1 i 8 MARTIE Semnificaii istorie simboluri Pe

1 şi 8 MARTIE Semnificaţii, istorie, simboluri

Pe 1 martie sărbătorim ziua mărţişorului. Această zi coincide şi cu venirea primăverii. Aşadar, mărţişorul este un simbol al primăverii. Tot în această zi mai sărbătorim şi Ziua Mondială a Protecţiei Civile, iar în Islanda se sărbătoreşte Ziua Berii.

• În anul 1977 Adunarea Generală a ONU a proclamat, printr-o rezoluție (decizie), Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910, de Internaționala Socialistă reunită la Copenhaga. După primul război mondial, Adunarea Generală a ONU a fixat data de 8 martie ca Ziua Internațională a Femeii, femeile au început din nou să demonstreze pentru drepturi egale și dreptul de vot. Următorul pas în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976 - 1985 ca Deceniu ONU pentru condiția femeii.

Istoricul săbătorii mărţişorului • • Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de marteniţa) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco – tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini, care, la Bulgari, sunt legate de întemeierea primului lor hanat, la Dunăre, în anul 681. Se mai consideră deasemenea că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiuluin Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII – lea. Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Irdache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova şi Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac sau altul, iar moneda o dădeau pe caş. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

În prezent • • În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare. În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărțișor”, care începe pe data de 1 martie și durează până la 10 martie. În acest an, festivalul se află la ediția a 45 -a. În unele judeţe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățile transilvănene, mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În judeţul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat, fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. În Dobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. În zona Moldovei pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete, aceștia oferind la rândul lor fetelor mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de restul țării). Sărbătoarea mărțișorului se poate întâlni în ZONA Balcanilor, la aromâni și megleno – români, precum și la bulgari care o numesc Marteniţa, și deasemenea în Macedonia şi Albania.

Mărţişorul • Mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. • Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

• Sărbatoarea Mărţişorului este un simbol al renaşterii naturii şi al tuturor speranţelor, al reînnoirilor, căci e la început de primavară, anotimpul înverzirii şi înfloririi. Tradiţia vine din vremuri preistorice, neţinând de creştinism, însă o putem considera una dintre cele mai frumoase datini ale poporului nostru.

• Savanţii susţin că Mărţişorul a fost moştenit de la romani, în calendarul cărora 1 Martie coincidea cu Anul Nou, luna Martie fiind închinată zeului Marte, divinitatea vegetaţiei şi a căsătoriilor, înainte de a deveni zeul războiului. În această zi, femeile şi fetele (uneori şi copiii) puneau la gât o moneda găurită de metal strălucitor, de obicei argint, legată de un şnur împletit de lână, alcătuit din două fire, unul roşu şi altul alb, pentru a avea noroc la rodirea câmpului şi pentru a nu se pârli la soare sau ca fetele să se facă mai frumoase şi mai drăgstoase.

• Mărţişorul se purta 9 sau 12 zile, după care era legat de ramura unui copac tânăr, iar în luna mai ce l-au prins acolo mergeau să vadă dacă le-a rodit pomul, deducând din asta norocul sau ghinionul din acel an. Împletirea firelor de origine animală (lână, păr) e legată de un simbol al fertilităţii. Aceasta explică obiceiul agăţării firelor de crengile unui pom, pentru a-l face să rodească.

• Firele pentru Mărţişoare erau pregătite la şezători, unde fetele torceau, firele toarse (nu doar cele cu care legau mărţişoarele) reprezentau legăturile simbolice ce urmau să le hotărască destinele. Se considera că Mărţişorul are un simbolism feminin, metalele din care era confecţionat la origine fiind argintul sau arama (nu aurul), ambele aparţinând simbologiei feminine, selenare.

ZIUA MAMEI • Istoricii spun că , , Ziua Mamei” îşi are originile in festivalul dedicat mamei zeilor Rhea, tinut in Grecia Antica. Zeita pamantului Rhea era sotia lui Cronos, zeul timpului si mama tuturor zeilor si zeitelor din Olimp. De asemenea, in Roma, Cybele mama zeilor era venerata inca din anii 250 IH. Sarbatoarea era cunoscuta sub denumirea de Hilaria si tinea trei zile, de pe data de 15 martie pana pe 18 martie.

• In anii 1600, Anglia celebra o zi numita "Sambata Mamelor", in a patra sambata a postului Pastelui, pentru a cinsti mamele. In acele timpuri, multi oameni saraci lucrau ca servitori pentru bogatasi. Cum cea mai mare parte a slujbelor erau departe, acestia locuiau in casa stapanului lor. De Sambata Mamelor aveau permisiunea de a-si petrece ziua alaturi de cei dragi. O prajitura speciala se gatea pentru aceasta ocazie festiva. • Odata cu raspandirea religiei crestine pe glob, istoricii sunt de parere ca "Mama Biserica" a substituit cealalta sarbatoare "Mama Zeita". Multi spun ca ceremoniile care erau tinute in cinstea lui Cybele au fost adoptate de biserica pentru a venera pe Maria, mama lui Isus Cristos. Ele reprezentau puterea spirituala care ne-a dat viata si ne protejeaza de tot ceea ce este rau. In timp, cele doua sarbatori s-au amestecat si au devenit una singura "Ziua Mamei". In Statele Unite ale Americii, sarbatoarea dedicata mamei, a fost pentru prima data propusa, in anul 1872, de catre Julia Ward Howe. Trebuia sa fie o zi dedicata pacii.

• Pe 12 decembrie 1912 a luat fiinta Asociatia Internationala pentru Ziua Mamei. Astazi multe tari din lume isi aniverseaza ziua mamei, la momente diferite, dar exista tari ca: Danemarca, Finlanda, Italia, Turcia, Australia si Belgia care-si celebreaza de asemenea ziua mamei in aceeasi zi cu Statele Unite.

Ghicitori Ghici ghicitoarea mea, Cine este ea? Când ghiocelul încolţeşte Şi neaua albă se topeşte? Primăvara

Clopoţel, mititel, Cine sună lin din el? Nimeni! Numai vântul Clătinându-l, legănându-l. Când zăpada se topeşte De sub ea el se zăreşte. Ghiocelul

• • Cu alb şi roşu colorat, De el ne-am tot bucurat; An de an el ne vesteşte Că primăvara soseşte. Mărţişorul