1 Educarea elevilor pentru contientizarea importanei problemelor de

1. Educarea elevilor pentru conştientizarea importanţei problemelor de mediu 2. Implicarea întregii şcoli şi mai ales a elevilor, în acţiuni concrete care ajută la păstrarea unui mediu curat şi sănătos 3. Dezvoltarea capacităţii elevilor de a lucra în echipă, de a lua decizii, dezvoltarea spiritului civic 4. Acumularea unui bagaj de cunoştinţe legate de mediu şi cunoaşterea legislaţiei ce se referă la mediu 5. Înfrumuseţarea sălilor de clasă, a spaţiilor din jurul şcolii 6. Colaborarea cu alte şcoli sau cu comunitatea locală 7. Obţinerea statutului de Eco-Şcoală şi a Steagului Verde

Reprezentantul conducerii şcolii -profesor Daniela Flonder – directorul şcolii Coordonator proiect - Ghiţă Ofelia – profesor de matematică Cadre didactice - Popescu Mirela – inginer, director adjunct -Smerea Doina – profesor de chimie, director educativ -Strugaru Alina – profesor de geografie -Odobaşa Irina – profesor de desen -Verzea Eugenia – inginer, şef comisie Protecţia Muncii şi PSI -Manea Drăguţa – învăţător , şef comisie învăţători -Burnaz Mariana –maistru instructor

-Baciu Mariana- profesor fizică -Bălănescu Daniela – profesor matematica -Bîrnă Carmen – profesor franceză -Săndulache Raluca – profesor engleză -Onciul Ştefania – psiholog scolar Reprezentanţi ai personalului nedidactic din şcoală -Postelnicu Cornelia –secretar şef al şcolii - Stan Carmen - administratorul şcolii - Andronache Mina - contabilul şcolii - Radu Mioara – secretar al şcolii - Matei Cristina – bibliotecarul şcolii Reprezentanţi ai părinţilor -Bajdechi Maria - preşedintele consiliului părinţilor -Stancu Livia – părinte, XIB -Sîrbu Livia – părinte, XIB

Reprezentanţi ai comunităţii locale -Octavia Bărdaşu- Şef Serviciu Protecţia Mediului , Primăria Constanţa -Irina Popescu- Şef Serviciu Integrare Europeană , Primăria Constanţa

Reprezentanţii elevilor -Popescu Adela – preşedintele consiliului elevilor pe şcoală, elevă XIID -Dima Alexandra – membru în consiliul elevilor, elevă XIC -Melnic Alexandru - membru în consiliul elevilor, elev XIC -Ciuceanu Mihai elev, VA -Alistar Elena Celestina elevă, VIIIA -Miduţ Alexandra elevă, XIB -Iordache Andreea , XA -Axintioaie Ioana elevă, XIB -Ignat Larisa elevă, XIB - Surugiu Cristina Mariana, XIII -Panait Ionela, XIIIE -Bujoreanu Ioana XIID -Bălinişteanu Cristian , XII D

Responsabilităţile comitetului în şcoală Responsabilităţi Cine răspunde Coordonator proiect Ghiţă Ofelia Planificarea şi realizarea activităţilor de educaţie pentru mediu -Popescu Mirela- Dir. Adj. -Ghiă Ofelia -coordonator -Popescu Adela- elevă -Bujoreanu Ioana -elevă Evaluare activităţilor proiectului -conducerea şcolii -consiliul elevilor -reprezentanţi ai comunităţii locale Întâlniri: cadre didactice, diriginţi, reprezentanţi ai comunităţii locale, specialişti în domeniu, reprezentanţi ai altor şcoli -Radu Mioara- secretar şcoală -Verzea Eugenia- profesor -Dima Alexandra- elevă -Melnic Robert- elev Responsabil cu realizarea unui site Eco-şcoală -Ghiţă Ofelia -Bălinişteanu Cristian -elev

Realizarea panourilor, afişelor, publicaţiilor legate de proiect -administratorul şcolii -bibliotecarul şcolii -profesorul de desen -directorul educativ Formarea şi coordonarea echipelor -Baciu Mariana profesor eco-şcoală, pe clase -Manea Drăguţa –învăţător -Donisanu Cristina-elevă -Popescu Adela- elevă Contabilizarea şi evaluarea - Andronache Mina -contabil fondurilor obţinute prin valorificarea - Stan Carmen -administrator deşeurilor Organizarea, pregătirea şi participarea elevilor la concursuri pe teme ecologice -Manea Drăguţa- învăţător - Smerea Doina director educativ -Bârnă Carmen - profesor Colectarea şi vânzarea de deşeuri -reprezentanţii eco ai fiecărei clase - Matei Cristina , bibliotecarul şcolii Amenajarea spaţiilor din jurul şcolii -echipe de elevi -conducerea şcolii Realizarea parteneriatelor - Ghiţă Ofelia -coordonator proiect -Flonder Daniela directorul şcolii

Încercând să aliniem şcoala noastră la standarde europene, să ridicăm calitatea actului educativ şi în acelaşi timp să racordăm activitatea noastră la viaţa publică a comunităţii, s-au analizat probleme de mediu la toate nivelele: în consiliile profesorale, la nivel de clasă, între clase şi chiar între şcoli. Analiza swot a evidenţiat: Puncte tari -Interes ridicat din partea cadrelor didactice pentru activităţi educative. -Tradiţie în desfăşurarea unor concursuri care antrenează elevii în înfrumuseţarea şi ecologizarea mediului în care trăiesc. -Parteneriate cu Primăria, Direcţia de sănătate sau alte şcoli, pe teme ecologice -Curriculum deschis problemelor de mediu: în clasa a VIII-a elevii studiază obiectul „ecologie”. Lecţii de ecologie se mai întîlnesc şi la obiectele : geografie, biologie, educaţie civică, engleză, dirigenţie şi altele. -Personal administrativ competent şi responsabil -Conducerea şcolii prezintă interes pentru curăţenie, pentru aspectul şcolii, pentru desfăşurarea activităţilor şcolare într-un mediu sănătos şi civilizat.

Puncte slabe -Coşurile de gunoi din clase sunt neîncăpătoare pentru cantităţile mari de deşeuri care se strâng zilnic -Elevii nu conştientizează importanţa pentru omenire a reciclării deşeurilor şi în special a hîrtiei -Nu există la elevi o responsabilitate civică faţă de actele prin care poluiază mediul sau îl fac dezagreabil -Absenţa formării cadrelor didactice şi a elevilor în domeniul ecologic Oportunităţi -Educarea tinerilor în spiritul păstrării unui mediu curat şi sănătos -Valorificarea competenţelor dobândite în învăţământul formal în context practic, bine ancorat în realitatea contemporană -Implicarea şi responsabilizarea elevilor în viaţa şcolii şi a comunităţii -Iniţierea elevilor în managementul de proiect, dezvoltarea interesului lor de a lua decizii -Diversificarea ofertei educaţionale prin opţionale pe teme ecologice -Valorificarea posibilităţilor de cooperare la nivel naţional şi chiar internaţional cu şcoli implicate în proiectul „Eco-şcoală” -Atragerea unui număr mai mare de elevi care să studieze în şcoala noastră -Posibilitatea recunoaşterii şcoli noastre ca o comunitate autentică în care tinerii sunt pregătiţi profesional, intelectual , dar mai ales pentru o viaţă mai bună

Ameninţări -Programe încărcate care nu permit tinerilor să desfăşoare actvităţi extraşcolare -Implicarea formală în proiect poate duce la o atitudine dispreţuitoare faţă de ecologişti -Neimplicarea tuturor cadrelor didactice face ca proiectul să se desfăşoare prin acţiuni izolate şi cu timpul să-şi piardă viabilitatea Corelarea rezultatelor cu capacitatea şcolii de a rezolva o parte din probleme şi conturarea acestor capacităţi în activităţile cuprinse în planul de acţiune Comitetul eco-şcoală a fixat în luna februarie o sesiune de analiză a problemelor de mediu la care vor participa elevi, profesori, personalul administrativ din şcoală şi invitata din partea primăriei , doamna Octavia Bărdaşu, şef serviciu Protecţia Mediului în Primăria Constanţa. -Introducerea unor teme ecologice la diferite discipline cum ar fi engleza franceza, discipline tehnice. -Colectarea şi valorificarea deşeurilor -Creaţii artistice pe teme ecologice, realizate de elevi

-Articole şi fotografii pe teme ecologice în revista şcolii -Dezvoltarea la elevi a abilităţilor practice şi a simţului estetic pentru clase frumoase -Formarea de panouri cu afişe, fotografii şi alte informaţii pe teme ecologice -Dezvoltarea la elevi a dragostei pentru natură prin excursii şi drumeţii Scopul unic al anului 2008 -2009 este curăţenia în sălile de clasă, pe holuri, în curtea şcolii şi în spaţiu din vecinătatea şcolii.

Acţiunea Cine răspunde Termen 1. Formarea comitetului ecoşcoală Ghiţă Ofelia septembrie 2008 2. Formarea echipelor de elevi pentru monitorizarea curăţeniei în şcoală -Bălănescu Daniela prof. Popescu Adela elevă octombrie 2008 3. Activităţi artistice de Ziua Mării Negre Neagu M. insp. noiembrie Ghiţă O. prof. 2008 4. Supravegherea păstrării Echipe de noiembrie curăţeniei. Afişarea pe panoul elevi 2008 eco a unor aspecte despre Onciul E. psih. curăţenie 5. Cea mai frumoasă clasă în Baciu M. prof. prag de sărbători decembrie 2008

6. Întâlnire cu doamna Octavia Bărdaşu, Şef Serviciu Protecţia Mediului Popescu M. dir. ianuarie 2009 7. Acţiuni de valorificare a deşeurilor Bîrnă C. prof. Matei C. bibl. februarie 2009 8. Plantarea pomilor şi a florilor cu sprijinul Primăriei Echipe de martie elevi , Ghiţă O. 2009 Burnaz M. 9. Realizarea unei expoziţii de imagini referitoare la curăţenie prof. Odobaşa aprilie 2009 Elevi: Melnic R. , Iordache A 10. Cea mai frumoasă clasă Strugaru Alina aprilie 2009 prof. de sărbătorile Paştelui 11. Supravegherea păstrării echipe de curăţeniei în clase dar şi in elevi afara lor. Săndulache Raluca prof. mai 2009

Comitetul de monitorizare -coordonator proiect, Ghiţă O. -director educativ, Smerea Doina -profesori: Odobaşa Irina, Strugaru Alina Baciu Mariana Bălănescu Daniela -patru echipe de elevi pe nivele de clase coordonate de elevii din Consiliul elevilor: Echipa I (4 elevi din clasele. I-IV), Echipa. II (4 elevi din clasele V-VIII), Echipa. III (4 elevi din clasele. IX-XII), Echipa IV (4 elevi de la SAM). Comitetul de monitorizare urmăreşte: -întreţinerea curăţeniei. Clasele primesc note săptămânal iar rezultatele vor fi cunoscute de toţi elevii şcolii -se urmăreşte colectarea hârtiei în cutii şi depozitarea în bibliotecă, până când va fi ridicată de firma de achiziţionare. -Rezultatele bune pe clase vor fi popularizate pe panoul eco -se vor face informări în conformitate cu calendarul ecologic -evaluarea financiară va fi făcută de contabilul şcolii şi popularizată

Proiectul Eco-Scoală crează oportunitatea ca activităţile legate de mediu să fie integrate în programele şcolare acţiunea obiectul 1. Cea mai frumoasă clasă de sărbători Dirigenţie, religie ecologie 2. Informările sub formă de eseu Limba română, digenţie, informatică engleză, franceză 3. Îngrijirea plantelor din clase şi din şcoală Biologie, geografi, cunoştinţe despre natură 4. Monitorizarea acţiunilor, luarea deciziilor, asumarea unor responsabilităţi Educaţie civică, dirigenţie, management

Crearea unor afişe, desene, grafice sau fotografii Desen, tehnologii, informatică engleză, 5. Crearea bibliotecii verzi Ecologie, cunoştinţe despre natură, biologie 6. Crearea unor obiecte de artizanat din deşeuri Desen, tehnologii aplicate 7. Confecţionarea unor recipiente în care să se colecteze deşeurile Atelierele şcolii

Informarea comunităţii şcolare -anunţuri săptămânale la întâlnirile Consiliului Consultativ al Elevilor -realizarea panoului unde vor fi afişate toate informaţiile legate de proiect -realizarea site-ului eco-şcoală -responsabilizarea elevilor din comitetele de monitorizare şi evaluare, care vor raporta săptămânal gradul de curăţenie şi igienă al şcolii Informarea comunităţii locale -vom informa presa locală de acţiunile noastre de mai mare amploare -vom continua parteneriatul cu şcoala „Dan Barbilian” din Constanţa şi vom colabora cu 20 de şcoli din ţară prin proiectul „Planeta Albastră” iniţiat deŞcoala nr. 5 din Arad. Vom colabora cu alte organizaţii ecologice cum ar fi: „Mare Nostrum” sau „Eco-Watch” din Constanţa şi prin acestea cu toţi cei care protejează mediul. -vom ţine o permanentă legătură cu reprezentanţii primăriei: doamna Octavia Bărdaşu şi doamna Irina Popescu prin care vom fi informaţi despre aspectele legate de mediu din Constanţa şi prin care vom avea sprijinul primăriei pentru înfrumuseţarea spaţiului din faţa şcolii.

Eu nu arunc deşeuri la întâmplare, la şcoală, acasă sau pe stradă !

În programele şcolare ale obiectelor ecologie, biologie, geografie, fizică, chimie tehnologie, desen, dirigenţie, educaţie civică, educaţia pentru mediu devine o prioritate în condiţiile în care dezvoltarea tehnologică şi cea industrială creeză din ce în ce mai multe probleme legate de calitatea mediului şi implicit de viaţa planetei. Studierea la şcoală a aspectelor legate de mediu, poate schimba atitudinea şi comportamentul tinerilor, trecând de indiferenţă, neglijenţă sau nepăsare, la conştientizare, îngrijorare şi implicare. Proiectul Eco-Scoală crează oportunitatea de angrenare a întrgii comunităţi şcolare în rezolvarea unor probleme de mediu. Astfel toate aceste acţiuni devin importane, iar obişnuinţa de a proteja mediul va deveni pe viitor o necesitate. Acest proiect mai dezvoltă la elevi capacitatea de a gândi în perspectivă, de a elabora soluţii răspunzând provocărilor de dezvoltare durabilă la nivel local. Elevii învaţă să utilizezel resursele în mod raţional şi să nu risipească deşeurile pentru că refolosirea lor prin reciclare protejează ceea ce pământul nu ne poate oferi la infinit. Proiectul Eco-Scoală ne ridică mai sus cu o treaptă pe scara civilizaţiei.

Educaţia pentru mediu va trebui să fie un mod de viaţă. Prin copiii educaţi în acest spirit, este educată întraga comunitate din care aceştia fac parte. Dacă tinerilor le pasă ce va fi cu viaţa lor, a comunităţii, a planetei, atunci viitorul are o siguranţă mai mare. Prin programul Eco-Şcoală se urmăreşte formarea la elevi şi nu numai lor, a unor deprinderi prin care să ocrotească natura şi viaţa astfel: -managementul deşeurilor, prin colectare , valorificare, reciclare -utilizarea raţională a resurselor -protecţia aerului şi apei -protecţia plantelor şi a animalelor -evitarea produselor sau a acţiunilor dăunătoare mediului -folosirea produselor naturale, netoxice -obişnuinţa de a respecta nişte reguli scrise sau nescrise pentru protejarea mediului

Eco-Şcoala a debutat ca program-pilot in anul 1994, cu sprijinul Comisiei Europene, iar acum se află în diferite stadii de implementare în 24 de state europene şi in Republica Africa de Sud, inglobând peste 7. 000 de şcoli participante si 2. 360 de Eco-Şcoli. Deşi sub alte denumiri (Green Schools, Eco-Scuole, Umweltschule etc. ), programul se desfăşoară în toate aceste ţări după aceleaşi reguli, cu aceleaşi teme. În România, programul Eco-Şcoala a debutat in anul 1999, cu doar 5 şcoli pilot, sub coordonarea Centrului Carpato-Dunărean de Geoecologie (CCDG), in calitate de membru asociat al FEE. Acum, 32 de judeţe sunt deja reprezentate în reţeaua Eco-Şcoală, care numără peste 150 de şcoli înscrise, 65 de participante si (doar) 10 Eco-Şcoli. Programul Eco-Şcoală se desfăşoară în România cu sprijinul Ministerului Educaţiei si Cercetării, Ministerului Apelor si Protecţiei Mediului, Ministerului Industriei şi Resurselor (Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor) şi al Comisiei Naţionale UNESCO.

Ca şi în alte ţări, şi în România s-a luat iniţiativa educaţiei pentru dezvoltare durabilă. Parametrii pentru dezvoltarea durabilă sunt discutaţi de către ministerele mediului şi cel al sănătaţii. Deciziile ministeriale trebuie transpuse in informaţii pe care educatorii (atât cei din mediul formal cât si cei din mediul informal) să le poată transmite mai departe pentru a se realiza conştientizarea publică. În mod obişnuit educaţia cu privire la mediu se ocupă de doua aspecte: protecţia mediului şi folosirea resurselor. Paradoxal, cu cât o societate este mai ridicată şi mai înstărită, cu atât impactul ei negativ asupra mediului este mai mare, necesităţile de consum sunt mai mari şi poluarea de asemenea. Educaţia pentru mediul inconjurator reprezintă un obiectiv primordial care trebuie realizat în armonie cu obiectivele generale întregii lumi. Pentru ca acest scop să fie atins este necesar ca toţi factorii implicaţi, cetăţeni, colectivităţi, inteprinderi, instituţii, să işi asume răspunderi şi să împartă sarcinile de protecţia mediului. Scopul final este imbunatăţirea calităţii mediului şi, prin urmare, o viaţă mai bună pentru toţi şi pentru fiecare in parte. Necesitatea educaţiei pentru mediu nu decurge numai din nevoia de a raţionaliza resursele. Este vorba şi de o problema de etică. In contextul acestor preocupări pentru mediul inconjurator, şcoala este chemată să joace un rol major. Aceasta deoarece tinerii petrec o mare parte din timpul lor în şcoală.

Elevii trebuie educaţi in sensul dobândirii unui sistem de valori care să le permită să inţeleagă că problema nr. 1 a omenirii este cea a protecţiei mediului, de rezolvarea căreia depinde insăşi existenţa speciei umane. În acest sens, o contribuţie a elevilor poate fi aciţunea de reciclare a deşeurilor din orizontul local care, pe de o parte economiseşte resursele existente, iar pe de alta parte, reduce poluarea mediului. Prin activităţile propuse de proiect se urmaresc formarea unor personalitaţi puternice, receptive, active care cunosc valoarea esenţială a mediului pentru viaţă, care sa fie motivaţi şi capabili să acţioneze in orice situaţie pentru păstrarea calităţii mediului. Un prim pas şi, totodată o finalitate este dobândirea obişnuinţei de a păstra curăţenia (acasă, la şcoala, in zonele de recreere, în imprejurimi, ). Este important ca această obişnuinţă să fie resimţită apoi ca o necesitate care să însoţească oriunde, întreaga viaţă. Educaţia pentru protecţia mediului inconjurator trebuie să le permită elevilor să inţeleagă că mediul este un sistem complex alcătuit din elemente care interacţionează permanent. Aşadar, orice dereglare a unuia dintre componente determină dereglări în toate celelalte cu care interacţionează. Implementând acest program in şcoală, urmarim ca elevii noştri să-şi formeze un sistem de valori şi principii care să nu le permită să rămană nepăsători in faţa numeroaselor agresiuni la adresa mediului lor de viaţă. Pe de alta parte, ei insuşi trebuie să devină formatori ai elevilor de mâine pentru ca protecţia mediului să devină o reuşită.

Pentru educaţia ecologică, de mare importanţă este contactul nemijlocit al elevilor cu natura. În cursul acestui proces de reintoarcere la natură, elevii descoperă perfecţiunea dar şi fragilitatea mecanismelor proceselor naturale, frumuseţea desăvarşită a naturii, şi, în acest fel, devin mai responsabili atât faţă de natură cât şi în raport cu propriul lor comportament. Educaţia pentru mediu reprezintă un scop pentru dezvoltarea durabilă a comunităţii locale, dar şi o strategie privind educaţia ecologică a tinerei generaţii. Programul Eco – Şcoală iniţiat, urmăreşte realizarea educaţiei pentru mediu a elevilor, atât prin activitatea la clasă, cât şi prin alte activităţi şcolare şi extraşcolare.