 8 8 Pagina 1: conține două rubrici, una ce trebuie completată cu informații demografice despre copil și a doua în care trebuie incluse informații despre părinte/tutore Pagina 2: include instrucțiunile de completare, definirea treptelor de intensitate (0, 1, 2, 3) pentru completarea răspunsului Pagina 3: include tabelul descriptiv al semnificației variantei de răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea. Paginile 4 -10: conțin itemii celorlalte arii de desprinderi, în ordinea: Utilizarea resurselor comunității, Funcționalitatea școlară, Viața acasă, Sănătate și siguranță, Timpul liber, Autoîngrijire, Autodirecționare, Social, Muncă Pagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorul să calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie de deprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită îmbunătățiri și să vadă dacă există diferențe semnificative statistic între domeniile ABAS Pagina 12: intitulată Rezumat, este o reprezentare numerică și grafică a rezultatelor, utilă pentru arhivare sau feedback Copyright © Test. Central, 2011 18

Materialele testului (IV) 8 Formularul pentru Profesor/Educator (vârsta 2 -5 ani) 8 Este compus din 12 pagini: 8 8 8 Pagina 1: conține două rubrici, una ce trebuie completată cu informații demografice despre copil și a doua în care trebuie incluse informații despre părinte/tutore Pagina 2: include instrucțiunile de completare, unele observații legate de administrarea pe două categorii de vârstă sub 1 an, dela 1 an la 5 ani, definirea treptelor de intensitate (0, 1, 2, 3) Pagina 3: include tabelul descriptiv al semnificației variantei de răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea. Paginile 4 -10: conțin itemii celorlalte arii de desprinderi, în ordinea: Utilizarea resurselor comunității, Funcționalitatea preșcolară, Viața în școală, Sănătate și siguranță, Timpul liber, Autoîngrijire, Autodirecționare, Social, Motricitate Pagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorul să calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie de deprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită îmbunătățiri și să vadă dacă există diferențe semnificative statistic între domeniile ABAS Pagina 12: intitulată Rezumat, este o reprezentare numerică și grafică a rezultatelor, utilă pentru arhivare sau feedback Copyright © Test. Central, 2011 19

Materialele testului (IV) 8 Formularul pentru Profesor (vârsta 5 -21 ani) 8 Este compus din 12 pagini: 8 8 8 Pagina 1: conține două rubrici, una ce trebuie completată cu informații demografice despre elev/student și a doua în care trebuie incluse informații despre profesor Pagina 2: include instrucțiunile de completare, definirea treptelor de intensitate (0, 1, 2, 3) pentru completarea răspunsurilor Pagina 3: include tabelul descriptiv al semnificației variantei de răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea. Paginile 4 -10: conțin itemii celorlalte arii de desprinderi, în ordinea: Utilizarea resurselor comunității, Funcționalitatea școlară, Viața în școală, Sănătate și siguranță, Timpul liber, Autoîngrijire, Autodirecționare, Social, Muncă Pagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorul să calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie de deprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită îmbunătățiri și să vadă dacă există diferențe semnificative statistic între domeniile ABAS Pagina 12: intitulată Rezumat, este o reprezentare numerică și grafică a rezultatelor, utilă pentru arhivare sau feedback Copyright © Test. Central, 2011 20

Materialele testului (IV) 8 Formularul pentru Adult (vârsta 16 -89 ani) 8 Este compus din 12 pagini: 8 8 8 Pagina 1: conține două rubrici, una ce trebuie completată cu informații demografice despre persoana adultă evaluată și a doua în care trebuie incluse informații despre evaluator Pagina 2: include instrucțiunile de completare, definirea treptelor de intensitate (0, 1, 2, 3) pentru completarea răspunsurilor Pagina 3: include tabelul descriptiv al semnificației variantei de răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea. Paginile 4 -10: conțin itemii celorlalte arii de desprinderi, în ordinea: Utilizarea resurselor comunității, Funcționalitatea școlară, Viața acasă, Sănătate și siguranță, Timpul liber, Autoîngrijire, Autodirecționare, Social, Muncă Pagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorul să calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie de deprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită îmbunătățiri și să vadă dacă există diferențe semnificative statistic între domeniile ABAS Pagina 12: intitulată Rezumat, este o reprezentare numerică și grafică a rezultatelor, utilă pentru arhivare sau feedback Copyright © Test. Central, 2011 21

7. Construirea testului, adaptarea și eșantionarea în România 8 Natura abilităților adaptative 8 ABAS-II se bazează pe trei tipuri de informaţii: 8 (a) un concept al comportamentului adaptativ promovat pentru mulţi ani de către AAMR (1992, 2002 b; Grossman, 1983; Heber, 1959); 8 (b) standarde legale şi profesionale aplicabile în Statele Unite şi alte ţări sub forma unor sisteme de clasificare educaţională şi a dizabilităţilor speciale, sau a unor reglementări privind dizabilităţile, de exemplu IDEA (1999) şi DSM-IV-TR; 8 (c) cercetări privind investigarea diagnostică, clasificarea şi intervenţiile pentru persoane cu diferite dizabilităţi. 8 => fiecare persoană are nevoie de o serie de abilităţi pentru a face faţă cerinţelor de zi cu zi şi aşteptărilor mediului în care trăieşte Copyright © Test. Central, 2011 22

Construirea testului, adaptarea și eșantionarea în România(II) 8 Exemple de deprinderi sau abilităţi adaptative pe care persoanele le folosesc zilnic: 8 8 ABAS-II 8 8 hrănire, îmbrăcare, exprimarea nevoilor, grija faţă de obiectele personale, aprovizionare, interacţiunea cu colegii, controlul comportamentului într-un cadru structurat, urmărirea unui program, comunicarea cu alţi oameni, siguranţa personală, gestionarea banilor şi păstrarea unei slujbe evaluează dacă o persoană demonstrează că are variatele deprinderi funcţionale necesare traiului zilnic fără a fi nevoie de ajutor din partea altora se centrează pe comportamente independente şi măsoară ceea ce o persoană face efectiv, adaugându-se la măsurarea a ceea ce ar trebui să poată să facă se focalizează pe comportamente pe care o persoană le afişează pe cont propriu, fără asistenţă din partea altora Mai recent, AAMR (2002 b) descrie comportamentul adaptativ ca fiind 8 „colecţia de abilităţi conceptuale, sociale şi practice care au fost invăţate de oameni pentru ca ei să poată funcţiona în viaţa de zi cu zi” Copyright © Test. Central, 2011 23

Construirea testului, adaptarea în România (III) 8 aşa cum sunt măsurate de ABAS-II, deprinderile adaptative sunt definite ca: 8 8 acele abilităţi practice de zi cu zi care sunt necesare pentru ca persoana să funcţioneze şi să corespundă cerinţelor mediului înconjurător, incluzând aici şi capacitatea de a avea grijă efectiv de propria persoană în mod independent, dar şi interacţiunea cu alţi oameni. evaluarea abilităţilor adaptative poate oferi informaţii importante pentru diagnosticare şi pentru planificarea tratamentului sau a intervenţiei pentru persoane cu: 8 8 8 8 8 întârzieri de dezvoltare, factori de risc biologici, traume craniene, autism, ADHD, tulburări de ȋnvăţare şi comportament, insuficienţă senzorială, dizabilităţi sau traume fizice, sănătate precară, insuficienţă motorie, tulburări emoţionale, leziuni cerebrale, atac cerebral, demenţe, Alzheimer, tulburări legate de consumul de diverse substanţe, tulburări psihotice şi multiple dizabilităţi. Copyright © Test. Central, 2011 24

Construirea testului, adaptarea în România (IV) 8 Dezvoltarea ABAS 8 Itemii ABAS-II au fost dezvoltaţi în conformitate cu o metodă sistematică, care implică paşi multipli Itemii sunt plasaţi ca dificultate a nivelului de înțelegere, în medie, la nivelul clasei a cincea. În procesul de dezvoltare a testului au fost realizate trei studii pilot la nivel naţional în Statele Unite: 8 8 8 Datele studiilor pilot astfel obținute au fost utilizate pentru a evalua statisticile legate de: 8 8 8 8 I. 92 de părinţi, 63 de profesori şi 273 de adulţi II. 1045 de părinţi, 980 de profesori şi 1406 adulţi III. 1502 părinți și profesori itemi, funcţionarea diferenţială a itemilor, procentul de presupunere a itemilor, predilecţia pentru anumiţi itemi, fidelitatea şi validitatea scalelor, claritatea instrucţiunilor utilitatea clinică a testului Pe baza acestor analize au fost selectați itemii potriviți pentru forma finală a testului Copyright © Test. Central, 2011 25

Construirea testului, adaptarea în România (V) 8 Descrierea eșantionului normativ pentru România 8 8 8 Datele normative prezentate în manual se bazează pe eşantioane de standardizare reprezentative la nivel naţional pentru populaţia vorbitoare de limbă română din România, cu vârsta cuprinsă între 0 şi 89 ani. Eşantioanele de standardizare pentru toate formularele au fost stratificate în funcţie de gen, etnie şi nivel educaţional conform datelor recensământului din anul 2002. Mai mult, au fost depuse eforturi pentru a se asigura că eşantioanele sunt reprezentative pentru toate zonele geografice. Vârsta: Eşantionul de standardizare al formularului Părinte/Îngrijitor a fost divizat în treisprezece categorii de vârstă, începând de la naştere şi până la vârsta de 5 ani. Eşantionul de standardizare al formularului Profesor/Educator a fost divizat în şapte categorii de vârstă, începând de la vârsta de 2 ani şi până la 5 ani. Eşantioanele de standardizare ale formularelor de nivel şcolar, adică Profesor şi Părinte, au fost divizate în unsprezece categorii de vârstă, începând cu vârsta de 5 ani şi până la 21 ani. Eşantioanele de standardizare ale formularului Adult (autoevaluare şi heteroevaluare) au fost divizate în şapte categorii de vârstă, începând cu vârsta de 16 şi până la 89 ani. Copyright © Test. Central, 2011 26

Construirea testului, adaptarea în România (VI) 8 Gen: Eşantioanele de standardizare constau într-un număr egal de participanţi de gen masculin şi feminin. De exemplu, pentru formularul Profesor/ Educator pentru copii mici-preşcolari, 218 dintre copiii evaluaţi au fost de gen masculin şi tot 218 de gen feminin. 8 Etnie: Pentru fiecare eşantion de standardizare, proporţiile de români, maghiari şi rromi au fost bazate aproximativ pe proporţia etnică a acestor grupuri etnice în populaţia României, în conformitate cu datele recensământului. În fiecare din cele şase eşantioane de standardizare există aproximativ 87% români, 7% maghiari, 4 -5% rromi şi 1 -2% alte naţionalităţi. 8 Nivel de educaţie: stratificate în conformitate cu distribuţia în funcţie de educaţie a populației României. 8 8 8 În cazul celor două eşantioane de adulţi (autoevaluare şi heteroevaluare), nivelul educaţional ţintit a fost cel al persoanei evaluate. În cazul eşantioanelor de copii şi adolescenţi evaluaţi de părinţi, nivelul educaţional ţintit a fost cel al părintelui sau al persoanei care a realizat evaluarea. În cazul eşantioanelor de copii şi adolescenţi evaluaţi de profesor sau educator, nivelul educaţional nu a fost avut în vedere, căci pe de o parte educaţia profesorului (evaluatorului) nu ar fi fost relevantă, pe de altă parte educaţia părinţilor nu ar fi putut fi verificată şi de multe ori nu era cunoscută de profesorul sau educatorul care a oferit evaluarea. 29% educaţie superioară, 6% educaţie postliceală de specialitate, 36% educaţie liceală, 19% educaţie profesională, 9% educaţie gimnazială şi 1% educaţie primară sau fără vreo şcoală absolvită Regiune geografică: România este divizată în 8 regiuni statistice: Nord-Est (Zona 1), Sud-Est (Zona 2), Sud (Zona 3), Vest (Zona 4), Nord-Vest (Zona 5), Nord (Zona 6), Centru (Zona 7) şi Bucureşti (Zona 8). 8 Numărul de participanţi din fiecare regiune a fost proporţional cu procentajul populaţiei generale în fiecare regiune. Copyright © Test. Central, 2011 27

Adaptarea și eșantionarea în România(VII) 8 Dezvoltarea normelor 8 Calculul scorurilor brute pentru ariile de deprinderi 8 8 Derivarea scorurilor scalate pentru ariile de deprinderi 8 8 Pentru fiecare categorie de vârstă, scorurilor brute medii au fost transformate în scoruri scalate cu o medie de 10 şi o abatere standard de 3. Această conversie a fost realizată asumând o distribuţie normală pentru toate scalele Scorurilor scalate care sunt echivalente pentru scorurile brute la nivel de arii de deprinderi sunt prezentate în Tabelele din cadrul manualului Derivarea mediei de presupuneri 8 8 Calculul scorurilor brute pentru fiecare scală=> mediile și dispersiile urmează pt. fiecare categorie de vârstă progresia matematică așteptată, cu unele variații minore corectate ulterior prin smoothing (finisare) Pentru fiecare categorie de vârstă, numărul mediu de itemi presupuşi de evaluatori a fost calculat pentru fiecare abilitate Derivarea scorului compozit pentru domeniile adaptative 8 8 Au fost calculate sumele scorurilor scalate la nivel de arii de abilitate, adică scorurile cumulate pentru fiecare domeniu adaptativ Pentru fiecare eşantion de standardizare, distribuţia sumelor scorurilor scalate a fost transformată pe baza unei scale cu o medie de 100 şi o deviaţie standard de 15. Copyright © Test. Central, 2011 28

Adaptarea și eșantionarea în România (VIII) 8 Scorul compozit general adaptativ GAC pentru domeniile adaptative Copyright © Test. Central, 2011 29

Adaptarea și eșantionarea în România (IX) 8 Derivarea GAC 8 8 Sumele scorurilor scalate pentru GAC au fost calculate prin însumarea fiecărui scor scalat (ajustat la vârstă) pentru ariile de deprinderi care contribuie la respectivul scor GAC. Derivarea scorurilor pentru vârsta echivalentă la test 8 ABAS-II oferă scoruri de vârstă echivalente la test, pentru scorurile brute ale deprinderilor, pentru persoanele cu vârste cuprinse între 0 -21 ani care sunt evaluate utilizându-se formularele pentru preşcolari sau pentru şcolari Copyright © Test. Central, 2011 30

Adaptarea și eșantionarea în România(VIII) 8 realizată de: 8 Dragoș Iliescu este membru in ITC (International Test Comission) în calitate de Council, Chair of Research & Publication Committee, este doctor în psihologie și conferențiar universitar în cadrul SNSPA București. Interesele sale gravitează în jurul cercetării aplicate și a psihodiagnosticului, cu trimitere spre sfera psihologiei organizaționale, dar și spre cea a psihologiei consumatorului și reclamei 8 Daniela Vercellino este doctor în psihologie și cadru didactic asociat în cadrul SNSPA București. Interesele sale gravitează în jurul psihodiagnosticului, cu aplicații în sfera psihologiei organizaționale, dar și spre cea a eticii în domeniul resurselor umane. Copyright © Test. Central, 2011 31

8. Indicii psihometrici (I) 8 8 8 Proprietăţile statistice ale ABAS-II determină gradul de încredere pe care psihologii îl pot avea în acurateţea scorurilor obţinute în urma administrării acestui instrument. proprietăţile psihometrice care sunt critice pentru interpretarea scorurilor sunt următoarele: 8 8 8 coeficientul de fidelitate, eroarea standard a măsurării, semnificaţia statistică a diferenţelor dintre scoruri (valorile critice), frecvenţa diferenţelor între scoruri (procentele din eşantionul normativ) şi validitatea instrumentului. Copyright © Test. Central, 2011 32

Indicii psihometrici (II) 8 Dovezi privind fidelitatea 8 8 Sunt tratate următoarele patru categorii de fidelitate: consistenţa internă, fidelitatea testretest, fidelitatea inter-evaluator şi consistenţa inter-forme Consistenţa internă 8 8 8 Estimările consistenţei interne sunt în mod obişnuit realizate prin intermediul coeficienţilor de corelaţie, ce reflectă relaţiile dintre scorurile derivate din itemi individuali sau subseturi de itemii individuali care compun un test, pe baza unei singure administrări a testului (AERA, APA, NCME, 1999). Pentru ABAS-II, a fost estimată folosind coeficientul alpha pentru fiecare din cele şase eşantioane de standardizare, în funcţie de categoria de vârstă Per total, datele privind fidelitatea sugerează că scorurile scalate pentru abilităţi, precum şi pentru domeniile adaptative şi pentru scorurile GAC, reflectă un grad ridicat de consistenţă internă şi că ABAS-II este un instrument fidel pentru evaluarea persoanelor cu niveluri diferite de funcţionare adaptative sau a persoanelor cu diagnostice clinice diferite Copyright © Test. Central, 2011 33

Indicii psihometrici (IIIa) 8 Eroarea standard de măsurare, SEM (Standard Error of Measurement), oferă o estimare a cantităţii de eroare existente în scorul observat (măsurat) al unei persoane. SEM este invers relaţionată cu fidelitatea scalei. Prin urmare, o fidelitate mai mare înseamnă un SEM mai mic. Un SEM mai mic sporeşte încrederea pe care un clinician o poate avea în scorul observat al unui test. SEM este calculat cu ajutorul următoarei formule: 8 În această formulă, SD este deviaţia standard a scalei, iar rxx reprezintă coeficientul de fidelitate al scalei. coeficienţii de fidelitate ABAS-II se încadrează în mod consistent într-un interval plasat de la bine la excelent, pentru evaluarea tuturor persoanelor incluse în eşantioanele de standardizare, fie acestea cu diferite niveluri adaptative sau cu diagnostice clinice diferite 8 Copyright © Test. Central, 2011 34

Indicii psihometrici (IIIb) 8 Fidelitatea test-retest 8 8 8 8 a fost investigată prin faptul că o parte din profesorii, educatorii, părinţii şi adulţii participanţi la cercetare au fost rugaţi să evalueze un copil, adult sau pe ei înşişi de două ori folosind acelaşi formular. spre exemplu: intervalul test-retest pentru formularul Profesor/Educator este cuprins între 2 zile şi 6 săptămâni, cu un interval mediu de retest de 13 zile şi o deviaţie standard de 10 zile. eşantioanele pentru formularele Profesor/Educator şi Părinte/Îngrijitor au inclus 115 şi respectiv 207 copii. Eşantioanele pentru formularele Profesor şi Părinte pentru copiii de vârstă şcolară au inclus 143 şi respectiv 104 copii. Cele două eşantioane pentru adulţi au inclus 66 adulţi (autoevaluare) şi 52 adulţi (heteroevaluare). a fost estimată folosind coeficientul de corelaţie produs-moment al lui Pearson Coeficienţii de fidelitate test-retest ai GAC, în majoritate situați în jurul valorii. 90, sunt similari în toate cele şase eşantioane. Media scorurilor GAC dintre cele două administrări este, de asemenea, consistentă, media scorurilor la retest fiind un pic mai mare decât a scorurilor obţinute la prima testare. Coeficienţii de fidelitate test-retest ai domeniilor adaptative se încadrează, în general, între. 80 şi. 90. Coeficienţii de fidelitate test-retest ai ariilor de deprinderi sunt un pic mai mici, în general încadrându-se la nivelul valorilor de. 70, . 80 şi. 90 la formele pentru copii mici şi preşcolari şi între. 80 şi. 90 la formele pentru şcolari şi adulţi. Copyright © Test. Central, 2011 35

Indicii psihometrici (IV) 8 Fidelitatea inter-evaluator 8 bazat pe corelaţiile dintre scorurile obţinute de la diferiţi evaluatori (de exemplu, de la doi profesori) care au evaluat aceeaşi persoană, folosind acelaşi formular 8 este posibil ca estimarea fidelităţii făcută prin această metodă să reflecte mai multe erori de măsurare decât cele două forme de fidelitate discutate anterior, din cauza surselor suplimentare de erori 8 de exemplu, erori datorate nivelului diferit de familiaritate existent între evaluatori şi persoana evaluată sau evaluări efectuate în perioade uşor diferite Copyright © Test. Central, 2011 36

Indicii psihometrici (V) 8 a fost evaluată utilizând cinci eşantioane. 8 8 8 a fost estimată folosind coeficientul de corelaţie produs-moment al lui Pearson și au fost obținute valori bune 8 8 8 1. Eşantionul pentru formularul Profesor/Educator a inclus 42 de copii, cu vârste cuprinse între 2 ani 0 luni şi 5 ani 9 luni, fiecare evaluat de doi profesori sau de doi educatori. 2. Eşantionul pentru formularul Părinte/Îngrijitor a inclus 56 de copii, cu vârste cuprinse între 0 luni şi 5 ani 10 luni, fiecare fiind evaluat de doi părinţi. 3. Eşantionul pentru formularul Profesor a inclus 84 de copii, cu vârste cuprinse între 5 -18 ani, fiecare fiind evaluat de doi profesori; eşantionul pentru formularul Părinte a inclus 75 de copii, cu vârste cuprinse între 5 -21 ani, fiecare fiind evaluat de doi părinţi. 4. Eşantionul pentru formularul Adult a inclus 52 adulţi, fiecare fiind evaluat de alţi doi evaluatori. 5. Formularul de autoevaluare nu poate fi inclus în acest tip de analiză. Pentru formularul Profesor/Educator, coeficientul de fidelitate inter-evaluator al GAC a fost. 83 Pentru formularul Profesor, coeficientul de fidelitate inter-evaluator al GAC a fost. 90 pentru elevii de toate vârstele Pentru formularul Părinte/Îngrijitor, coeficientul de fidelitate inter-evaluator al GAC a fost. 82 Pentru formularul Părinte, coeficientul de fidelitate inter-evaluator al GAC a fost. 91 pentru toate grupele de vârstă combinate Pentru valorile diferențelor medii GAC dintre cei doi evaluatori, coeficienții inter-evaluator pe domenii adaptative și pe arii de deprindere vă rugăm să consultați manualul. Copyright © Test. Central, 2011 37

Indicii psihometrici (VI) 8 Fidelitatea inter-forme 8 Corelaţii între evaluările unor evaluatori diferiţi folosind forme diferite 8 8 8 Consistenţa între evaluările profesorilor şi părinţilor privind copiii şi între autoevaluarea şi heteroevaluarea adulţilor a fost estimată folosind coeficientul de corelaţie produs-moment al lui Pearson. Eşantioanele au cuprins 130 copii pentru formularele pentru copii mici şi preşcolari, 30 de copii pentru formularele pentru şcolari şi 105 participanţi pentru formularele pentru adulţi. Valorile obținute sunt bune, pentru GAC înregistrându-se. 68 (profesor/educator, părinte îngrijitor) Corelaţiile moderate şi mari dintre scorurilor părinţilor şi ale profesorilor atât pentru formularele de copii mici şi preşcolari, cât şi pentru formularele de şcolari sugerează o consecvenţă considerabilă între aceste tipuri de evaluatori, pentru copii. Dovezi privind validitatea 8 8 Validitatea se referă la măsura în care dovezile acumulate susţin interpretările scorurilor unui test, pentru scopul propus de autori. Dovezile de validitate se regăsesc în general sub două forme, anume: 8 8 (a) teoria pe care se bazează testul şi (b) dovezile empirice care informează utilizatorul despre interpretările care pot fi date scorurilor testului (AERA et al. , 1999). Copyright © Test. Central, 2011 38

Indicii psihometrici (VII) 8 Conţinutul testului 8 O analiză a conţinutului testului trebuie să înceapă cu studierea itemilor testului 8 Teoria şi construcţia ABAS-II derivă din principiile AAMR (1992) conform cărora există zece deprinderi care sunt importante pentru funcţionarea independentă şi cu succes a unei persoane 8 Cele mai recente linii directoare MMR (2002 b), care specifică gruparea celor zece deprinderi în trei domenii principale de comportament adaptativ, au stat de asemenea la baza structurii ABAS-II se adresează atât deprinderilor specifice, cât şi domeniilor adaptative 8 Un fond iniţial de 1500 itemi a fost dezvoltat şi apoi analizat şi revizuit de către persoane care au cunoştinţe în psihologia dezvoltării, educaţie, dizabilităţi intelectuale şi alte arii conexe 8 Selecţia finală a itemilor a fost ghidată de patru principii care au fost în totalitate întrunite: 8 8 (1) măsurarea abilităţilor adaptative relevante practicii clinice şi din alte domenii; (2) asigurarea unui număr suficient de itemi pentru a oferi o măsurare amplă şi riguroasă a fiecărei deprinderi, fără însă a obţine un test prea lung (de exemplu, nu mai mulţi itemi decât este necesar); (3) măsurarea unor comportamente care pot fi observate rapid; şi (4) asigurarea faptului că testul are calităţile psihometrice corespunzătoare. Copyright © Test. Central, 2011 39

Indicii psihometrici (VIII) 8 Procesul de răspuns 8 Primul scop al acestui instrument de evaluare este descrierea cu acurateţe a gradului în care persoanele evaluate prezintă deprinderi adaptative normale. 8 8 ABAS-II utilizează opţiunea răspunsului în patru puncte, care permite evaluatorilor să indice: 8 8 8 O descriere corectă a abilitaţilor adaptative ale unei persoane este posibilă atunci când se obţin informaţii pertinente de la doi sau mai mulţi evaluatori, astfel încât să putem discerne dacă persoana evaluată are comportamentul dorit şi îl afişează în două sau mai multe medii. prezenţa sau absenţa comportamentelor evaluate, frecvenţa (niciodată, uneori sau întotdeauna) acestora. În timpul standardizării, evaluatorii au fost rugaţi să comenteze uşurinţa cu care se completează formularele de evaluare. 8 Informaţiile oferite de aceştia au indicat faptul că itemii sunt uşor de completat, opţiunile de răspuns sunt clare şi este foarte puţină nevoie ca pentru itemi să se ghicească sau să se presupună. Copyright © Test. Central, 2011 40

Indicii psihometrici (IX) 8 Structura internă 8 8 8 Consistenţa internă 8 8 8 se regăsesc în gradul în care relaţiile dintre itemii testului şi alte componente ale acestuia sunt aliniate constructului care stă la baza testului şi pe care se bazează interpretările AAMR (1992, 2002 b) şi DSM-IV-TR au oferit structura internă teoretică a ABAS-II se referă la relaţiile dintre scorurile derivate din itemii individuali sau din subseturile de itemi din cadrul unui test, ca urmare a unei singure administrări a testului. toate scorurile ABAS-II indică o consistenţă internă considerabilă Diferenţe în funcţie de categoria de vârstă 8 deprinderile adaptative sunt dobândite în timpul dezvoltării unei persoane şi pot varia în funcţie de vârstă. 8 8 de exemplu, multe deprinderi sunt dobândite la începutul vieţii (de exemplu, legarea şireturilor) în timp ce altele sunt dobândite mult mai târziu (de exemplu, evidenţa contabilă a economiilor). Intercorelații ale ariilor de deprinderi adaptative 8 8 8 structura teoretică a ABAS-II sugerează că deprinderile adaptative vor fi oarecum independente una de cealaltă şi că vor avea intercorelaţii de nivel redus şi moderat totuşi, se aşteaptă ca toate deprinderile adaptative să aibă o corelaţie ridicată cu domeniul adaptativ din care fac parte şi să aibă o corelaţie puternică cu GAC datele provenind din intercorelaţiile scalelor ABAS-II susţin structura teoretică a testului Copyright © Test. Central, 2011 41

Indicii psihometrici (X) 8 Structura factorială 8 8 8 analiza factorială: sunt utilizate tehnici statistice rafinate, care studiază relaţiile dintre evaluările comportamentale obţinute la nivel de item sau de scală. scopul analizei factoriale este reducerea unui set relativ mare de date la un număr redus de factori sau trăsături comune, care descriu cel mai bine calităţile măsurate de setul de date. numărul de factori identificaţi depinde de dimensiunea şi de complexitatea datelor şi de gradul în care un test măsoară una sau mai multe trăsături (Anastasi & Urbina, 1997). bazele teoretice ale ABAS-II susţin că cele zece deprinderi reprezintă aspecte importante ale comportamentului adaptativ. deşi se presupune că deprinderile sunt într-un oarecare mod independente una față de cealaltă, recenzii recente ale criteriilor AAMR (1992) pentru evaluarea dizabilităţilor intelectuale sugerează că deprinderile pot fi grupate în trei domenii comportamentale, anume conceptual, social şi practic. Pe baza acestui fundament teoretic, au fost testate pentru ABAS-II două modele: atât modelul cu un factor, cât şi cel cu trei factori. Aceste două modele au fost comparate apoi cu un model fără factori comuni (model nul). Este de aşteptat ca ambele modele să aibă o potrivire mult mai bună cu datele decât modelul nul. 8 8 date confirmă faptul că ABAS-II evaluează un singur factor, puternic şi unificat, al abilităţii adaptative modelul cu trei factori are o potrivire mai bună cu datele, oferind sprijin empiric pentru existenţa celor trei categorii postulate de AAMR Copyright © Test. Central, 2011 42

Indicii psihometrici (XI) 8 Corelații cu alte variabile 8 8 8 În cadrul manualului sunt prezentate în detaliu studii de confirmare a valorilor optime pentru validitatea concurenta, discriminantă și convergentă și pentru validitatea predictivă Corelaţii cu instrumente de evaluare a comportamentului adaptativ şi cu alte tipuri de scale de evaluare a comportamentului 8 Corelaţii cu Vineland Adaptative Behavior Scale (VABS) 8 Corelaţii cu Scales of Independent Behavior - Revised (SIB-R) 8 Corelaţii cu Behavior Assessment System for Children (BASC) Corelaţii cu instrumente de evaluare a inteligenţei şi achiziţiilor 8 Corelaţii cu Wechsler Preschool and Primary Scale of Intelligence - Ediţia a Treia (WPPSI-III) 8 Corelaţii cu Wechsler Intelligence Scale for Children - Ediţia a Treia (WISC-III) 8 Corelaţii cu Wechsler Intelligence Scale for Children - Ediţia a Patra (WISC-IV) 8 Corelaţii cu Wechsler Adult Intelligence Scale - Ediţia a Treia (WAIS-III) 8 Corelaţii cu Wechsler Abbreviated Scale of Intelligence (WASI) 8 Corelaţii cu Wechsler Individual Achievement Test (WIAT) Copyright © Test. Central, 2011 43

Indicii psihometrici (XII) 8 dovezi importante ale validităţii convergente şi discriminante ale ABAS-II pot fi găsite în abilitatea testului de a distinge între persoane cu şi fără dizabilităţi 8 8 8 ABAS-II a fost dezvoltat pentru a fi utilizat în evaluarea diagnostică, pentru planificarea intervenţiilor şi pentru programele de tratament adresate persoanelor cu dizabilităţi şi tulburări mintale şi fizice Prin urmare, administrarea ABAS-II unor persoane diagnosticate cu dizabilităţi intelectuale oferă dovezi importante pentru validitatea acestui instrument. Mediile şi deviaţiile standard pentru GAC, pentru domeniile adaptative şi pentru ariile de deprinderi, precum şi procentajul din eşantion care a scorat cu cel puţin două abateri standard sub medie sunt raportate în manual, pentru a indica performanţele eşantioanelor, pentru toate abilităţile. Era de aşteptat ca majoritatea persoanelor diagnosticate cu dizabilităţi intelectuale să aibă scoruri semnificativ sub medie la majoritatea deprinderilor, la unul sau două domenii adaptative şi la GAC. În cadrul manualului sunt prezentate studiile clinice pe: Persoane cu dizabilităţi intelectuale, Copii diagnosticaţi cu întârziere în dezvoltare, Copii cu factori de risc biologic cunoscuţi, Copii cu tulburări motorii şi fizice, Copii cu tulburări de limbaj receptiv şi/sau expresiv, Copii cu tulburări pervazive de dezvoltare, nespecificate în alt mod, Copii cu tulburare autistă, Copii cu deficit de atenţie şi hiperactivitate, Copii cu tulburări comportamentale şi emoţionale, Copii surzi sau cu dificultăţi auditive, Copii cu dificultăţi de învăţare, Adulţi cu Alzheimer, Adulţi cu tulburări neuropsihologice Rezultatele studiilor de validitate clinică sugerează că ABAS-II demonstrează niveluri bune de sensibilitate în diferenţierea dintre eşantioanele clinice şi cele nonclinice 8 8 8 media GAC pentru majoritatea eşantioanelor clinice a fost semnificativ mai scăzută decât cea a grupurilor de control. procentul persoanelor care au scorat cu cel puţin două abateri standard sub medie la unul sau mai multe domenii adaptative sau la GAC, sau la cel puţin două arii de deprinderi a fost semnificativ mai mare pentru eşantioanele clinice decât pentru grupurile de control. în plus, rezultatele studiilor clinice indică faptul că ABAS-II are o bună specificitate în diferenţierea persoanelor cu niveluri diferite de dizabilitate. Copyright © Test. Central, 2011 44

Administrarea, cotarea și interpretarea (I) 8 ABAS pe scurt 8 8 Factorii care privesc administrarea şi interpretarea 8 8 ABAS-II este uşor de administrat şi de scorat. Evaluatorul poate să completeze formularele de evaluare independent sau, în cazul în care nu are deprinderile necesare pentru a citi şi evalua itemii, o persoană instruită în acest scop îi poate administra ABAS-II citindu-i cu voce tare. După ce a scorat un formular de evaluare, utilizatorul profesionist poate obţine scoruri normate pentru ariile de deprinderi, pentru domeniile adaptative şi pentru GAC (scorul total). printre care selectarea evaluatorilor, stabilirea unei legături şi a comunicării cu aceştia, utilizarea altor persoane calificate pentru administrarea şi scorarea testului, precum şi alte aspecte generale care ţin de utilizarea scalelor de evaluare a comportamentului. Selectarea evaluatorilor pentru toate formularele, criterii: 8 8 (a) contact frecvent cu persoana evaluată (de exemplu, aproape în fiecare zi); (b) contact de lungă durată (de exemplu, mai multe ore pentru fiecare contact); (c) contact recent (de exemplu, în ultimele 1 -2 luni); (d) oportunităţi de a observa varietatea de aptitudini care sunt măsurate prin ABAS-II. Copyright © Test. Central, 2011 45

Administrarea, cotarea și interpretarea (II) 8 Relaţionarea şi comunicarea cu evaluatorii 8 8 Stabilirea şi menţinerea unei legături şi a unei comunicării eficiente cu evaluatorii este esenţială pentru obţinerea unor rezultate valide. Administrarea ABAS-II implică de obicei o încercare de a determina dacă o persoană care a fost îndrumată pentru evaluare prezintă un handicap sau o afecţiune şi dacă necesită o intervenţie anume, cum ar fi educaţie specială, reabilitare, tratament sau plasare într-un centru specializat. Utilizatorul profesionist ar trebui să încerce să diminueze anxietatea evaluatorului şi să-i ofere acestuia informaţii cu privire la scopul evaluării, la confidenţialitatea acesteia, la modul în care rezultatele ar putea fi folosite pentru a lua decizii cu privire la diagnosticul persoanei şi, de asemenea, la cine va avea acces la rezultate. În cadrul manualului sunt discutate: 8 8 8 8 Scopul evaluării Motivul administrării Aşteptări privind evaluatorii Explicarea instrucţiunilor Răspunsuri la întrebările evaluatorului Completarea formularului de evaluare în afara cadrului controlat de examinator Evaluatori multipli Situația când un evaluator completează formulare de evaluare pentru mai mult de o persoană evaluată Copyright © Test. Central, 2011 46

Administrarea, cotarea și interpretarea (IIIa) 8 Aspecte generale privind evaluarea psihologică pe bază de scale de evaluare 8 8 ABAS-II este proiectat pentru a evalua deprinderile adaptative cotidiene ale unei persoane. Abordarea aleasă pentru acest instrument, anume aceea a scalelor de evaluare, are multe avantaje în contextul evaluării deprinderilor adaptative: 8 8 8 prevede o evaluare amplă a numeroaselor abilităţi adaptative, implică evaluatori relevanţi în procesul de evaluare, obţine informaţii din mai multe perspective şi surse de informaţii, se concentrează pe deprinderile adaptative care apar în situaţii de normalitate. La finalizarea completării formularului se vor verifica: 8 Completarea secţiunii de date demografice pe formularul de evaluare 8 Răspunsurile la itemi şi înregistrarea acestor răspunsuri 8 Verificarea completării formularului de evaluare Copyright © Test. Central, 2011 47

Administrarea, cotarea și interpretarea (IIIb) 8 Scorarea 8 8 8 Pasul 1: Verificaţi factorul presupunere Pasul 2: Adunaţi scorurile itemilor pentru fiecare arie de deprinderi pentru a obţine scorul brut al acelei arii Pasul 3: Transferaţi scorurile brute ale ariilor de deprinderi pe pagina Rezumat Pasul 4: Obţineţi scorurile scalate pentru ariile de deprinderi Pasul 5: Obţineţi scoruri standard pentru GAC şi pentru domeniile adaptative Pasul 6: Reprezentaţi grafic profilul scorurilor (opţional) Pasul 7: Identificaţi punctele tari şi punctele slabe în ariile de deprinderi (opţional) Comparaţi scorurile scalate ale ariilor de deprinderi folosind media GAC Comparaţi scorurile scalate ale ariilor de deprinderi folosind mediile domeniilor Pasul 8: Comparaţi scorurile compozite ale domeniilor adaptative (opţional) Pasul 9: Obţineţi echivalentele în vârstă pentru scorurile brute ale ariilor de deprinderi (opţional) Copyright © Test. Central, 2011 48

Administrarea, cotarea și interpretarea (IV) 8 Concepte de interpretare, interpretări și intervenții 8 1. Descrierea scorurilor 8 8 8 2. Distribuția scorurilor scalate ale ariilor de deprinderi 8 8 8 Pentru ariile de deprinderi, domeniile adaptative și GAC sunt furnizate scoruri scalate (scoruri brute transformate în scoruri standard corectate în funcție de vârstă) Acest tip de scor permite compararea deprinderilor adaptative ale fiecărei persoane cu alte persoane din același grup de vârstă Pentru ariile de deprinderi distribuția are o medie de 10 și o abatere de 3 => 10 = performanța medie; 7 și 13 = 1 SD (abatere de la medie); 4 și 16 = 2 SD Atenție! Distribuția scorurilor brute are o asimetrie datorată plafonului natural care e atins ca urmare a competențelor acumulate pe durata vieții Deşi în mod teoretic scorurile scalate minime şi maxime sunt de 1 şi de 19, cel mai mare scor scalat care poate fi obţinut pentru a arie de deprinderi este de multe ori plasat sub 19, din cauza asimetriei distribuţiei Asimetria este tipică pentru toate instrumentele de măsurare a abilităţilor adaptative, fiind o caracteristică a fenomenului investigat 3. Distribuția scorurilor standard pentru domeniile adaptative și GAC 8 8 pentru domeniile adaptative și GAC distribuția are o medie de 100 și o abatere de 15 => 100 = performanța medie; 85 și 115 = 1 SD (abatere de la medie); 70 și 130 = 2 SD Deşi, ȋn general, fidelitatea scorurilor domeniilor adaptative şi GAC este foarte ridicată, capacitatea determina diferenţe ȋntre persoanele cu scoruri ridicate scade la scoruri care ating plafonul scalelor tocmai pentru că scopul său nu este acela de a evalua talente sau deprinderi specializate, necesare ȋn anumite medii sau ca răspuns la aşteptări sau cerinţe neobişnuite sau la cerinţe nivel înalt Copyright © Test. Central, 2011 49

Administrarea, cotarea și interpretarea (V) 8 4. Centilele 8 8 Pentru domeniile adaptative și GAC sunt puse la dispoziție și centile 5. Vârsta echivalentă la test 8 Vârsta echivalentă la test reprezintă vârsta medie ȋn ani şi luni căreia îi este caracteristic un anumit scor brut. 8 8 8 Atenție! Deciziile clinice despre echivalenţa scorurilor ar trebui făcute plecând de la o trecere în revistă a scorurilor scalate ale persoanei şi nu ȋn funcţie de vârsta echivalentă la test, deoarece aceasta furnizează foarte puţină informaţie despre poziţia unei persoane faţă de alte persoane de aceeaşi vârstă. 8 8 De exemplu, pentru formularul Profesor, un scor brut de 49 pentru aria de deprinderi Comunicare corespunde unui echivalent de vârstă de 5: 8 -5: 11 (ceea ce înseamnă între 5 ani şi 8 luni şi 5 ani şi 11 luni). Aceasta înseamnă că un copil care obţine acest scor brut funcţionează la nivelul caracteristic al unui copil din intervalul de vârstă 5: 8 -5: 11 pentru această arie de deprinderi. Un copil cu vârsta de 9 ani care obţine un scor de vârstă echivalentă la test 7: 4 -7: 7 poate sau nu să se afle ȋn intervalul de deprinderi medii, ȋn comparaţie cu un alt copil de 9 ani. Această vârstă echivalentă la test indică doar faptul că performanţa acelui copil este cea obişnuită pentru vârsta 7: 4 -7: 7. Nu indică dacă acest scor este neobişnuit de scăzut pentru un copil de 9 ani. 6. Eroarea standard de măsurare şi intervalul de încredere 8 8 Putem estima cu mai mare acurateţe scorul real al unei persoane prin stabilirea unui interval de scoruri ȋn jurul celui observat. Eroarea standard de măsurare (SEM) este folosită pentru a calcula intervalul de încredere, care este intervalul de scoruri din jurul scorului observat, ȋn cadrul căruia se poate afla scorul real al persoanei. Intervalul de încredere furnizează un mijloc facil de exprimare a preciziei scorurilor unui test. Copyright © Test. Central, 2011 50

Administrarea, cotarea și interpretarea (VI) 8 7. Clasificări descriptive 8 8 Scorul GAC şi scorurile domeniilor adaptative pot fi caracterizate ca fiind plasate la un anumit nivel de performanţă (de exemplu Foarte ridicat, Superior, Peste medie, Mediu, Sub medie, Inferior şi Foarte scăzut). Scorurile scalate pentru fiecare din ariile de deprinderi pot fi caracterizate ca aflându-se ȋntre niveluri de performanţă Superior, Peste medie, Mediu, Sub medie, Inferior şi Foarte scăzut. Din punct de vedere clinic, nivelul de performanţă este important pentru stabilirea prezenţei şi severităţii unui deficit sau handicap, sau pentru stabilirea prezenţei unui punct puternic. Interpretarea scorurilor: 8 1. Verificarea administrării şi a scorării formularelor de evaluare 8 8 8 Răspunsurile la întrebările evaluatorilor Luarea în considerare a răspunsurilor Verificarea acurateţei datelor Rezolvarea datelor conflictuale Luarea în considerare a informaţiilor din surse adiţionale 2. Interpretarea GAC 8 8 reprezintă o estimare cuprinzătoare şi globală a funcţionării adaptative a unei persoane: Ion a obţinut un scor GAC de ___. Scorul său real este posibil să se găsească ȋntre ___ şi ___, cu o încredere de ___%. Atunci când este comparat cu alte persoane de aceeaşi vârstă, Ion funcţionează ȋn prezent la centila ___ şi nivelul total al comportamentului adaptativ poate fi descris ca fiind ȋn intervalul ___ Ȋn general, acest indice furnizează cea mai completă măsură a comportamentului adaptativ al unei persoane şi este probabil să fie cea mai fidelă şi reală estimare a funcţionării adaptative globale. Totuşi, GAC nu poate reflecta cu acurateţe funcţionarea adaptativă totală a unei persoane dacă scorurile scalate ale ariilor adaptative variază ȋn mod considerabil Copyright © Test. Central, 2011 51

Administrarea, cotarea și interpretarea (VII) 8 Interpretarea scorurilor: 8 3. Examinarea împrăştierii 8 8 Examinarea în ansamblu a împrăştierii scorurilor scalate ale ariilor de deprinderi 8 Pasul 1. Determinaţi dacă scorurile scalate ale ariilor de deprinderi diferă semnificativ Pasul 2. Determinaţi dacă diferenţa dintre scorurile scalate ale ariilor de deprinderi este rară fața de populație Pasul 3. Determinaţi nivelul de apariţie care poate fi considerat ca rar 8 Examinarea împrăştierii scorurilor scalate în cadrul domeniilor adaptative 8 8 8 GAC nu trebuie interpretat dacă există o împrăştiere considerabilă a scorurilor scalate ale ariilor de deprinderi dacă scorurile scalate ale ariilor de deprinderi arată o variabilitate semnificativă, GAC nu poate rezuma cu exactitate deprinderile adaptative ale unei persoane şi este probabil ca o analiză a punctelor tari şi a deficienţelor persoanei evaluate să aibă rezultate semnificative. în cazul în care scorurile scalate ale ariilor de deprinderi din cadrul domeniilor nu au o variabilitate semnificativă unul faţă de celălalt, interpretările pot să se bazeze pe orice diferenţe semnificative care există între scorurile compozite ale domeniilor adaptative Pasul 1. Determinaţi dacă scorurile scalate ale ariilor de deprinderi diferă semnificativ în cadrul domeniilor adaptative Pasul 2. Determinaţi dacă diferenţa dintre scorurile scalate ale ariilor de deprinderi din cadrul domeniilor adaptative este rară Pasul 3. Determinaţi nivelul de apariţie care poate fi considerat ca rar 4. Interpretarea punctelor tari şi a celor slabe 8 8 8 Punctele tari şi deficienţele ariilor de deprinderi: dacă scorurile scalate prezintă variabilitate redusă, utilizatorul ar trebui să raporteze scorurile scalate, spunând că reprezintă un profil consistent, în care cele X scoruri scalate ale ariilor de deprinderi au o asemănare considerabilă şi care se încadrează în intervalul Foarte scăzut (de exemplu). În contrast, scorurile scalate ale Mariei, o fată ȋn vârstă de 8 ani, se încadrează în intervalul Foarte scăzut, Inferior şi Mediu. Împrăştierea scorurilor între ariile de deprinderi este de 10 puncte; această împrăştiere este semnificativă la nivelul. 05 şi apare în 6. 7% din eşantionul de standardizare. O astfel de împrăştiere face interpretarea GAC mai puţin semnificativă şi creşte importanţa determinării punctelor tari şi punctelor slabe. Discrepanţe ale domeniilor adaptative: se procedează la fel ca în cazul discrepanțelor ariilor de deprinderi Copyright © Test. Central, 2011 52

Administrarea, cotarea și interpretarea (VIII) 8 Dezvoltarea ipotezelor privind punctele tari şi punctele slabe 8 Punctele tari şi punctele slabe ale ariilor de deprinderi 8 8 8 Utilizatorii profesionişti pot formula ipoteze despre natura deprinderilor adaptative ale unei persoane după evaluarea datelor şi a istoricului personal al persoanei evaluate. Analiza profilului, un proces care ajută la identificarea punctelor tari şi a celor slabe în cadrul unui set de scoruri, poate furniza informaţii care pot fi utilizate pentru a testa o ipoteză. Scorurile care sunt semnificativ mai mari decât celelalte sugerează puncte tari, în timp ce scorurile care sunt semnificativ mai mici decât celelalte sugerează puncte slabe. Deficitele în două sau mai multe arii de deprinderi pot apărea independent una de alta, pot contribui una la alta, sau pot fi determinante de o cauza comună (de exemplu, dizabilităţi fizice sau psihologice). Utilizatorii profesionişti, de regulă, lucrează în strânsă colaborare cu alte persoane care sunt familiare cu persoanele evaluate şi trebuie să determine dacă deficitele în ariile de deprinderi sunt interdependente şi dacă au o origine comună care nevoie de atenţie specială. Puncte tari şi punctelor slabe ale domeniilor adaptative 8 8 8 Deprinderile conceptuale includ limbajul receptiv şi expresiv, citirea şi scrierea, înţelegerea conceptului de bani şi Autodirecţionarea. Deprinderile sociale includ relaţiile interpersonale, responsabilitatea, stima de sine, credulitatea, naivitatea, urmarea regulilor, a legilor şi evitarea victimizării. Deprinderile practice includ activităţile de bază privind întreţinerea de zi cu zi (de exemplu, mâncatul, îmbrăcatul, mobilitatea, toaleta), activităţile care ţin de traiul zilnic (de exemplu, pregătirea mesei, menajul, transportul, medicaţia, gestionarea banilor, utilizarea telefonului), împreună cu deprinderile de întreţinere a siguranţei (AAMR, 2002 b, p. 42). Copyright © Test. Central, 2011 53

Administrarea, cotarea și interpretarea (IX) 8 UTILIZAREA SCORURILOR ABAS-II ÎN EVALUĂRI CUPRINZĂTOARE 8 8 UTILIZAREA INFORMAŢIILOR PROVENITE DIN ABAS-II ÎN PLANIFICAREA INTERVENŢIILOR 8 8 Treceţi în revistă şi alte evaluări, istoricul personal şi calităţile personale Înţelegeţi natura şi nevoile mediului unei persoane Evitaţi ca diagnosticul să se bazeze numai pe profilurile ABAS-II În planificarea programelor de intervenţie sunt utilizați: itemii, ariile de deprinderi și domeniile adaptative RECOMANDĂRILE PRIVIND PLANIFICAREA ŞI MONITORIZAREA INTERVENŢIILOR 8 8 8 Pasul 1: Identificarea nivelului de deprinderi necesar pentru mediul curent al persoanei sau pentru mediul în care va trăi în viitor, inclusiv a tipului de sprijin necesar să îi fie oferit Pasul 2: Identificarea ariilor în care la acest moment există puncte tari şi puncte slabe, în raport cu cerinţele mediului Pasul 3: Identificarea şi prioritizarea obiectivelor de intervenţie bazate pe discrepanţele dintre nevoile mediului şi deprinderile personale Pasul 4: Implementarea intervenţiilor pentru a atinge obiective specifice Pasul 5: Monitorizarea implementării şi eficienţei intervenţiilor Copyright © Test. Central, 2011 54

Administrarea, cotarea și interpretarea (X) 8 Studiu de caz: adult de 29 de ani, cu dizabilităţi intelectuale 8 Raport psihologic 8 8 8 Surse de informaţii 8 8 8 8 Nume: Cristian Ionescu Părinţi: Ion şi Carina Ionescu Data evaluării: 1999/10/24 Data naşterii: 1970/4/17 Vârsta: 29: 6 ABAS-II (Sistemul de Evaluare a Comportamentului Adaptativ, Ediţia a a doua) Ghidul pentru evaluarea comportamentelor din timpul sesiunii de testare Testul Matricilor Analogice, Forma scurtă Scala de Inteligenţă Stanford-Binet, Ediţia a patra Wide Range Achievement Test, Ediţia a treia Rapoarte şcolare Interviuri 8 8 Dl. şi Dna. Ionescu Cristian Ionescu Copyright © Test. Central, 2011 55

Administrarea, cotarea și interpretarea (XI) 8 Motivul evaluării 8 8 recomandat pentru testare psihologică, având scopul de a înţelege mai bine nivelul său actual de realizare, precum dezvoltarea sa intelectuală şi adaptativă. Părinţii, împreună cu personalul unui centru regional care furnizează asistenţă pentru adulţii cu dizabilităţi intelectuale, au solicitat date actualizate de evaluare, acestea fiind necesare în vederea dezvoltării unui program de intervenţie menit să sporească independenţa lui Cristian. Relaţia psihologică a fost stabilită şi menţinută cu Cristian şi părinţii lui în timpul unei vizite acasă la ei. Ei au dat informaţii în mod deschis şi prietenos. În ziua următoare, atunci când Cristian a fost testat, relaţia psihologică a fost din nou stabilită şi întreţinută cu uşurinţă. 8 Informaţii generale 8 Doamna Ionescu nu a raportat complicaţii prenatale, perinatale sau postnatale asociate sarcinii ei cu Cristian. La vârsta de aproximativ 6 luni Cristian părea să aibă „pusee” care au fost diagnosticate, în parte printr-un EEG anormal, drept convulsii. În acelaşi timp, Cristian a fost diagnosticat cu hemofilie şi a luat mai multe medicamente în încercarea de a controla convulsiile. Părinţii lui au menţionat faptul că au fost supra-protectori, de când au aflat de aceste probleme la vârsta de 6 luni. Cristian este singurul lor copil. La vârsta de 4 ani, Cristian a fost înscris la o grădiniţă privată. Părinţii au fost lăsaţi să creadă că dezvoltarea lui era normală la acea dată. La vârsta de 5 ani, Cristian a intrat într-o grădiniţă publică, a fost testat şi inclus într-un program special de educaţie pentru copiii cu decalaje în dezvoltare. 8 8 8 8 Copyright © Test. Central, 2011 56

Administrarea, cotarea și interpretarea (XII) 8 La 6 ani, Cristian a început clasa întâi şi a avut cele mai multe cursuri în tipul de învăţământ special, cu câteva experienţe de educaţie normală. A repetat clasa întâi. 8 La vârsta de 7 ani, Cristian s-a îmbolnăvit de HIV în timp ce a beneficiat de o transfuzie şi a fost tratat cu AZT. După ce au aflat despre HIV, părinţii au întrerupt frecventarea şcolii şi au limitat interacţiunile lui cu alte persoane, de teamă că Cristian va fi respins. Cristian a primit educaţie la domiciliu, cu ajutor din partea inspectoratului şcolar local. Părinţii iau explicat lui Cristian că este special din cauza crizelor şi va fi ţinut acasă. 8 Într-o zi obişnuită, Cristian se trezeşte aproximativ la ora 10: 00, mănâncă micul dejun şi se uită la "Preţul este corect". Urmăreşte la prânz ştirile şi informaţiile despre vreme şi mănâncă din nou. Dna. Ionescu îl duce pe Cristian la terapie fizică marţea şi joia. După terapie, de obicei fac cumpărături şi mânâncă în oraş. Serile sunt de obicei petrecute acasă, jucându-se la Nintendo. Cristian face baie la 10: 30 seara. Ora de culcare variază în funcţie de programul tatălui, cel mai târziu 2: 00, atunci când acesta se întoarce de la serviciu târziu. Cristian ia medicamente de cinci ori pe zi. 8 Cristian nu are relaţii de prietenie cu alte persoane de vârsta lui, fie acestea permanente sau regulate. Copiii prietenilor vin la Cristian acasă la evenimente. De asemenea, un băiat de 13 ani, care locuieşte în apropiere, îl vizitează pe Cristian ocazional. Cristian are unele contacte cu persoane de vârstă similară, prin faptul că participă la jocurile de fotbal locale, organizate de liceul din localitatea apropiată în fiecare toamnă. Cu toate acestea, nici una din aceste relaţii nu poate fi considerată o prietenie puternică şi statornică. Copyright © Test. Central, 2011 57

Administrarea, cotarea și interpretarea (XIII) 8 Rezultatele testelor 8 Abilităţi intelectuale: 8 Per total, capacitatea intelectuală a lui Cristian, aşa cum a fost aceasta evaluată prin SB-IV (Thomdike, Hagen şi Sattler, 1986) se află la prima centilă, cu un scor scalat de 40. 8 Scorurile lui scalate sunt: 8 8 8 54 pentru Raţionament abstract, 50 pentru Memorie pe termen scurt, 44 pentru Raţionament verbal şi 42 pentru Raţionament cantitativ. Nu există diferenţe semnificative între aceste scoruri. 8 Scorurile, în general, sunt similare cu cele ale copiilor cu dezvoltare medie, în intervalul de la 4: 6 -7 ani. Păstrarea pe termen scurt a informaţiilor prezentate vizual constituie un punct tare. Atenţia pe termen scurt pentru informaţiile auditive constituie un punct slab. Având în vedere punctele tari aparente ale lui Cristian în prelucrarea informaţiilor vizuale, a fost administrat Testul Matricilor Analogice, Forma scurtă (Naglieri, 1985). Acesta evaluează abilităţile intelectuale de tipul procesării vizuale. Scorul pentru acest test este plasat la prima centilă, fiind în concordanţă cu rezultatul SB-IV (Thorndike, Hagen şi Sattler, 1986). 8 Achiziţii: 8 8 8 Achiziţiile măsurate prin Wide Range Achievement Test (Wilkinson, 1993), sunt în concordanţă cu abilităţile sale intelectuale. Scorurile standard sunt de: 8 8 8 54 pentru Ortografie, 52 pentru Citire şi mai mic de 46 pentru Matematică. Toate scorurile se află la prima centilă. Copyright © Test. Central, 2011 58

Administrarea, cotarea și interpretarea (XIV) 8 Comportamente şi deprinderi adaptative: 8 8 Deprinderile adaptative au fost evaluate cu ajutorul ABAS-II, Formularul pentru Adult. Dna. Ionescu a fost evaluatorul GAC şi scorurile Conceptual, Practic şi Social sunt la prima centilă şi sunt ȋn concordanţă cu scorul obţinut la testul de inteligenţă. Datele susţin în continuare un diagnostic de dizabilităţi intelectuale. Deprinderile adaptative se situează în intervalul Foarte scăzut. Profilul este plat, nu au existat diferenţe semnificative între scoruri. Copyright © Test. Central, 2011 59

Administrarea, cotarea și interpretarea (XV) 8 Intervenţii 8 În timpul discuţiei profilului Cristian, domnul şi doamna Ionescu au recunoscut că dorinţa lor de a proteja şi oferi sprijin pentru nevoile zilnice ale lui Cristian, alături de dorinţa de a restricţiona interacţiunile lui sociale, au dus la dezvoltarea scăzută a abilităţilor sale adaptative. Deşi suspectau acest lucru înainte de evaluare, datele ABAS-II le-au confirmat acest lucru şi i-au motivat să se implice ȋntr-un plan de intervenţie care să conducă la creşterea independenţei băiatului. 8 O întâlnire cu personalul de la centrul regional de resurse i-a ajutat să identifice obiectivele specifice pe termen lung ale intervenţiei. Cel mai important obiectiv a fost acela de a-l pregăti pe Cristian pentru a munci şi a trăi într-o unitate de îngrijire, după ce părinţii săi nu vor mai fi în măsură să aibă grijă de el. Personalul centrului a fost de acord ca el să participe la un program zilnic care se concentrează pe utilizarea resurselor comunităţii şi pe dezvoltarea de abilităţi de comunicare şi sociale, într-un context de muncă. 8 În cadrul manualului se regăsesc studii de caz pe diverse tematici: tulburare pervazivă de dezvoltare, tulburare autistă, evaluare pentru servicii asociate cu un diagnostic de dizabilitate intelectuală, traumatism cerebral, debut întârziat al bolii Alzheimer Copyright © Test. Central, 2011 60

9. Etică (I) 8 Menţinerea securităţii, atât în privinţa materialelor deja utilizate, cât și a celor neutilizate, reprezintă un aspect important al practicii profesionale (vezi Standards for Educational and Psychological Tests, AERA, APA & NCME, 1999). 8 Examinatorii ar trebui să menţină controlul asupra materialelor ABAS prin nedistribuirea lor fără autorizaţie. 8 În mod similar, rezultatele la ABAS nu ar trebui să fie divulgate acelor persoane care nu trebuie să le cunoască. Specialistul care folosește materialele de testare este responsabil pentru menţinerea confidenţialităţii instrumentului și pentru respectarea dreptului de autor (este interzisă realizarea unor copii neautorizate). 8 Utilizarea celor chestionarului, chiar şi în scop de cercetare, este ilegală fără acordul prealabil, în scris, al autorilor sau al editorului internaţional sau regional. Condiţiile în care se pot obţine licenţe comerciale, precum şi condiţiile pentru licenţierea în scop de cercetare, pot fi consultate pe site-urile acestor editori: www. giuntios. it/ pentru editorul internaţional şi www. testcentral. ro pentru editorul român. Copyright © Test. Central, 2011 61

Etică (II) 8 Condiții 8 de utilizare a instrumentelor Extras din codul deontologic elaborat de COPSI: 8 Art. XIII. 2. Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele și tehnicile de evaluare în stricta conformitate cu normele instituite în acest sens de Colegiu. 8 Psihologii vor respecta de asemenea legislația în vigoare cu privire la drepturile de autor și de proprietate intelectuală pentru instrumentele de evaluare folosite. Copyright © Test. Central, 2011 62

10. Bibliografie 8 1. Harrison, P. L. , Ph. D. , Oakland, T. , Ph. D. , adaptat în România de Dragoș Iliescu și Daniela Vercellino (2012). Adaptive Behavior Assessment System Second Edition – manual (ABAS-II Sistemul de evaluare a comportamentului adaptativ). Manual tehnic. București: O. S. România. 8 2. American Association on Mental Retardation. (2002 b). Mental retardation: Definition, classification, and systems of support. Washington, DC: Author 8 3. Harrison, E L. (1990), Mental retardation, adaptive behavior assessment, and giftedness. In A. S. Kaufman (Ed. ), Assessing adolescent and adult intelligence (pp. 533 -585). Boston: Allyn and Bacon. 8 4. Seltzer, G. B. (1997). Adult assessment: The case for functional assessment. In R, L. Taylor (Ed. ), Assessment of individuals with mental retardation (pp. 201 -225), San Diego, CA: Singular Publishing Group. 8 5. Glutting, J. J. , & Oakland, T. D. (1993). Guide to the assessment of test session behaviors for the. WISG-III and W 1 AT: Manual. San Antonio, TX: The Psychological Corporation. Copyright © Test. Central, 2011 63