Abordarea comportamental a personalitii J Watson B F

Abordarea comportamentală a personalităţii J. Watson B. F. Skinner

Behaviorismul clasic �Se concentrează asupra comportamentelor observabile �Rolul forţelor inconştientului şi conştientului este negat �Foarte popular în anii 1920, dar rămâne o forţă în psihologie �Personalitatea – acumulare de răspunsuri învăţate la stimuli

J. Watson �În copilărie, la un pas de delincvenţă �S-a îndreptat spre psihologie şi s-a întreţinut singur în facultate � 1920 – cădere nervoasă din cauza fricii de întuneric � 1913 – publică articolul manifest al behaviorismului, Psychology as the Behaviorist Views It �Modifică obiectul de studiu al psihologiei �Posibilitatea anticipării comportamentului uman �Scopul psihologiei – utilizarea practică a datelor

� 1919 – program de condiţionare a fricii la un copil (“micul Albert”) „Daţi-mi un copil şi îl voi face să se caţere sau să-şi folosească mâinile pentru a construi clădiri din piatră sau lemn… Îl voi face hoţ, răufăcător sau toxicoman. Posibilităţile în orice direcţie sunt nenumărate… Oamenii se construiesc şi nu se nasc. ”

B. F. Skinner � 1970 – un eşantion de 1000 de membri APA îl declarau ca fiind psihologul cu cea mai mare influenţă în psihologia contemporană �Nu s-a ocupat în mod special de subiectul personalităţii umane �A încercat să ofere explicaţii pentru întregul comportament uman �Psihologia trebuie să-şi limiteze domeniul la ceea ce poate fi văzut, manipulat şi măsurat în laborator

�A crescut într-un mic orăşel din Pennsylvania �Avantajele unei copilării tipic americane �I-a fost indus un puternic sentiment al comportamentului corect �Iniţial orientat spre scris, renunţă şi este atras de Behaviorism; devine un comportamentalist convins �Experienţa bătrâneţii – Enjoying Old Age

Întăririle şi modelarea comportamentului �Skinner făcea distincţie între evenimentele “publice” şi “private” �Face un pas înainte faţă de Watson – unele comportamente se desfăşoară fără un motiv anume �Stimulul se află în consecinţele comportamentului �Toate comportamentele pot fi controlate prin consecinţele lor �Face distincţie între comportamentele �Respondente – rolul întăririi �Operante – natura şi frecvenţa lor se modifică în funcţie de consecinţe

�Exemplul clasic: plânsul copilului �Skinner box �Tipuri de întăriri �Pozitive �Negative �Programe de întăriri �Cu interval fix / variabil �Cu raport fix / variabil �Formarea comportamentelor operante complexe: modelarea (metoda aproximărilor succesive)

Evaluarea teoriei �Aplicare cu succes în şcoli, închisori, spitale, organizaţii industriale (token economy) �Scăderea absenteismului, creşterea productivităţii �Dezumanizarea �Tipul subiecţilor utilizaţi �Simplismul situaţiilor studiate