ACCIDENTE DE CIRCULAIE Principalul factor etiologic al politraumatismelor

ACCIDENTE DE CIRCULAŢIE Ø Principalul factor etiologic al politraumatismelor Ø Cel mai frecvent q 20 -40 ani → şoferi q < 20 >50 → pietoni Ø Vinovăţia q 90 % - factorul uman q 60 % - şoferii

FACTORI FAVORIZANŢI Ø Ø Ø Consumul de alcool Consumul de droguri Viteza mare Experienţa insuficientă la volan Hiporeflectivitatea: q Oboseala q Diverse stări psiho-emoţionale “bravada” la tineri Ø Starea carosabilului Ø Defecte la sistemul de frânare, direcţie sau iluminare Ø Indisciplina pietonilor Ø

ALTE CAUZE Ø Mărimea şi tipul maşinii Ø Poziţia victimei în maşină Ø Tipul impactului: q q Ø Frontal Lateral Posterior Rostogolire Utilizarea mijloacelor de siguranţă q Centuri q Air-bag-uri

MECANISMELE DE PRODUCERE A LEZIUNILOR Ø CIOCNIRE → IMPACT Ø DECELERAŢIE → Ø ACCELERAŢIE → PROIECTARE OPRIRE BRUSCĂ

MODELE LEZIONALE Ø În funcţie de: q Locul ocupat în maşină q Folosirea sau nu a mijloacelor de protecţie q Tipul de impact ▼ Apar cu frecvenţă mai mare anumite leziuni (modele lezionale)

LOVIRE FRONTALĂ → ŞOFER FĂRĂ MIJLOACE DE PROTECŢIE Ø Lovire de: volan, parbriz, oglindă retrovizoare: q q Ø Lovire de volan: q q q Ø Leziuni craniene Fracturi oase faciale Plăgi scalp, faţă Fracturi braţ sau antebraţ Fracturi de stern Fracturi costale Contuzii pulmonare Contuzie sau ruptură cardiacă Rupturi splină, ficat Rupturi de intestin Lovire de bordul maşinii: q Fracturi de bazin q Fracturi de şold q Fracturi de femur Ø Prin deceleraţie: q Fractură coloană cervicală q Contuzii cerebrale

IMPACT LATERAL Ø Plăgi ale scalpului Ø Plăgi ale feţei Ø Fractură coloană cervicală Ø Fracturi costale Ø Contuzii pulmonare Ø Ruptură de splină Ø Ruptură de ficat Ø Ruptură de rinichi stâng Ø Fractură de pelvis

PASAGERUL DIN FAŢĂ → IMPACT FRONTAL Ø Bilanţ lezional diferit prin absenţa volanului şi a pedalelor de frână şi ambreiaj: q q ► Fracturi craniene Fracturi faciale Fracturi pelvine Fracturi de claviculă Bilanţul lezional se dublează dacă în spate se află un pasager fără centură

IMPACT LATERAL Ø Leziuni la nivelul scalpului Ø Leziuni la nivelul feţei Ø Leziuni la nivelul gâtului Ø Leziuni la nivelul toracelui Ø Leziuni rinichi drept Ø Leziuni lob drept hepatic

MIJLOACE DE PROTECŢIE Ø Scad mortalitate şi morbiditatea Ø Apar leziuni legate de mijloacele de protecţie

VICTIMA - PIETON MECANISME: q SIMPLE q ASOCIATE

MECANISME SIMPLE Ø Impact direct: ü Escoriaţii la locul de contact ü Plăgi ü Alte leziuni Ø Proiectare: → leziuni grave → pe partea opusă contactului Ø Prin călcare → leziuni grave → pe toată suprafaţa corpului Ø Comprimare (strivire) → leziuni similare călcării

MECANISME ASOCIATE Ø Lovire – cădere – călcare ► asociază leziuni ca în mec. simple

TRATAMENT Ø PROFILACTIC Ø CURATIV

TRATAMENT PROFILACTIC Ø Medicul → sfătuieşte sau interzice pe anumite perioade să conducă autovehiculul: q Persoane cu boli psihice grave q Diminuarea capacităţii de conducere q Scăderea atenţiei şi concentrării q Modificări de comportament q Tulburări de percepţie a culorilor

TRATAMENT CURATIV PRIMUL AJUTOR: Ø Degajarea victimei: q Cu blândeţe q Fără mişcări bruşte q Fără miscări de flexie sau extensie → corect: bloc cranio-cervical Ø Poziţia pe sol → decubit dorsal Ø Inventarierea leziunilor Ø Asistenţă de urgenţă cardio-respiratorie Ø Hemostază provizorie Ø Imobilizarea fracturilor

ASISTENŢA DE URGENŢĂ ÎN CALAMITĂŢI (DEZASTRE) FACTORI: q Lezarea sau îmbolnăvirea fiinţelor umane q Distrugerea şi / sau contaminarea mediului q Solicitarea copleşitoare a resurselor locale q Întreruperea funcţionării normale a mecanismelor societăţii q Ridică probleme de asistenţă de urgenţă de masă q Depasesc uneori teritoriul unei ţări

CLASIFICARE DUPĂ ETIOLOGIE: Ø Naturale: ü ü Ø Unundaţii Cutremure Uragane Tornade Ecologice: ü ü ü Prăbusiri de avioane Prăbusiri de blocuri Incedii Deraieri de trenuri Deversare în mediu de: v Subst. Chimice v Subst. Radioactive v Subst. Biologice Ø Conflicte: ü Războaie ü Ciocniri de stradă ü terorism

CLASIFICARE DUPĂ NUMĂRUL VICTIMELOR: Ø Cu victime multiple → (4 – 40 victime) Ø Dezastre propriu-zise → sute sau mii de victime

ORGANIZAREA AJUTORULUI MEDICAL (ÎN AFARA RAZBOAIELOR) Spitalele să aibe planuri de asistenţă pentru eventualele dezastre ce pot apare în teritoriu Ø Tratarea victimelor de toate: Ø q q q Ø Echipele să fie complexe: q q q Ø Culturile Religiile Naţionalităţile Rasă Vârstă sex Chirurg Internist Pediatru Infecţionist Epidemiolog Etc Stabilirea de legături cu alte formaţiuni din teritoriu uneori şi formaţiuni internaţionale

ETAPELE ASISTENŢEI DE URGENŢĂ Ø Anunţarea evenimentului: q q Ø Staţii de salvare Spitale de urgenţă Unităţi sanitare din teritoriu Organele de ordine ü telefon ü Radio ü Televiziune ü Etc. Degajarea victimelor: Presupune existenţa de echipe mixte (medicale + pompieri + organe de ordine) – care sunt instruite (SMURD) q Nu se degajează un accidentat dacă nu avem un număr suficient de ajutoare q q Asigurarea permeabilităţii căilor aeriene q Poziţie corectă a corpului în timpul degajării

ETAPELE ASISTENŢEI DE URGENŢĂ Ø Triajul accidentaţilor: q q Scoaterea victimelor din focar Examen clinic complet ü Bilanţ lezional ü Scoruri ü Ierarhizarea tratamentului q Ø Ierarhizarea urgenţelor Primul ajutor medical: q q Asigurarea respiraţiei Asigurarea circulaţiei ü Masaj cardiac extern ü Masaj cardiac intern ü Defibrilaţie q q q Hemostaza Imobilizarea fracturilor Calmarea durerii (analgetice) Protecţie împotriva frigului Cai venoase (2)

ETAPELE ASISTENŢEI DE URGENŢĂ Ø Transportul primar: q În condiţii cât mai bune: ü ü Improvizat Auto Aero Naval q În ordinea priorităţilor q Conform indicaţiilor echipei medicale q Sub supravegherea unui membru al echipei q După asigurarea funcţiilor vitale

LA SPITAL → CA LA POLITRAUMATIZAT

TRANSPORTUL SECUNDAR Ø Este un act reglat → adaptat fiecărui caz în parte Ø Supus de 3 cauze: q Chirurgical (explorări, intervenţii complexe) q Medical q Umane – dificultăţi de limbă Ø Se face cu anunţarea spitalului destinatar Ø Se comunică date complete despre bolnav Ø Asigurarea unui transport adecvat

LEZIUNI COMBINATE Ø Se caracterizează prin polimorfism traumatic generat de armele nucleare la care se poate adăuga traumatisme produse prin arme de foc Ø Efectele armei nucleare: q Energie: ü Mecanică → 50 % → unda de soc ü Luminoasă → 35 % → lumină + căldură ü Nucleară → 15 % → radiaţii ionizante

LEZIUNI CONSECUTIVE AGRESIUNII MECANICE Ø Explozia: q Caldură q Lumină Ø ╞ Unda de şoc – viteză supersonică indiferent de. . . ∟produce: ü leziuni de organe interne: § SNC § Organe abdominale § analizatori üLeziuni ØGravitatea prin lovire leziunilor în funcţie de: q q q distanţă poziţia individului mediul de propagare

LEZIUNI CONSECUTIVE AGRESIUNII LUMINOASE Mare cantitate de caldură şi lumină Ø Explozia de la Hiroshima → 7 mil. Kcal. Ø Leziuni: q Lumină: ü Raze infrarosii ü Raze ultraviolete q Aprinderea: ü Haine ü Obiecte din jur Interesează – tegumentele neprotejate v Proporţional cu puterea exploziei v Cele superficiale afectează: v ü Tegumentele ü Mucoasele ü Cornee ± conjunctivă

LEZIUNI CONSECUTIVE ACŢIUNII RADICE Ø Radiaţia: q iniţial – raze γ + neutroni (1/3 ) – acţionează 10 -15 sec. de la explozie q Reziduală: ü Eliberare treptată (luni, ani) ü Căderi radioactive de la mare înălţime ü Acoperă suprafeţe foarte mari

BOALA DE IRADIERE FACTORI: Ø Distanţa de la epicentrul exploziei Ø Cantitatea de radiaţii recepţionată Ø Vârstă Ø Tare organice CANTITATEA DE RADIAŢII: Ø > 3000 R – leziuni ireversibile SNC Ø 3000 – 800 R – tulburări gastrointestinale Ø 800 – 200 R – tulburări hematologice Ø < 200 R – tulburări urinare

IRADIEREA Ø Externă: q Depuneri radioactive pe tegumente q Apar după 48 h de la expunere Ø Internă: q Inhalarea sau ingestia prafului radioactiv q Leziuni grave ale organelor interne

PERIOADE EVOLUTIVE Ø Iniţială – predomină: ü Semnele neurologice ü Semne gastrointestinale ü Semne hematologice Ø Latenţă: ü Semne hematologice ü Infecţii Ø Stare: ü Agresiune microbiană ü Trombopenie ü anemie

TRATAMENT Ø PROFILACTIC: q Evitarea razboaielor q Limitarea exploziilor atomice dirijate q Centre nucleare cât mai sigure Ø CURATIV: q Dezactivare – spălare cu apă q În spital: ü ü Rezolvare leziunilor traumatice Reechilibrare electrolitică Vitamino-terapia Trat. simptomatic