1 04 2008 Romania este o tara cu

1. 04. 2008 Romania este o tara cu o diversitate biologica ridicata, exprimata la toate cele trei nivele de abordare diversitatea sistemelor ecologice, diversitatea speciilor si diversitatea genetica, precum si cu un procent ridicat (47 % din suprafata tarii) de ecosisteme naturale si seminaturale. Aceasta se datoraeza faptului ca Romania reprezinta punctul de intalnire intre regiunile biogeografice arctice, alpine, vestice si central europene, panonice, pontice, balcanice, submediteraneene, caucaziene si turaniciraniene.

In ceea ce priveste pasarile, spatiul biogeografic al Romaniei ofera conditii pentru aproximativ 312 specii de pasari migratoare, majoritatea de apa, din totalul de circa 348 de specii de pasari identificate pe teritoriul tarii. Intre acestea, Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" se distinge prin marime si prin numarul mare de specii de pasari de apa migratoare.

Protectia si conservarea speciilor de pasari care traiesc in mod natural in stare de salbaticie pe teritoriul european al Statelor Membre este asigurata de prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice, prevederi ce au fost deja transpuse in legislatia noastra interna prin Legea nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. In 1995 a fost adoptat Acordul privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice, ratificat de Romania prin Legea nr. 89/2000.

Pasăre mică cu penele de culoare brună împestriţate cu negru, cu pântecele cenusiu, cu ciocul scurt, conic si cu coada trunchiată Vrabia traia doar in sudul Europei, nordul Africii si in cateva zone asiatice din Orientul Mijlociu. Dar, pentru ca traiul in preajma oamenilor ii este extrem de favorabil, a reusit sa se raspan-deasca in aproape toate zonele locuite ale planetei. S-a inmultit destul de repede si in America de Nord, dupa ce a ajuns acolo in 1852, dar s-a descurcat aproape la fel de bine si in Australia, continent pe care a fost introdusa in 1862. Este vorba despre cea mai cunoscuta dintre rasele de vrabii, numita vrabia de casa, toate informatiile din acest articol referindu-se la aceasta, fara a mai preciza de fiecare data denumirea completa.

Vrabia de casa se hraneste cu seminte de tot felul, mici insecte, firimituri si alte resturi alimentare. In zonele cu diferente climaterice importante, vrabiile isi gasesc mai greu ceva de mancare iarna, dar pana la urma se descurca: se amesteca printre pasarile de curte (cand acestea primesc graunte) sau vin la ferestrele oamenilor care le pun acolo firimituri. Sunt extrem de adaptabile, nu se tem de oameni, ba chiar prefera sa ramana in apropierea acestora, fara sa se aventureze departe de cladiri. O intalnim aproape oriunde isi face si omul simtita prezenta: pe strazile localitatilor, prin gradini, in parcuri, ba chiar si in zonele industriale. Vrabia isi face cuib atat in copaci si tufisuri, dar mai ales in golurile sau crapaturile din zidurile unor cladiri sau constructii industriale. Conditia de baza in alegerea locului: sa nu fie accesibil pentru dusmanii sai naturali. Adica, in special pentru pisici! Iarna, vrabiile nu migreaza, dar se strang in stoluri mai numeroase si prefera sa ramana mai mult timp in copaci.

Vrabia de casa are o multime de “rude”, foarte asemanatoare cu ea si raspandite pe toate continentele (inclusiv in zone cu o clima mai putin aspra din Siberia si Alaska). Cele mai cunoscute dintre acestea sunt: vrabia cantatoare (melospiza melodia), vrabia americana de copac (spizella arborea), vrabia de pietris (spizella passerina), vrabia de savana (passerculus sandwichensis) si vrabia lui Lincoln. Major - O vrabie de sex masculin (Passer domesticus) Chiara – O vrabie de sex feminin (Passer domesticus)

Vrabiuta este aici De aceea, speciei comune i se spune vrabia de casa, denumirea stiintifica fiind passer domesticus. Nu au un penaj iesit din comun si nici nu sunt - ca alte pasari - zburatoare remarcabile, vrabiile petrecandu-si mult timp pe sol, pe ramuri, pe acoperisuri sau chiar pe pervazurile ferestrelor noastre. . . Traiesc in grupuri si sunt galagioase, dar cine poate spune ca nu-i place ciripitul optimist al vrabiutelor? Achim Cosmin, elev in clasa a- IX-a . Scoala cu clasele I-VIII, “Cuza Voda”, Calarasi cu prietenul ei