1 Acolo unde raza dimineii n ziuantia tainic

  • Slides: 6
Download presentation
1. Acolo unde raza dimineţii În ziua-ntâia tainic s-a ivit Acolo unde n-au putut

1. Acolo unde raza dimineţii În ziua-ntâia tainic s-a ivit Acolo unde n-au putut străjerii Să ţină trupul Celui răstignit Înfiorat sublim de Duhul Slavei M-am închinat Pios Domnului meu Cutremurat de mărturia vremii Mormântului deschis De Dumnezeu. www. cantaricrestine. ro

Acolo nu mai sunt Stăpâni romanii, nici Iosif Nu mai este grădinar Şi-au scuturat

Acolo nu mai sunt Stăpâni romanii, nici Iosif Nu mai este grădinar Şi-au scuturat mileniile anii, Dar au rămas miresmele de har Nici lacrima fierbinte-a Magdalenei, nici faşele De pânze nu mai sunt Dar în grădină, umbrele uitării Nu pot pecetlui acest mormânt. www. cantaricrestine. ro

2. Mormântu-i gol! E martoru-nvierii, Aşa deschis vorbeşte mişcător El spune în rostirile iubirii

2. Mormântu-i gol! E martoru-nvierii, Aşa deschis vorbeşte mişcător El spune în rostirile iubirii Că lumea are-un viu Mântuitor Îţi mulţumesc Părintele-ndurării De harul sfânt, ceresc şi minunat Simţit chiar în grădina Înmormântării lângă mormântul Celui înviat. www. cantaricrestine. ro

Acolo nu mai sunt Stăpâni romanii, nici Iosif Nu mai este grădinar Şi-au scuturat

Acolo nu mai sunt Stăpâni romanii, nici Iosif Nu mai este grădinar Şi-au scuturat mileniile anii, Dar au rămas miresmele de har Nici lacrima fierbinte-a Magdalenei, nici faşele De pânze nu mai sunt Dar în grădină, umbrele uitării Nu pot pecetlui acest mormânt. www. cantaricrestine. ro

3. Te rog, o Doamne bun să-mi dai Puterea să-ţi fiu şi eu Un

3. Te rog, o Doamne bun să-mi dai Puterea să-ţi fiu şi eu Un martor pe pământ Purtând şi-n grai şi-n faptă învierea Aşa cum spune sfântul Tău Cuvânt Iar când vei reveni pe nori, în Fiul, Să iei din lume ce-a fost credincios Dă-mi harul să Te-ntâmpin Cu Osana, în ceasul Întâlnirii glorios. www. cantaricrestine. ro

Acolo nu mai sunt Stăpâni romanii, nici Iosif Nu mai este grădinar Şi-au scuturat

Acolo nu mai sunt Stăpâni romanii, nici Iosif Nu mai este grădinar Şi-au scuturat mileniile anii, Dar au rămas miresmele de har Nici lacrima fierbinte-a Magdalenei, nici faşele De pânze nu mai sunt Dar în grădină, umbrele uitării Nu pot pecetlui acest mormânt. www. cantaricrestine. ro