1 DECEMBRIE ZIUA NAIONAL A ROM NIEI Pai

1 DECEMBRIE ZIUA NAŢIONALĂ A ROM NIEI

Paşi către făurirea statului naţional unitar român - 1859 Unirea Moldovei cu Tara Romanească prin dubla alegere ca domnitor a lui Al. I. Cuza

Paşi către făurirea statului naţional unitar român 1877 -1878 În 9 mai 1877, România işi declară Independenţa faţă de Imperiul Otoman şi are loc războiul rusoromâno- turc. Războiul s-a terminat cu victoria României şi a Rusiei împotriva turcilor, obţinerea Independenţei României şi unirea Dobrogei cu România. Aspectul negativ a fost acela că Rusia a anexat sudul Basarabiei.

Paşi către făurirea statului naţional unitar român 1913 În urma celui de al doilea război balcanic, prin pacea de la Bucureşti din 1913, România obţine CADRILATERUL (teritoriu ce cuprindea judeţele Durostorum şi Caliacra)

Primul război mondial ANTANTA RUSIA FRANŢA ANGLIA PUTERILE CENTRALE - GERMANIA - IMPERIUL AUSTROUNGAR

Neutralitatea României 1914 -1916 Germanofilii Antantofilii La sfârşitul războiului România făcea parte din România putea uni Tripla Alianţă (Puterile teritoriile româneşti aflate Centrale). sub stăpânirea Austro Ungariei (Transilvania, Banat, Bucovina) Neutraliştii Romania nu era pregătită de război. In plus tratatul semnat cu Puterile Centrale era unul defensiv (de apărare). - 1914 – 1916 – neutralitate - 4 august 1916 – semnarea tratatului cu Antanta

…TRECEŢI BATALIOANE ROM NE CARPAŢII…. !

Armata română începe pe 15 august 1916 eliberarea Transilvaniei

Înfrângerea de pe frontul sudic a determinat retragerea din Transilvania Turtucaia

Armata română a încercat să stabilizeze frontul pe Jiu, apoi pe Olt, apoi pe Neajlov Argeş dar nu s-a reuşit decât în sudul Moldovei

1917 Pe aici nu se trece! Mărăşti Armata a II-a Mărăşeşti Armata a I-a Oituz Armata a II-a (gen. Al. Averescu) (gen. E. Grigorescu & C. Cristescu) (gen. Al. Averescu) Ø Pacea de la Brest-Litovsk dintre Rusia şi Puterile Centrale a adus România în imposibilitatea de a mai continua operaţiunile militare Ø Condiţiile păcii de la Buftea-Bucureşti erau deosebit de aspre: • Demobilizarea armatei române • Austro-Ungaria ocupa crestele Carpaţilor • Romania cedează Dobrogea Bulgariei • Resursele României sunt concesionate Germaniei

Basarabia – provincie românească ce din 1812 făcea parte din Imperiul Ţarist

Paşi către făurirea statului naţional unitar român BASARABIA – 27 MARTIE 1918

Clădirea unde au avut loc ION INCULEŢ şedinţele Sfatului Ţării - Decembrie 1917 – autonomie - Ianuarie 1918 – independenţă - Martie 1918 – unirea cu România • • Sfatul Ţării cuprindea: 103 moldoveni, 13 ucrainieni, 7 ruşi, 6 evrei, 5 gagauzi, 2 germani, un polonez şi un armean. Total 138 membri. În urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36 abtineri, 13 absenti) s-a declarat unirea Basarabiei cu Ţara Mamă.

Imperiul Austro-Ungar, imperiu multinaţional în care erau încorporate, cu diferite statute, provinciile româneşti Banat, Bucovina, Transilvania

Împăratul Austro – Ungariei, Carol I de Habsburg adresează un manifest intitulat “Către popoarele noastre credincioase” în care se exprima intenţia de federalizare a imperiului prin crearea de 6 regate care urmau să rămână sub autoritatea dinastiei Habsburg: austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez, ucrainean. Despre naţiunea română din Transilvania şi celelalte teritorii româneşti ( Crişana, Maramureş, Banat ) nu se arăta nimic. CAROL I DE HABSBURG

Paşi către făurirea statului naţional unitar român 15 NOIEMBRIE 1918: UNIREA BUCOVINEI CU ROM NIA “Drept aceea Noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind investiţi singuri ca putere legiuitoare, În numele suveranităţii naţionale, Ziarul “Glasul Bucovinei” din 29 noiembrie 1918 Hotărâm: Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României. ” Declaraţia de Unire a Bucovinei cu România 15/28 noiembrie 1918 Palatul Metropolitan din Cernăuţi

Paşi către făurirea statului naţional unitar român BUCOVINA – 15 NOIEMBRIE 1918 • • • Din iniţiativa lui Sextil Puşcariu şi lancu Flondor, s-a convocat, o Adunare a reprezentanţilor populaţiei româneşti din provincie. Pentru ca unirea proclamată de Adunarea de la 15 / 28 octombrie 1918 să fie făcută în completă legalitate, s-au strâns legăturile cu guvernul român aflat la Iaşi şi s-a decis convocarea Congresului general al Bucovinei. Congresul general al Bucovinei s -a desfăşurat la 15 / 28 noiembrie 1918 la Cernăuţi, în Sala Sinodală a palatului Mitropolitan. • Palatul Mitropolitan din Cernăuţi; în sala sinodală a avut loc Congresul care a declarat unirea Bucovinei cu România

Paşi către făurirea statului naţional unitar român TRANSILVANIA – 1 DECEMBRIE 1918 VASILE GOLDIŞ AL. VAIDA – VOEVOD

TRANSILVANIA • P. N. R. prin Vasile Goldiş a redactat o Declaraţie ( Proclamaţie) în care se arăta că naţiunea română este decisă săşi asigure “aşezarea ei printre naţiunile libere” şi că “nimeni nu mai poate fi îndreptăţit să trateze în treburi referitoare la situaţia politică a naţiunii române” în afara reprezentanţilor ei. • Această Declaraţie a fost citită de Al. Vaida – Voevod, unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român, în cadrul unei şedinţe a parlamentului maghiar de la Budapesta. • Pentru coordonarea mişcării naţionale a luat fiinţă la Arad Consiliul Naţional Român Central format din 12 membri: 6 din PNR şi 6 din PSD. • Guvernul maghiar, prin delegaţii săi, a comunicat că acceptă ca administraţia în teritoriile româneşti să fie preluată de C. N. R. C. , dar fără a se despărţi de Ungaria. • Propunerea maghiară a fost respinsă de către delegaţia română. • După două zile de discuţii, la întrebarea categorică a şefului delegaţiei ungare care este dorinţa finală a românilor, răspunsul delegaţiei române a fost: desfacerea totală de Ungaria.

• Până la data de 1 decembrie 1918, ziarele româneşti din Transilvania au publicat apeluri de participare la marele act istoric; au fost organizate adunări populare şi s-au răspândit manifeste în rândurile populaţiei. • Cei 1228 de membri ai Adunării Naţionale au fost aleşi de către circumscripţiile electorale ( câte 5 de fiecare ) sau desemnaţi de către confesiuni, instituţii, asociaţii sau organizaţii din teritoriile locuite de români. GHE. POP DE BĂSEŞTI

Delegaţia venită de la Arad

Delegaţia venită de la Braşov

România Mare SUVERANII ROM NIEI FERDINAND Și MARIA